Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Prelegeri de istorie a filozofiei. Volumul II - Georg Wilhelm Friedrich Hegel
![Prelegeri de istorie a filozofiei. Volumul II - Georg Wilhelm Friedrich Hegel [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/prelegeri-de-istorie-a-filozofiei-volumul-ii-georg-wilhelm-friedrich-hegel-540702.jpg "Prelegeri de istorie a filozofiei. Volumul II - Georg Wilhelm Friedrich Hegel [1]")
Editura: Paideia
Autor: Georg Wilhelm Friedrich Hegel
Pagini: 380
Anul publicării: 2024
ISBN: 978-606-748-934-7
Cod Produs:
9786067489347
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Review-uri (0)
Unul dintre cele mai frumoase daruri pe care soarta ni l-a pastrat din Antichitate este, fara indoiala, cel pe care-l reprezinta operele lui Platon. Dar a expune din ele filozofia lui Platon, care nu este prezentata in forma sistematica, e lucru greu nu atit din cauza continutului insusi al acestei filozofii, cit pentru motivul ca ea a fost inteleasa in chip diferit de epoci diferite si a fost mai cu seama in epoca moderna atinsa deseori de miini grosolane, care fie ca au introdus in ea reprezentarile brute ale acestor timpuri, incapabile sa inteleaga in mod spiritual ceea ce este spiritual, fie ca au considerat drept esential si drept ce e mai remarcabil in filozofia lui Platon ceea ce de fapt nici nu apartine filozofiei, ci modului reprezentarii. Insa, propriu-zis, numai necunoasterea filozofiei ingreuiaza intelegerea filozofiei platonice.
Platon este unul dintre indivizii care apartin istoriei universale; filozofia lui e una dintre existentele istoriei universale, care, incepind cu aparitia ei a exercitat asupra tuturor epocilor urmatoare cea mai importanta influenta in ce priveste formarea si dezvoltarea spiritului. Religia crestina, care contine in ea acest inalt principiu, a ajuns sa fie aceasta organizatie a rationalului, acest imperiu al suprasensibilului, prin marele inceput facut de Platon.
Prin cercetarile si lucrarile sale, Hegel a deschis o noua directie asupra preocuparilor generale ale spiritului uman; reusind, astfel, sa parcurga domenii precum logica, arta, religia, stiinta naturii, a dreptului si a statului, filosofia istoriei sau filosofia culturii.
Sub genericul „Hegel prin el insusi”, Editura Paideia doreste sa prezinte cititorilor textele fundamentale ale unuia dintre cei mai mari filosofi ai epocii moderne. Hegel este unul dintre reprezentantii de marca ai idealismului german. Sistemul sau filosofic a reusit sa deschida noi directii de cercetare asupra istoriei ideilor si a afirmarii modernitatii istoriei europene.
Interesul pentru Hegel in lumea de azi se orienteaza in planuri diferite ale cunoasterii, actiunii si creatiei umane, pastrand cumva caracterul enciclopedic al modalitatii gandirii marelui filosof modern, dar gravitand in jurul problematicii omului. Nu-i intamplatoare astfel precizarea: „Intre ganditorii epocii moderne, Hegel este filosoful Spiritului; cu cat ne raportam mai critic la Hegel, cu atat avem de invatat de la el. Astazi, critica lui Hegel nu constituie o tema mai putin presanta decat intelegerea conceptiei sale.”
Informatii conformitate produs
Platon este unul dintre indivizii care apartin istoriei universale; filozofia lui e una dintre existentele istoriei universale, care, incepind cu aparitia ei a exercitat asupra tuturor epocilor urmatoare cea mai importanta influenta in ce priveste formarea si dezvoltarea spiritului. Religia crestina, care contine in ea acest inalt principiu, a ajuns sa fie aceasta organizatie a rationalului, acest imperiu al suprasensibilului, prin marele inceput facut de Platon.
