Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Filosofia in cultura romaneasca - Gheorghe Vladutescu
![Filosofia in cultura romaneasca - Gheorghe Vladutescu [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/filosofia-in-cultura-romaneasca-gheorghe-vladutescu-5037-9527.jpg "Filosofia in cultura romaneasca - Gheorghe Vladutescu [1]")
Editura: Paideia
Autor: Gheorghe Vladutescu
Pagini: 400
Anul publicării: 2017
ISBN: 978-606-748-177-8
Cod Produs:
9786067481778
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
In Europa, filosofia apare la vechii greci, apoi la romani si isi continua linia evolutiva in spatiul cultural european pe masura ce popoarele din acest spatiu geografic isi vor crea propiile modele existentiale si vor dezvolta propriul limbaj filosofic – limba fiind prima conditie in creatia culturala, pilonul-fundament pe care se sprijina si se dezvolta cultura.
Filosofia romaneasca „incepe” tarziu, odata cu scrierile lui Dimitrie Cantemir si Samoil Micu – cand filosofia europeana cunoscuse deja influenta greaca, romana, medievala, bizantina si latina – si isi inceteaza evolutia, dar nu si existenta – avertizeaza Gheorghe Vladutescu! – in anul 1948, cand este „nevoita sa iasa din istoria vremii”.
Aceasta va fi marcata, in primele sale etape, de procesul de identificare si dezvoltare al propriului limbaj, apoi de mimesis, prin preluarea marilor teme ale filosofiei occidentale, precum si de incercarile de identificare ale propriei naturii, ale realitatii sale valorice.
„Cu faptele sale mari si mici”, filosofia romaneasca cuprinde in istoria sa eforturile sistematice ale reprezentantilor sai – Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu, Mircea Florian, Mircea Eliade sau Lucian Blaga – de a-si identifica directia si de a-si defini orizonurile; incercari care nu au ferit-o – insa – de mimetica sau alte capcane! Dar care i-au conferit propriul spatiu si timp cultural, si care au imbogatit istoria acestui neam...
„Dimitrie Cantemir (1673-1723) scrie Divanul in romaneste (editia este insa insotita de textul grecesc), apoi in latina – Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, Compendiolum universale logices institutiones, pentru ca in 1705 sa revina la limba autohtona, in Istoria ieroglifica, aceasta ca un certificat de nastere al filosofiei noastre”.
Filosofia romaneasca „incepe” tarziu, odata cu scrierile lui Dimitrie Cantemir si Samoil Micu – cand filosofia europeana cunoscuse deja influenta greaca, romana, medievala, bizantina si latina – si isi inceteaza evolutia, dar nu si existenta – avertizeaza Gheorghe Vladutescu! – in anul 1948, cand este „nevoita sa iasa din istoria vremii”.
Aceasta va fi marcata, in primele sale etape, de procesul de identificare si dezvoltare al propriului limbaj, apoi de mimesis, prin preluarea marilor teme ale filosofiei occidentale, precum si de incercarile de identificare ale propriei naturii, ale realitatii sale valorice.
„Cu faptele sale mari si mici”, filosofia romaneasca cuprinde in istoria sa eforturile sistematice ale reprezentantilor sai – Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu, Mircea Florian, Mircea Eliade sau Lucian Blaga – de a-si identifica directia si de a-si defini orizonurile; incercari care nu au ferit-o – insa – de mimetica sau alte capcane! Dar care i-au conferit propriul spatiu si timp cultural, si care au imbogatit istoria acestui neam...
„Dimitrie Cantemir (1673-1723) scrie Divanul in romaneste (editia este insa insotita de textul grecesc), apoi in latina – Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, Compendiolum universale logices institutiones, pentru ca in 1705 sa revina la limba autohtona, in Istoria ieroglifica, aceasta ca un certificat de nastere al filosofiei noastre”.
Gheorghe Vladutescu s-a nascut la data de 8 septembrie 1937, in orasul Targu Carbunesti (judetul Gorj). Dupa efectuarea studiilor preuniversitare la Tg. Jiu, a absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universitatii din Bucuresti, in anul 1962, dupa care a fost incadrat in invatamantul universitar, pe rand, in functiile de: preparator, asistent, lector si ulterior de conferentiar la Catedra de istorie a filosofiei. In anul 1971, a obtinut titlul stiintific de Doctor in filosofie, cu teza Inductia aristotelica.
Din anul 1990 are gradul didactic de profesor universitar, fiind ales in functia de sef al Catedrei de Istoria filosofiei si filosofia culturii. Tot in acelasi an a devenit conducator de doctorat. A predat in calitate de profesor titular cursul de Filosofia greaca. A fost profesor invitat la Centrul de studii asupra filosofiei grecesti Leon Robin de la Sorbona si a sustinut conferinte despre filosofiei grecesti si medievale in tara si strainatate.
Acad. prof. dr. Gheorghe Vladutescu este membru fondator al „Centrului de Studii asupra Imaginarului si Rationalitatii” din Craiova, precum si membru al Societatii de Studii Clasice din Bucuresti. In anul 2000 a fost ales membru al Académie des Sciences, des Arts et des Lettres din Paris (Franta).
In anul 2002, acad. Gheorghe Vladutescu a fost decorat cu Ordinul Steaua Romaniei in grad de cavaler.
Din anul 1990 are gradul didactic de profesor universitar, fiind ales in functia de sef al Catedrei de Istoria filosofiei si filosofia culturii. Tot in acelasi an a devenit conducator de doctorat. A predat in calitate de profesor titular cursul de Filosofia greaca. A fost profesor invitat la Centrul de studii asupra filosofiei grecesti Leon Robin de la Sorbona si a sustinut conferinte despre filosofiei grecesti si medievale in tara si strainatate.
Acad. prof. dr. Gheorghe Vladutescu este membru fondator al „Centrului de Studii asupra Imaginarului si Rationalitatii” din Craiova, precum si membru al Societatii de Studii Clasice din Bucuresti. In anul 2000 a fost ales membru al Académie des Sciences, des Arts et des Lettres din Paris (Franta).
In anul 2002, acad. Gheorghe Vladutescu a fost decorat cu Ordinul Steaua Romaniei in grad de cavaler.
In Europa, filosofia apare la vechii greci, apoi la romani si isi continua linia evolutiva in spatiul cultural european pe masura ce popoarele din acest spatiu geografic isi vor crea propiile modele existentiale si vor dezvolta propriul limbaj filosofic – limba fiind prima conditie in creatia culturala, pilonul-fundament pe care se sprijina si se dezvolta cultura.
Filosofia romaneasca „incepe” tarziu, odata cu scrierile lui Dimitrie Cantemir si Samoil Micu – cand filosofia europeana cunoscuse deja influenta greaca, romana, medievala, bizantina si latina – si isi inceteaza evolutia, dar nu si existenta – avertizeaza Gheorghe Vladutescu! – in anul 1948, cand este „nevoita sa iasa din istoria vremii”.
Aceasta va fi marcata, in primele sale etape, de procesul de identificare si dezvoltare al propriului limbaj, apoi de mimesis, prin preluarea marilor teme ale filosofiei occidentale, precum si de incercarile de identificare ale propriei naturii, ale realitatii sale valorice.
„Cu faptele sale mari si mici”, filosofia romaneasca cuprinde in istoria sa eforturile sistematice ale reprezentantilor sai – Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu, Mircea Florian, Mircea Eliade sau Lucian Blaga – de a-si identifica directia si de a-si defini orizonurile; incercari care nu au ferit-o – insa – de mimetica sau alte capcane! Dar care i-au conferit propriul spatiu si timp cultural, si care au imbogatit istoria acestui neam...
„Dimitrie Cantemir (1673-1723) scrie Divanul in romaneste (editia este insa insotita de textul grecesc), apoi in latina – Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, Compendiolum universale logices institutiones, pentru ca in 1705 sa revina la limba autohtona, in Istoria ieroglifica, aceasta ca un certificat de nastere al filosofiei noastre”.
Filosofia romaneasca „incepe” tarziu, odata cu scrierile lui Dimitrie Cantemir si Samoil Micu – cand filosofia europeana cunoscuse deja influenta greaca, romana, medievala, bizantina si latina – si isi inceteaza evolutia, dar nu si existenta – avertizeaza Gheorghe Vladutescu! – in anul 1948, cand este „nevoita sa iasa din istoria vremii”.
Aceasta va fi marcata, in primele sale etape, de procesul de identificare si dezvoltare al propriului limbaj, apoi de mimesis, prin preluarea marilor teme ale filosofiei occidentale, precum si de incercarile de identificare ale propriei naturii, ale realitatii sale valorice.
„Cu faptele sale mari si mici”, filosofia romaneasca cuprinde in istoria sa eforturile sistematice ale reprezentantilor sai – Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu, Mircea Florian, Mircea Eliade sau Lucian Blaga – de a-si identifica directia si de a-si defini orizonurile; incercari care nu au ferit-o – insa – de mimetica sau alte capcane! Dar care i-au conferit propriul spatiu si timp cultural, si care au imbogatit istoria acestui neam...
„Dimitrie Cantemir (1673-1723) scrie Divanul in romaneste (editia este insa insotita de textul grecesc), apoi in latina – Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, Compendiolum universale logices institutiones, pentru ca in 1705 sa revina la limba autohtona, in Istoria ieroglifica, aceasta ca un certificat de nastere al filosofiei noastre”.
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Despre interpretare - Aristotel
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro