Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Etnosofia. Editia a II-a - Petru Ursache
![Etnosofia. Editia a II-a - Petru Ursache [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/etnosofia-editia-a-ii-a-petru-ursache-484724.jpg "Etnosofia. Editia a II-a - Petru Ursache [1]")
Editura: Paideia
Autor: Petru Ursache
Editia: a 2-a
Pagini: 324
Anul publicării: 2022
ISBN: 978-606-748-647-6
Cod Produs:
9786067486476
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
„Voi vorbi despre familie si despre societate, despre bine si rau, despre prietenie si dusmanie, bucurie si ura, viata si moarte etc. Vreau sa arat ceea ce se stie deja de la inaintasi, insa experienta noastra istorica negativa ne obliga adesea sa repetam ca societatea traditionala romaneasca, din perspectiva satului «de tip clasic», era echilibrata, robusta, plina de vitalitate, nu anemica, inapoiata, conservatoare, napadita de vicii, dominata de ura, cum sustin neoproletcultistii care deformeaza si politizeaza cu vadita rea intentie. Fara polemici sterile, se cuvine o replica ferma, pentru ca cititorul de azi si de maine sa paseasca din nou pe terenul certitudinii si al adevarului.”
Taranul era, asadar, un empiric, nu un speculativ, cum rezulta din „repere” de tipul:
„Cind se vede la apus o sprinceana luminoasa, s‑asteapta sa vie o vreme frumoasa”;
„Cind a cintat ciocirlia sa fie plugul in brazda”;
„Cind infloreste marul atunci sa incepi a ara”;
„Cind joaca magarii impreuna se strica vremea buna”;
„Cind incepe sa iasa barba fiului tau, tu rade pe a ta”.
Taranul din satul traditional era considerat intelept, adica avea pregatita pentru fiecare situatie de viata, buna‑rea, o vorba aleasa si calauzitoare. Fireste, nu orice taran avea inzestrarea de a transforma observatia curenta, empirica, locala, intr‑o forma mai subtire de gindire, abstracta si generalizanta. Fraza citata, „Cind joaca magarii impreuna se strica vremea buna”, luata ad litteram, este o observatie privitoare la vreme: hirjoana magarilor ar semnala schimbarea timpului. Aceeasi fraza se deplaseaza spre alt inteles in cazul in care se schimba protagonistii jocului: nu magari, ci oameni. Fraza ascunde o metafora, drept urmare nu mai vizeaza schimbarea vremii, ci o mutatie caracterologica.
Variantele nu sunt numai exercitii stilistice, jocuri pe loc, ci si modalitati de afirmare a gindirii generalizante: „Baga‑l in casa, te fura, Da‑l afara, te injura”. Acesta pare un exemplu de gindire analitica, intrucit da impresia ca se porneste de la un caz particular, ca un proaspat pagubit isi varsa oful, la un sfat intre cumetri. Varianta: „Cei ce fura aceia mai tare te injura” depaseste cazul particular. Pronumele (cei – aceia) are functie generalizanta, ramane in prezentul continuu: hotul prins in flagrant este si galagios. Penalizarea morala din a doua formula paremiologica (sentinta) este valabila nu numai pentru toata societatea traditionala, ci si pentru cea moderna. Tocmai in asta consta actualitatea sentintei citate, ca si a altora despre care va veni vorba la timpul potrivit.
Taranul era, asadar, un empiric, nu un speculativ, cum rezulta din „repere” de tipul:
„Cind se vede la apus o sprinceana luminoasa, s‑asteapta sa vie o vreme frumoasa”;
„Cind a cintat ciocirlia sa fie plugul in brazda”;
„Cind infloreste marul atunci sa incepi a ara”;
„Cind joaca magarii impreuna se strica vremea buna”;
„Cind incepe sa iasa barba fiului tau, tu rade pe a ta”.
Taranul din satul traditional era considerat intelept, adica avea pregatita pentru fiecare situatie de viata, buna‑rea, o vorba aleasa si calauzitoare. Fireste, nu orice taran avea inzestrarea de a transforma observatia curenta, empirica, locala, intr‑o forma mai subtire de gindire, abstracta si generalizanta. Fraza citata, „Cind joaca magarii impreuna se strica vremea buna”, luata ad litteram, este o observatie privitoare la vreme: hirjoana magarilor ar semnala schimbarea timpului. Aceeasi fraza se deplaseaza spre alt inteles in cazul in care se schimba protagonistii jocului: nu magari, ci oameni. Fraza ascunde o metafora, drept urmare nu mai vizeaza schimbarea vremii, ci o mutatie caracterologica.