Prin cercetarile si lucrarile sale, Hegel a deschis o noua directie asupra preocuparilor generale ale spiritului uman; reusind, astfel, sa parcurga domenii precum logica, arta, religia, stiinta naturii, a dreptului si a statului, filosofia istoriei sau filosofia culturii.
Sub genericul „Hegel prin el insusi”, Editura Paideia doreste sa prezinte cititorilor textele fundamentale ale unuia dintre cei mai mari filosofi ai epocii moderne. Hegel este unul dintre reprezentantii de marca ai idealismului german. Sistemul sau filosofic a reusit sa deschida noi directii de cercetare asupra istoriei ideilor si a afirmarii modernitatii istoriei europene.
Interesul pentru Hegel in lumea de azi se orienteaza in planuri diferite ale cunoasterii, actiunii si creatiei umane, pastrand cumva caracterul enciclopedic al modalitatii gandirii marelui filosof modern, dar gravitand in jurul problematicii omului. Nu-i intamplatoare astfel precizarea: „Intre ganditorii epocii moderne, Hegel este filosoful Spiritului; cu cat ne raportam mai critic la Hegel, cu atat avem de invatat de la el. Astazi, critica lui Hegel nu constituie o tema mai putin presanta decat intelegerea conceptiei sale.”
Georg Wilhelm Friedrich Hegel s-a nascut in 1770, la Stuttgart. Intre 1788 si 1793 a studiat teologia la Tubingen (din cei cinci ani, in primii doi se facea filozofie). A fost profesor particular la Berna (1793–1796) si la Frankfurt am Main (1797–1800), docent la Universitatea din Jena (1805–1806) unde se mutase in 1801 la indemnul lui Schelling, cu care fusese coleg la Tubingen si a intretinut o interesanta corespondenta; a fost director al gimnaziului din Nurnberg (1808–1816) si profesor la universitatile din Heidelberg (1816–1818) si Berlin (1818–1821, 1823–1831). A murit de holera la Berlin in 1831.
Hegel se daruieste teologiei si intra, la varsta de 18 ani, la seminarul din Tübingen pentru a-si realiza studiile universitare. Aici studiaza filosofia, istoria, teologia si limbile clasice, latina si greaca, matematica si fizica. In 1788 redacteaza un articol Despre avantajele pe care ni le procura lectura scriitorilor antici clasici greci si romani. Aici ii cunoaste pe Friedrich Hölderlin si pe Friedrich Wilhelm Schelling, cu care leaga o stransa prietenie plantand impreuna Copacul Libertatii. Este fascinat de lucrarile lui Spinoza, Kant, Rousseau si urmareste cu entuziasm evenimentele Revolutiei franceze. In 1790 obtine titlul de „Magister der Philosophie” cu o lucrare asupra problemei morale a obligatiilor, unde opune dualismului kantian ideea unitatii ratiunii cu sensibilitatea. Apoi se inscrie la Facultatea de Teologie unde urmeaza cursuri despre istoria Apostolilor, a psalmilor si a Epistolelor, despre filosofia stoicului Cicero, despre istoria filozofiei, despre metafizica si teologie naturala si decide, intre altele, sa se inscrie la cursuri de anatomie.
Timp de opt ani lucreaza ca profesor particular pentru diverse familii din Berna si Frankfurt am Main, pana in 1801, cand devine docent la Universitatea din Jena si scrie lucrarea „Diferenta intre sistemele lui Fichte si Schelling”. Impreuna cu Schelling fondeaza revista „Kritische Zeitschrift der Philosophie”. In 1807 publica lucrarea sa fundamentala „Fenomenologia spiritului” (Phänomenologie des Geistes). Intre 1808 si 1816 este rectorul gimnaziului din Nürnberg si publica lucrarea „Stiinta logicii” (Wissenschaft de Logik, 1812-1816). In 1818, dupa o scurta activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupa catedra de filosofie la Universitatea din Berlin, care apartinuse lui Fichte, si incepe, in prelegerile tinute, sa propage propria sa filosofie, ce va fi succesiv publicata in „Enciclopedia stiintelor filozofice” (Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften, 1817-1830), cuprinzand filosofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filosofiei etc.
Opere:
Phänomenologie des Geistes (Fenomenologia spiritului, 1807)
Wissenschaft der Logik (Stiinta logicei, 1812/1816)
Enzyklopädie de philosiphischen Wissenschaften (Enciclopedia stiintelor filosofice, 1817-1830
Grundlinien der Philosophie des Rechts (Bazele filosofiei dreptului, 1819)
Vorlesungen über die Ästhetik (Prelegeri despre estetica, 1817-1829)
Vorlesungen über die Philosophie der Geschichte (Prelegeri de filosofie a istoriei, 1822-1831)
Hegel se daruieste teologiei si intra, la varsta de 18 ani, la seminarul din Tübingen pentru a-si realiza studiile universitare. Aici studiaza filosofia, istoria, teologia si limbile clasice, latina si greaca, matematica si fizica. In 1788 redacteaza un articol Despre avantajele pe care ni le procura lectura scriitorilor antici clasici greci si romani. Aici ii cunoaste pe Friedrich Hölderlin si pe Friedrich Wilhelm Schelling, cu care leaga o stransa prietenie plantand impreuna Copacul Libertatii. Este fascinat de lucrarile lui Spinoza, Kant, Rousseau si urmareste cu entuziasm evenimentele Revolutiei franceze. In 1790 obtine titlul de „Magister der Philosophie” cu o lucrare asupra problemei morale a obligatiilor, unde opune dualismului kantian ideea unitatii ratiunii cu sensibilitatea. Apoi se inscrie la Facultatea de Teologie unde urmeaza cursuri despre istoria Apostolilor, a psalmilor si a Epistolelor, despre filosofia stoicului Cicero, despre istoria filozofiei, despre metafizica si teologie naturala si decide, intre altele, sa se inscrie la cursuri de anatomie.
Timp de opt ani lucreaza ca profesor particular pentru diverse familii din Berna si Frankfurt am Main, pana in 1801, cand devine docent la Universitatea din Jena si scrie lucrarea „Diferenta intre sistemele lui Fichte si Schelling”. Impreuna cu Schelling fondeaza revista „Kritische Zeitschrift der Philosophie”. In 1807 publica lucrarea sa fundamentala „Fenomenologia spiritului” (Phänomenologie des Geistes). Intre 1808 si 1816 este rectorul gimnaziului din Nürnberg si publica lucrarea „Stiinta logicii” (Wissenschaft de Logik, 1812-1816). In 1818, dupa o scurta activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupa catedra de filosofie la Universitatea din Berlin, care apartinuse lui Fichte, si incepe, in prelegerile tinute, sa propage propria sa filosofie, ce va fi succesiv publicata in „Enciclopedia stiintelor filozofice” (Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften, 1817-1830), cuprinzand filosofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filosofiei etc.
Opere:
Phänomenologie des Geistes (Fenomenologia spiritului, 1807)
Wissenschaft der Logik (Stiinta logicei, 1812/1816)
Enzyklopädie de philosiphischen Wissenschaften (Enciclopedia stiintelor filosofice, 1817-1830
Grundlinien der Philosophie des Rechts (Bazele filosofiei dreptului, 1819)
Vorlesungen über die Ästhetik (Prelegeri despre estetica, 1817-1829)
Vorlesungen über die Philosophie der Geschichte (Prelegeri de filosofie a istoriei, 1822-1831)
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Urcusul duhovnicesc in lumina Patericului egiptean - Ionut Chircalan
History and Theology
Viata fara frica. Scrieri esentiale. Volumul III - Bertrand Russel
A fi religios si a fi crestin. O perspectiva duhovniceasca - Florin Manole
Metafizica - Aristotel
Politica - Aristotel
Crestinismul romanesc. Martiri și controverse istorice - Silvan Theodorescu
Moralitatea. O introducere in etica - Bernard Williams
Un nou Ev Mediu - Nikolai Berdiaev
