Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
A fi religios si a fi crestin. O perspectiva duhovniceasca - Florin Manole
![A fi religios si a fi crestin. O perspectiva duhovniceasca - Florin Manole [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/a-fi-religios-si-a-fi-crestin-o-perspectiva-duhovniceasca-634757.jpg "A fi religios si a fi crestin. O perspectiva duhovniceasca - Florin Manole [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Florin Manole
Editia: I
Pagini: 122
Anul publicării: 2022
ISBN: 978-606-28-1293-5
DOI: 10.5682/9786062812935
Cod Produs:
9786062812935
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
”Cine crede ca diferenta dintre religios si credincios e o joaca acum se va lamuri.”
”...volumul lui Florin Manole este o astfel de riposta, destinsa si distinsa, la toata graba flecarilor de a ucide cuvintele despre Dumnezeu inmiind vorbele despre religie, religios, sacralitatea fara Dumnezeu. El dovedeste - a cata oara de la Sfantul Nicolae Cabasila - ca mirenii pot regandi o serie de continuturi pentru a spori acuitatea marturisirii in Hristos a Bisericii celei ce cugeta”
Preot Constantin Necula
”Impulsul polemic din care se hraneste textul lui Florin Manole cere refacerea pierdutului discernamant originar al crestinului, care era dramatic constient ca este responsabil de realitati trupesti polar diferite: trupul de carne, marcat de Pacat, si trupul duhovnicesc al Inviatului, liber de Pacat si arvuna, cum spune Pavel, a Invierii noastre generale la capatul timpurilor.
Constinta faptului ca in nici o interpretare teologica valida a fi crestin nu inseamna a fi religios...”
Ioan Buduca
”...volumul lui Florin Manole este o astfel de riposta, destinsa si distinsa, la toata graba flecarilor de a ucide cuvintele despre Dumnezeu inmiind vorbele despre religie, religios, sacralitatea fara Dumnezeu. El dovedeste - a cata oara de la Sfantul Nicolae Cabasila - ca mirenii pot regandi o serie de continuturi pentru a spori acuitatea marturisirii in Hristos a Bisericii celei ce cugeta”
Preot Constantin Necula
”Impulsul polemic din care se hraneste textul lui Florin Manole cere refacerea pierdutului discernamant originar al crestinului, care era dramatic constient ca este responsabil de realitati trupesti polar diferite: trupul de carne, marcat de Pacat, si trupul duhovnicesc al Inviatului, liber de Pacat si arvuna, cum spune Pavel, a Invierii noastre generale la capatul timpurilor.
Constinta faptului ca in nici o interpretare teologica valida a fi crestin nu inseamna a fi religios...”
Ioan Buduca
-
A fi religios si a fi crestin. O perspectiva duhovniceasca
Descarca
FLORIN MANOLE
Un cuvant inainte al Parintelui Constantin Necula / 9
Introducere
Motivul / 13
Scopul / 21
Capitolul I. Delimitarea, act religios
1. Mai intai profanul devine sacru prin delimitare / 28
2. Apoi profanul devine sacru prin ascultare / 31
3. Astfel, omul devine religios / 34
4. Asadar, asteptarea / 36
Capitolul II. Intruparea sacrului, sfarsitul religiei
1. Intruparea Domnului / 62
2. Imposibilul: profanul devine, prin el insusi, sacru / 45
3. „Sacrul si profanul” / 49
4. Anamneza / 59
Capitolul III. Crestin sau religios, Duh Sfant sau duh al credintelor si ideilor religioase
1. A fi religios nu inseamna a fi crestin / 62
2. Nebunia crestinatatii / 67
3. Necuvintele / 72
4. Incredibilul / 73
5. A fi credincios incredibilului / 75
Capitolul IV. O confuzie ce sufoca sufletul celui botezat intru Hristos
1. Cateheza versus ora de religie / 81
2. Argumentul Schmemann / 88
3. Argumentul Yannaras / 99
Concluzii / 108
Ioan Buduca: Cum ne raportam la fapte / 114
Bibliografie / 120
Introducere
Motivul / 13
Scopul / 21
Capitolul I. Delimitarea, act religios
1. Mai intai profanul devine sacru prin delimitare / 28
2. Apoi profanul devine sacru prin ascultare / 31
3. Astfel, omul devine religios / 34
4. Asadar, asteptarea / 36
Capitolul II. Intruparea sacrului, sfarsitul religiei
1. Intruparea Domnului / 62
2. Imposibilul: profanul devine, prin el insusi, sacru / 45
3. „Sacrul si profanul” / 49
4. Anamneza / 59
Capitolul III. Crestin sau religios, Duh Sfant sau duh al credintelor si ideilor religioase
1. A fi religios nu inseamna a fi crestin / 62
2. Nebunia crestinatatii / 67
3. Necuvintele / 72
4. Incredibilul / 73
5. A fi credincios incredibilului / 75
Capitolul IV. O confuzie ce sufoca sufletul celui botezat intru Hristos
1. Cateheza versus ora de religie / 81
2. Argumentul Schmemann / 88
3. Argumentul Yannaras / 99
Concluzii / 108
Ioan Buduca: Cum ne raportam la fapte / 114
Bibliografie / 120
Cine crede ca diferenta dintre religios si credincios e o joaca acum se va lamuri. In tihna unei scrieri ca un radvan de liniste. Florin Manole ne ofera o alternativa la vindecarea de sincretismul religios al vremii prin linistita re- increstinare. O reasumare a continuturilor de Botez ale cuvintelor care ne definesc existenta, deci credinta. Efort sensibil, marcat de smerenie, ceea ce imi pare extrem de important. Evitand sa alunece in sloganuri - boala grea a lumii civilizate de azi - precum si in mistificari ale credintei, cred ca autorul se afla in fericita implinire a cuvintelor Sfantului Vasile cel Mare: „Nu trebuie sa fim ca aceia care sunt straini de invatatura Domnului: noi trebuie sa-l imitam pe Dumnezeu si pe sfintii sai, dupa puterea ce ne- a fost data de El” (Regulile Morale, 27.1). Ori cuvintele acestea, sunt parca mai aproape de metoda asumata de entuziastul cercetator al fundamentelor vietii in Hristos, pe care il descoperim in meditatiile cartii acesteia: „Nu trebuie sa ne lasam atrasi usor, fara a examina lucrurile de cei care simuleaza adevarul, ci trebuie sa recunoastem pe fiecare dupa caracteristicile distinctive pe care ni le indica Sfanta Scriptura” (Regulile Morale, 28.1). Descoperind in Inviere izvorul vindecarii de snobismul religiozitatii ieftine, autorul ne propune o cuminte evaluare a liniilor de forta care deosebesc credinta de credinciosie, de religiozitate si fanatismul mundan. Modul in care isi construieste argumentarea – in silogisme curtate de meditatie si Har dumnezeiesc - imi aduce aminte de scriitura de odinioara, blanda si apologetica deopotriva, a boierilor ce se dedau scriiturii si, in felul acesta, Florin Manole se inrudeste cu fiii lui Neagoe Basarab ori mai strasnic luptatorul Nicolae Spataru Milescu. Caci este o boierie luminoasa in verbul sau care argumenteaza, creste, explica in cuprindere si adancime.
Cand isi numeste lucrarea Eranistes Cersetorul, Fericitul Teodoret al Cirului argumenteaza astfel scriitura sa: „Cartii - am dat numele Eranistes (Colectorul, cersetorul, strangatorul cu de amanuntul, i-am putea zice in termeni profani, n.NC) sau Polymorphos (Polimorf, pur si simplu, n.NC), pentru ca ei isi alcatuiesc acest mod de gandire pestrit si multiform prin colectarea dogmelor nenorocite ale multor oameni necuviinciosi. Afirmatia ca numai Stapanul Hristos este Dumnezeu apartine lui Simon, Cedon, Marcion si altora care fac parte din acest grup respingator. Ideea de a marturisi nasterea din Fecioara, dar a spune ca totusi aceasta s-a facut doar ca o simpla trecere si ca Dumnezeu Cuvantul nu a luat nimic din Fecioara, au smuls-o din basmele lui Valentin si Bardesan si ale celor apropiati acestora. Ideea de a declara ca dumnezeirea si omenitatea Stapanului Hristos alcatuiesc o singura fire au sterpelit-o din flecarerile lui Apolinarie. Si iarasi, faptul de a atribui patima dumnezeirii lui Hristos au jefuit-o din blasfemiile lui Arie si Eunomie. Prin urmare aceasta erezie se aseamana unor vesminte cusute impreuna de niste cersetori din mai multe zdrente fara dibacie. Iata, deci, din ce cauza am dat acestei carti numele de Eranistes sau Polymorphos (cersetorul sau cel care isi schimba forma)” (Fericitul Teodoret al Cirului, Eranistes Cersetorul, Ed. Doxologia, Iasi, 2021, p. 36). Si volumul lui Florin Manole este o astfel de riposta, destinsa si distinsa, la toata graba flecarilor de a ucide cuvintele despre Dumnezeu inmiind vorbele despre religie, religios, sacralitatea fara Dumnezeu. El dovedeste - a cata oara oare de la Sfantul Nicolae Cabasila - ca mirenii pot regandi o serie de continuturi pentru a spori acuitatea marturisirii in Hristos a Bisericii celei ce cugeta. Secerisul e mult, dar lucratorii putini (Matei 9.37 38) si de aceea oricine se alatura cautarii Vietii vesnice implineste dorinta Duhului care este viata si pace (Romani 8.5 6). Am simtit pe parcursul citirii si recitirii textului propus de filozoful poet ca metafora linistirii in care si invesmanteaza - lucid si curajos - gandurile imi aduce aminte de cuvintele Sfantului Apostol Pavel, cel dintai dintre cei atenti sa nu idolatrizam religios ceea ce este viata in credinta: „De asemenea si Duhul vine in ajutor slabiciunii noastre, caci noi nu stim sa ne rugam cum trebuie, ci Insusi Duhul se roaga pentru noi cu suspine negraite” (Romani 8.26). O carte care tine in ea un astfel de suspin nu poate fi decat bucurie lecturii.
Preot Constantin Necula
Cand isi numeste lucrarea Eranistes Cersetorul, Fericitul Teodoret al Cirului argumenteaza astfel scriitura sa: „Cartii - am dat numele Eranistes (Colectorul, cersetorul, strangatorul cu de amanuntul, i-am putea zice in termeni profani, n.NC) sau Polymorphos (Polimorf, pur si simplu, n.NC), pentru ca ei isi alcatuiesc acest mod de gandire pestrit si multiform prin colectarea dogmelor nenorocite ale multor oameni necuviinciosi. Afirmatia ca numai Stapanul Hristos este Dumnezeu apartine lui Simon, Cedon, Marcion si altora care fac parte din acest grup respingator. Ideea de a marturisi nasterea din Fecioara, dar a spune ca totusi aceasta s-a facut doar ca o simpla trecere si ca Dumnezeu Cuvantul nu a luat nimic din Fecioara, au smuls-o din basmele lui Valentin si Bardesan si ale celor apropiati acestora. Ideea de a declara ca dumnezeirea si omenitatea Stapanului Hristos alcatuiesc o singura fire au sterpelit-o din flecarerile lui Apolinarie. Si iarasi, faptul de a atribui patima dumnezeirii lui Hristos au jefuit-o din blasfemiile lui Arie si Eunomie. Prin urmare aceasta erezie se aseamana unor vesminte cusute impreuna de niste cersetori din mai multe zdrente fara dibacie. Iata, deci, din ce cauza am dat acestei carti numele de Eranistes sau Polymorphos (cersetorul sau cel care isi schimba forma)” (Fericitul Teodoret al Cirului, Eranistes Cersetorul, Ed. Doxologia, Iasi, 2021, p. 36). Si volumul lui Florin Manole este o astfel de riposta, destinsa si distinsa, la toata graba flecarilor de a ucide cuvintele despre Dumnezeu inmiind vorbele despre religie, religios, sacralitatea fara Dumnezeu. El dovedeste - a cata oara oare de la Sfantul Nicolae Cabasila - ca mirenii pot regandi o serie de continuturi pentru a spori acuitatea marturisirii in Hristos a Bisericii celei ce cugeta. Secerisul e mult, dar lucratorii putini (Matei 9.37 38) si de aceea oricine se alatura cautarii Vietii vesnice implineste dorinta Duhului care este viata si pace (Romani 8.5 6). Am simtit pe parcursul citirii si recitirii textului propus de filozoful poet ca metafora linistirii in care si invesmanteaza - lucid si curajos - gandurile imi aduce aminte de cuvintele Sfantului Apostol Pavel, cel dintai dintre cei atenti sa nu idolatrizam religios ceea ce este viata in credinta: „De asemenea si Duhul vine in ajutor slabiciunii noastre, caci noi nu stim sa ne rugam cum trebuie, ci Insusi Duhul se roaga pentru noi cu suspine negraite” (Romani 8.26). O carte care tine in ea un astfel de suspin nu poate fi decat bucurie lecturii.
Preot Constantin Necula
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Despre interpretare - Aristotel
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro