Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Paideia Despre pedagogie - Immanuel Kant

-15%
23,00 Lei 19,55 Lei

Editura: Paideia

Autor: Immanuel Kant

Pagini: 104

Anul publicării: 2015

ISBN: 978-606-748-063-4

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786067480634 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Autori
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)
In aceasta lucrare de mica intindere, Kant argumenteaza necesitatea reformarii educatiei vremii lui. Definind-o ca arta de a dezvolta dispozitiunile naturale ale fiecarui om, Kant reproseaza educatiei faptul ca nu-l formeaza si nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existentei sale.

Inceputul,  dar si progresul, acestei arte este fara plan, „mecanic” explica filosoful, fapt care atrage, dupa sine, greseli si lipsuri.

Kant postuleaza faptul ca omul este singura fiinta care trebuie educata pentru a deveni OM. Omului ii trebuie ingrijire si cultura, insa intr-un cadru judicios. Astfel, arta educatiei sau pedagogica trebuie sa devina judicioasa, pentru a putea sa dezvolte natura umana in asa fel incat sa-si atinga integral scop.

                                                                 

„Omul poate deveni om numai prin educatie. El nu e nimic decat ceea ce face educatia din el. Sa ne amintim ca omul e educat numai de oameni, care de asemenea sunt educati. De aceea lipsa de disciplina si instructie ii face pe unii oameni sa fie rai educatori ai elevilor lor. Daca odata, candva, o fiinta de un gen superior ar lua asupra sa educatia noastra, am vedea atunci ce se poate face din om. Cum insa educatia, pe de o parte, il invata pe om ceva, iar pe de alta parte nu face decat sa dezvolte unele insusiri, nu se poate sti pana unde se intind la el dispozitiunile naturale. Daca s-ar face aici cel putin o experienta cu ajutorul celor mari si prin puterile unite ale multora, chiar prin aceasta am primi unele lamuriri cam pana unde ar putea ajunge omul. Dar e tot atat de important, pentru un spirit speculativ, cum e o trista observatie pentru un filantrop, de a vedea cum cei mari nu au decat grija lor proprie, neluand parte la importanta experienta a educatiei, menita sa arate cum face natura un pas inainte spre perfectiune”.

(Kant)
Immanuel Kant a fost un filosof german, unul din cei mai mari ganditori din perioada iluminismului in Germania.

Nascut: 22 aprilie 1724, Königsberg, Prusia
Decedat: 12 februarie 1804, Königsberg, Prusia
Kant este socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enorma influenta asupra dezvoltarii filozofiei in timpurile moderne. In special Fichte, Schelling si Hegel si-au dezvoltat sistemele filozofice pornind de la mostenirea lui Kant. Cei mai multi scriitori si artisti din vremea lui au fost influentati de ideile sale in domeniul esteticii, operele lui Goethe, Schiller sau Kleist neputand fi intelese fara referinta la conceptiile filozofice ale lui Kant.

Educatia este un tip particular de actiune umana; o categorie fundamentala a pedagogiei.

Pentru pedagogul englez din secolul al XVII-lea, John Locke, educatia se prezinta sub forma unei relatii interpersonale de supraveghere si interventie ce se stabileste intre „preceptor” (educator) si copil (viitorul „gentleman”).

Filosoful german Immanuel Kant, aprecia ca educatia contribuie la valorificarea naturii umane in folosul societatii: „este placut sa ne gandim ca natura omeneasca va fi mai bine dezvoltata prin educatie si ca se poate ajunge a i se da o forma care sa-i convie cu deosebire. Aceasta ne descopera perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc”.

Pentru Jean-Jacques Rousseau educatia este in acelasi timp interventie si neinterventie: „Educatia negativa presupune inlaturarea oricarui obstacol din calea dezvoltarii firesti, totul trebuind lasat sa se produca de la sine fara nici o interventie”.

In opinia pedagogului german Johann Frederich Herbart educatia este impartita in trei subdiviziuni: guvernarea, invatamantul (realizarea unor obiective specifice) si educatia morala.

Educatia difera de la o etapa istorica la alta in functie de conditiile materiale si spirituale ale societatii. Educatia este un fenomen social, specific uman, care apare odata cu societatea, dintr-o anumita necesitate proprie acesteia – aceea a dezvoltarii omului ca om, ca forta de munca si fiinta sociala.

Odata cu succesiunea epocilor istorice idealul, mecanismele, continuturile, finalitatile educatiei s-au schimbat, au evoluat si s-au perfectionat. Educatia este deci supusa schimbarilor istorice, ea aparand odata cu societatea din comuna primitiva.

Genul uman trebuie sa produca de la sine, prin proprie straduinta si incetul cu incetul, intreaga dispozitiune naturala a umanitatii. O generatie creste pe alta. Primul inceput putem sa-l cautam intr-o stare primitiva sau chiar intr-o stare perfecta, civilizata. Daca se presupune ca aceasta din urma stare a existat mai inainte si mai intai, in acest caz omul ar fi trebuit doar sa se salbaticeasca si apoi sa recada din nou in barbarie.

(...)

Omul are insa din natura o atat de mare inclinare spre libertate incat, obisnuindu-se doar putina vreme cu ea, ii aduce orice jertfa. Chiar de aceea disciplina trebuie sa se aplice, cum am spus, foarte de timpuriu, caci, nefacand astfel, in urma omul greu se poate schimba. El asculta apoi de orice toana. Vedem acest lucru la neamuri salbatice care, stand chiar mai lunga vreme in serviciul europenilor, nu se obisnuiesc totusi niciodata a trai dupa felul acestora. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate, cum cred Rousseau si altii, ci de o anumita primitivitate, intrucat aici animalul n-a dezvoltat inca, asa-zicand, in sine, umanitatea. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu sa se supuna preceptelor ratiunii. Daca in tinerete i se lasa vointa si nimic nu i se opune, el pastreaza toata viata sa o anumita salbaticie. ªi nici nu le ajuta la nimic acelora ce in tinerete au fost crutati printr-o prea mare alintare din partea mamei; caci in urma li se va opune din toate partile o rezistenta cu atat mai indarjita, si pretutindeni vor primi lovituri cand se vor amesteca in afacerile lumii.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!