Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Paideia Primae veritates si alte scrieri de logica si metafizica - Gottfried Wilhelm von Leibniz

-15%
41,00 Lei 34,85 Lei

Editura: Paideia

Autor: Gottfried Wilhelm von Leibniz

Pagini: 250

Anul publicării: 2021

ISBN: 978-606-748-488-5

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786067484885 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Scrierile de logica incluse in acest volum arata preocuparea extrem de staruitoare pentru crearea unui alfabet al gandirii umane in scopul inventarii si al rationarii. Pe aceasta baza Leibniz spera sa puna capat controverselor care existau intre savanti, dar si sa contribuie la rezolvarea de probleme prin intermediul calculului.

Volumul, ce poarta titlul unei lucrari extrem de importante din 1686, desi de mica intindere, Primae veritates (Adevarurile prime), cuprinde studiile Despre caracteristica universala (aprox. 1690), Logica intr-o noua fundamentare (aprox. 1685), Fundamentele calculului rational (1688), Despre infinit (1702), precum si prefata lucrarii Noi eseuri asupra intelectului uman (lucrare scrisa in 1703-1705, dar publicata postum, in 1765). Sunt incluse, de asemenea, cateva lucrari traduse anterior de C. Floru si incluse in editia de Opere filozofice, lucrari carora Alexandru Boboc a considerat necesar sa le dea o noua expresie in limba romana, si anume Adevarurile prime (1686), Despre principiul continuitatii (1687), Noul sistem privind natura si comunicarea substantelor, precum si uniunea care exista intre suflet si corp (1695). Lucrarea Principiile rationale ale naturii si gratiei (1714), ce poate fi considerata un rezumat al „sistemului leibnizian la fel de important ca Monadologia (1714)”, isi gaseste, de asemenea, locul in editia de fata.

Postfata, ce cuprinde cateva consideratii asupra actiunii istorice a operei lui Leibniz, si anexele, cuprinzand un tabel cronologic, lista principalelor editii si lista traducerilor in limba romana incheie o editie extrem de utila atat pentru specialisti, cat si pentru publicul larg interesat de studiul operei lui Leibniz sau al logicii, metafizicii ori epistemologiei.
  • Primae veritates si alte scrieri de logica si metafizica - Gottfried Wilhelm von Leibniz

    Descarca
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz s-a nascut pe 1 iulie 1646 in Leipzig– d. 14 noiembrie 1716, 

a fost un filozof si matematician german, unul din cei mai importanti filozofi de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea, unul din intemeietorii iluminismului german si important continuator (alaturi de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

In matematica, Leibniz a introdus termenul de "functie" (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependenta de o curba. Alaturi de Newton, Leibniz este considerat co-inventatorul calcului diferential si integral, respectiv co-fondatorul analizei matematice moderne.

Leibniz elaboreaza in jurul anului 1675 bazele calculului diferential si integral, de o mare insemnatate pentru dezvoltarea ulterioara a matematicii si fizicii, independent de Isaac Newton, care enuntase deja principiile calculului infinitezimal intr-o lucrare din 1666. Simbolurile matematice introduse de Leibniz in calculul diferential si integral se folosesc si astazi. Perfectionand realizarile lui Blaise Pascal, Leibniz construieste un calculator mecanic, capabil sa efectueze inmultiri, impartiri si extragerea radacinii patrate. Dezvolta forma moderna de numarare binara, utilizata astazi in informatica si pentru calculatoare. Leibniz a incercat sa creeze un calcul logic, o logica bazata pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice.

In fizica, Leibniz a introdus notiunea de "forta vie" (mv2) ca masura a miscarii (energia cinetica, cum o numim azi), diferita de cea de "cantitate de miscare" (mv) (Impuls, cum il numim azi), premergatoare notiunii moderne de energie.

Teoria substantei. Leibniz a sustinut o noua teorie asupra substantei care are in centru ideea de actiune, spre deosebire de teoria carteziana a substantei, bazata pe notiunea de intindere.

Fiecare substanta se caracterizeaza mereu prin actiune. 

Actiunea unei substante se traduce in perceptia sa, aceasta devenind mai distincta ,in caz contrar are de a face cu pasiunea. 

Sistemul filosofic al lui Leibniz are la baza existenta unor elemente spirituale indivizibile numite monade.

In limba greaca “monas” inseamna “unitate,ceea ce este unu”.

Leibniz considera ca un lucru este din punct de vedere metafizic reductibil la o substanta simpla. Atunci cand ne referim la monade trebuie sa avem in vedere faptul ca monadele reprezinta substante simple, care nu se nasc si nu pier, autonomia lor fiind totala. Ele sunt indestructibile, caci sunt o oglindire a universului.

Filosoful german considera ca “ monas monadorum”  este fiinta inteligibila, ceea care poate fi gandita, dar nu poate fi reprezentata. Aceea fiinta deghizata in monada despre care vorbea Leibniz este insusi divinitatea, Dumnezeu, cel ce creeaza, aneantizeaza, Dumnezeu fiind originea esentelor.

Un lucru la care filosoful face apel este faptul ca atomul spiritual denumit monada este imperisabil sufletului uman. Sufletul este vazut ca perceptie distincta. Sufletul poate fi de doua feluri :poate fi suflet vegetal si suflet animal.

Scrierile de logica incluse in acest volum arata preocuparea extrem de staruitoare pentru crearea unui alfabet al gandirii umane in scopul inventarii si al rationarii. Pe aceasta baza Leibniz spera sa puna capat controverselor care existau intre savanti, dar si sa contribuie la rezolvarea de probleme prin intermediul calculului.

Volumul, ce poarta titlul unei lucrari extrem de importante din 1686, desi de mica intindere, Primae veritates (Adevarurile prime), cuprinde studiile Despre caracteristica universala (aprox. 1690), Logica intr-o noua fundamentare (aprox. 1685), Fundamentele calculului rational (1688), Despre infinit (1702), precum si prefata lucrarii Noi eseuri asupra intelectului uman (lucrare scrisa in 1703-1705, dar publicata postum, in 1765). Sunt incluse, de asemenea, cateva lucrari traduse anterior de C. Floru si incluse in editia de Opere filozofice, lucrari carora Alexandru Boboc a considerat necesar sa le dea o noua expresie in limba romana, si anume Adevarurile prime (1686), Despre principiul continuitatii (1687), Noul sistem privind natura si comunicarea substantelor, precum si uniunea care exista intre suflet si corp (1695). Lucrarea Principiile rationale ale naturii si gratiei (1714), ce poate fi considerata un rezumat al „sistemului leibnizian la fel de important ca Monadologia (1714)”, isi gaseste, de asemenea, locul in editia de fata.

Postfata, ce cuprinde cateva consideratii asupra actiunii istorice a operei lui Leibniz, si anexele, cuprinzand un tabel cronologic, lista principalelor editii si lista traducerilor in limba romana incheie o editie extrem de utila atat pentru specialisti, cat si pentru publicul larg interesat de studiul operei lui Leibniz sau al logicii, metafizicii ori epistemologiei.

 

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!