Variantele nu sunt numai exercitii stilistice, jocuri pe loc, ci si modalitati de afirmare a gindirii generalizante: „Baga‑l in casa, te fura, Da‑l afara, te injura”. Acesta pare un exemplu de gindire analitica, intrucit da impresia ca se porneste de la un caz particular, ca un proaspat pagubit isi varsa oful, la un sfat intre cumetri. Varianta: „Cei ce fura aceia mai tare te injura” depaseste cazul particular. Pronumele (cei – aceia) are functie generalizanta, ramane in prezentul continuu: hotul prins in flagrant este si galagios. Penalizarea morala din a doua formula paremiologica (sentinta) este valabila nu numai pentru toata societatea traditionala, ci si pentru cea moderna. Tocmai in asta consta actualitatea sentintei citate, ca si a altora despre care va veni vorba la timpul potrivit.
Petru Ursache (n. 15 mai 1931, Harpasesti, com. Popesti, jud. Iasi – d. 7 august 2013, Iasi) a fost un folclorist, estetician si etnolog roman.
S-a nascut in satul iesean Harpasesti in familia agricultorilor Gheorghe si Maria Ursache. A urmat scoala primara in satul Harpasesti (1938-1943), Liceul National din Iasi (1945-1951) si Facultatea de Filologie a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca judeteana „Gh. Asachi” din Iasi (1956–1958), apoi ca preparator (1958–1960), asistent (1960-1969), lector (1969–1977), conferentiar (1977–1992) si profesor (1992–2001) la Catedra de Literatura romana si la Catedra de Literatura comparata ale Facultatii de Litere a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, unde a predat disciplinele Folclor, Estetica, Etnologie, Mitologie si religie. A obtinut in 1971 titlul de doctor in filologie al Universitatii din Bucuresti cu teza „Sezatoarea” in contextul folcloristicii (elaborata sub indrumarea prof. Mihai Pop), despre revista Sezatoarea, prima revista romaneasca de folclor, publicata de Arthur Gorovei in anul 1892, la Falticeni. A fost conducator de doctorate in etnologie. A mai predat in perioada 1992-2002 cursul de Estetica teologica la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Iasi.
Petru Ursache a debutat in revista Scrisul banatean (1958), colaborand in cursul indelungatei sale cariere cu articole, studii si eseuri la revistele Cronica, Convorbiri literare, Dacia literara, Ateneu, Bucovina literara, Saeculum etc. A publicat mai multe volume de folcloristica, estetica si etnologie, a colaborat la Tratatul de dialectologie (1984), a ingrijit peste douazeci de antologii si editii critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima si M. Eminescu si a publicat, in colab. cu Magda Ursache, antologia de poezie religioasa Duh si slova (2000).
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania - Filiala Iasi. A fost recompensat cu Premiul Profesor Emeritus al Universitatii „Al.I. Cuza” (2001), Premiul de Excelenta al Uniunii Scriitorilor - Filiala Iasi (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista „Convorbiri literare” (2001), Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzau (2001).
Cercetarile etnologice si folcloristice ale lui Petru Ursache au fost realizate dintr-o ampla perspectiva interdisciplinar-enciclopedica, incercand sa patrunda pana la radacinile creatiilor literare. Studiile publicate evidentiaza preocuparea sa pentru cultura traditionala veche a poporului roman, abordata laturile sale estetice si etnologice. Petru Ursache a cercetat din punct de vedere mitologic balada Miorita, acordand atentie aspectelor morale si estetice ale unor opere religioase precum Filocalia, care i-a inspirat scrierea unui tratat de „Estetica teologica”.
Opera literara
• „Sezatoarea” in contextul folcloristicii, Bucuresti, 1972;
• Poetica folclorica, Iasi, 1976;
• Prolegomene la o estetica a folclorului, Bucuresti, 1980;
• Eseuri etnologice, Bucuresti, 1986;
• T. Maiorescu esteticianul, Bucuresti, 1987;
• Camera Sambo. Introducere in opera lui Mircea Eliade, Iasi, 1993;
• Sadovenizand, sadovenizand…, Iasi, 1994;
• Etnoestetica, Iasi, 1998;
• Mic tratat de estetica teologica, Iasi, 1999;
• Cazul Marie sau Despre frumos in cultura orala, Iasi, 2001.
•Sadovenizind, sadovenizind. Studiu estetic si stilistic (2005)
• Inamorati intru moarte. ErosPoesis la Cezar Ivanescu (2006)
• Antropologia, o stiinta neocoloniala (2006)
• Etnosofia (2006 )
• Omul din Calidor (2012)
• Miorita – dosar mitologic al unei Capodopere (2013).
S-a nascut in satul iesean Harpasesti in familia agricultorilor Gheorghe si Maria Ursache. A urmat scoala primara in satul Harpasesti (1938-1943), Liceul National din Iasi (1945-1951) si Facultatea de Filologie a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca judeteana „Gh. Asachi” din Iasi (1956–1958), apoi ca preparator (1958–1960), asistent (1960-1969), lector (1969–1977), conferentiar (1977–1992) si profesor (1992–2001) la Catedra de Literatura romana si la Catedra de Literatura comparata ale Facultatii de Litere a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, unde a predat disciplinele Folclor, Estetica, Etnologie, Mitologie si religie. A obtinut in 1971 titlul de doctor in filologie al Universitatii din Bucuresti cu teza „Sezatoarea” in contextul folcloristicii (elaborata sub indrumarea prof. Mihai Pop), despre revista Sezatoarea, prima revista romaneasca de folclor, publicata de Arthur Gorovei in anul 1892, la Falticeni. A fost conducator de doctorate in etnologie. A mai predat in perioada 1992-2002 cursul de Estetica teologica la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Iasi.
Petru Ursache a debutat in revista Scrisul banatean (1958), colaborand in cursul indelungatei sale cariere cu articole, studii si eseuri la revistele Cronica, Convorbiri literare, Dacia literara, Ateneu, Bucovina literara, Saeculum etc. A publicat mai multe volume de folcloristica, estetica si etnologie, a colaborat la Tratatul de dialectologie (1984), a ingrijit peste douazeci de antologii si editii critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima si M. Eminescu si a publicat, in colab. cu Magda Ursache, antologia de poezie religioasa Duh si slova (2000).
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania - Filiala Iasi. A fost recompensat cu Premiul Profesor Emeritus al Universitatii „Al.I. Cuza” (2001), Premiul de Excelenta al Uniunii Scriitorilor - Filiala Iasi (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista „Convorbiri literare” (2001), Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzau (2001).
Cercetarile etnologice si folcloristice ale lui Petru Ursache au fost realizate dintr-o ampla perspectiva interdisciplinar-enciclopedica, incercand sa patrunda pana la radacinile creatiilor literare. Studiile publicate evidentiaza preocuparea sa pentru cultura traditionala veche a poporului roman, abordata laturile sale estetice si etnologice. Petru Ursache a cercetat din punct de vedere mitologic balada Miorita, acordand atentie aspectelor morale si estetice ale unor opere religioase precum Filocalia, care i-a inspirat scrierea unui tratat de „Estetica teologica”.
Opera literara
• „Sezatoarea” in contextul folcloristicii, Bucuresti, 1972;
• Poetica folclorica, Iasi, 1976;
• Prolegomene la o estetica a folclorului, Bucuresti, 1980;
• Eseuri etnologice, Bucuresti, 1986;
• T. Maiorescu esteticianul, Bucuresti, 1987;
• Camera Sambo. Introducere in opera lui Mircea Eliade, Iasi, 1993;
• Sadovenizand, sadovenizand…, Iasi, 1994;
• Etnoestetica, Iasi, 1998;
• Mic tratat de estetica teologica, Iasi, 1999;
• Cazul Marie sau Despre frumos in cultura orala, Iasi, 2001.
•Sadovenizind, sadovenizind. Studiu estetic si stilistic (2005)
• Inamorati intru moarte. ErosPoesis la Cezar Ivanescu (2006)
• Antropologia, o stiinta neocoloniala (2006)
• Etnosofia (2006 )
• Omul din Calidor (2012)
• Miorita – dosar mitologic al unei Capodopere (2013).
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro