Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Despre intelepciunea anticilor - Francis Bacon
![Despre intelepciunea anticilor - Francis Bacon [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/despre-intelepciunea-anticilor-francis-bacon-964797.jpg "Despre intelepciunea anticilor - Francis Bacon [1]")
Editura: Paideia
Autor: Francis Bacon
Pagini: 152
Anul publicării: 2020
ISBN: 978-606-748-370-3
Cod Produs:
9786067483703
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Francis Bacon a fost unul dintre fondatorii sistemului modern al filosofiei politice in rand cu cei mai mari ganditori precum Isaac Newton, John Locke, Immanuel Kant, Thomas Hobbes si Jean Rousseau. Despre intelepciunea anticilor (De sapientia veterum) a fost publicata in anul 1610. Lucrarea se prezinta ca o incercare de interpretare filosofica a unora dintre cele mai cunoscute mituri antice grecesti, fiind redate cu precadere ideile poetilor care au pus in circulatie aceste mituri. Astfel, sub masca talmacirii ideilor filosofice ale unor intelepti din vremuri stravechi, talmacire pe care autorul o considera anevoioasa si supusa arbitrariului, Bacon isi exprima propriile idei si pareri. In carte, autorul enumera treizeci si unu de fabule antice, sugerand ca acestea contin invataturi ascunse pe diverse teme precum morala, filosofia, religia, politica, stiinta si arta. Doua dintre capitolele din carte, „Cupidon sau Atomul“, si „Proteus sau Materia“ sunt considerate o parte importanta a filosofiei stiintifice a lui Bacon.
Dintre ideile politice cele mai indraznete si actuale ale cartii amintim: soarta principilor este nestatornica (cap. II); regii trebuie sa fie uniti cu popoarele lor (cap. II); indelunga obisnuinta a conducerii ii transforma pe regi in tirani (cap. II); popoarele asuprite de tirani sfarsesc prin a se rascula (cap. II); prin decrete intelepte si prin blandete se poate redobandi increderea poporului mai mult decat prin represiuni severe (cap. II); tratatele, promisiunile, juramintele principilor sunt nesigure si nestatornice (cap. V); principii sunt cel mai adesea lacomi, ambitiosi si de rea-credinta (cap. V); un razboi nu trebuie facut decat din motive temeinice si pentru apararea unei cauze drepte (cap. VII); subjugarea popoarelor vecine este condamnabila si trebuie sa fie evitata (cap. VII); este drept razboiul dus pentru dezrobirea unui popor de tiranie (cap. VII).
Dintre ideile despre problemele de filosofia naturii se impune in primul rand aceea despre structura corpusculara a materiei (cap. VI); dupa care urmeaza ideea ca, despre originea Universului, conceptia filosofica atomista este cel putin tot atat de probabila cat este conceptia biblica creationista (cap. VI); exista continuitate intre regnurile aparent discontinue ale naturii: uman, animal, vegetal si fizic, si ca ele sunt deci de aceeasi esenta materiala (cap. VI); materia este vesnica, cantitatea ei din Univers ramanand neschimbata, iar lumea este pieritoare (cap. XII); nasterea lumii s-a facut prin trecere treptata de la dezordine la ordine (cap. XII); lumea a luat nastere prin miscarea naturala a atomilor (cap. XVII) - si asa mai departe.
De asemenea, autorul prezinta cateva idei interesante de filosofia religiei, printre care urmatoarele: razboaiele religioase, necunoscute de antici, sunt o pacoste a timpurilor moderne, adusa de crestinism; religia, mai cu seama cea crestina, este izvor de fanatism, iar fanatismul este izvor de jafuri, maceluri, crime, razboaie; deosebirile de credinte religioase, pana si in sanul aceleiasi religii, provoaca tradari si perfidii intre persoane intre care exista legaturi sfinte, ca acelea ale inrudirii sau ale ospitalitatii; persecutiile religioase, cand sunt impinse pana la crime oribile, produc asupra credinciosilor efectul psihologic contrar celui scontat de cei care le provoaca.
Dintre ideile politice cele mai indraznete si actuale ale cartii amintim: soarta principilor este nestatornica (cap. II); regii trebuie sa fie uniti cu popoarele lor (cap. II); indelunga obisnuinta a conducerii ii transforma pe regi in tirani (cap. II); popoarele asuprite de tirani sfarsesc prin a se rascula (cap. II); prin decrete intelepte si prin blandete se poate redobandi increderea poporului mai mult decat prin represiuni severe (cap. II); tratatele, promisiunile, juramintele principilor sunt nesigure si nestatornice (cap. V); principii sunt cel mai adesea lacomi, ambitiosi si de rea-credinta (cap. V); un razboi nu trebuie facut decat din motive temeinice si pentru apararea unei cauze drepte (cap. VII); subjugarea popoarelor vecine este condamnabila si trebuie sa fie evitata (cap. VII); este drept razboiul dus pentru dezrobirea unui popor de tiranie (cap. VII).
Dintre ideile despre problemele de filosofia naturii se impune in primul rand aceea despre structura corpusculara a materiei (cap. VI); dupa care urmeaza ideea ca, despre originea Universului, conceptia filosofica atomista este cel putin tot atat de probabila cat este conceptia biblica creationista (cap. VI); exista continuitate intre regnurile aparent discontinue ale naturii: uman, animal, vegetal si fizic, si ca ele sunt deci de aceeasi esenta materiala (cap. VI); materia este vesnica, cantitatea ei din Univers ramanand neschimbata, iar lumea este pieritoare (cap. XII); nasterea lumii s-a facut prin trecere treptata de la dezordine la ordine (cap. XII); lumea a luat nastere prin miscarea naturala a atomilor (cap. XVII) - si asa mai departe.
De asemenea, autorul prezinta cateva idei interesante de filosofia religiei, printre care urmatoarele: razboaiele religioase, necunoscute de antici, sunt o pacoste a timpurilor moderne, adusa de crestinism; religia, mai cu seama cea crestina, este izvor de fanatism, iar fanatismul este izvor de jafuri, maceluri, crime, razboaie; deosebirile de credinte religioase, pana si in sanul aceleiasi religii, provoaca tradari si perfidii intre persoane intre care exista legaturi sfinte, ca acelea ale inrudirii sau ale ospitalitatii; persecutiile religioase, cand sunt impinse pana la crime oribile, produc asupra credinciosilor efectul psihologic contrar celui scontat de cei care le provoaca.
-
Despre intelepciunea anticilor - Francis Bacon
Descarca
Francis Bacon (1561-1626), primul viconte de Sf. Alban, a fost un important filosof, om de stat si eseist englez. Este cunoscut si ca un sustinator al revolutiei stiintifice. Cele trei obiective ale lui Bacon au fost descoperirea adevarului, servirea tarii sale si slujirea bisericii sale. Nu a propus o filosofie propriu-zisa, ci mai degraba o metoda de dezvoltare a filosofiei. El a scris ca, in timp ce filosofia folosea pe atunci silogismul deductiv pentru a interpreta natura, filosoful ar trebui in schimb sa treaca prin rationament inductiv de la fapt, la axioma, la lege. El a sustinut ca orice actiune morala este actiunea vointei umane, care este guvernata de credinta si stimulata de pasiuni; bunul obicei este ceea ce ajuta oamenii sa-si indrepte vointa spre bine; nu se pot face reguli universale, intrucat atat situatiile, cat si oamenii difera. Ideile lui Bacon cu privire la imbunatatirea societatilor umane au fost foarte influente din vremea vietii sale pana in epoca contemporana. Scrierile sale au inspirat miscari intelectuale precum marile proiecte de reforma religioasa si sociala din Anglia anilor 1640-1660, infiintarea primelor academii stiintifice in Anglia si Franta, Iluminismul francez sau proiectul unei stiinte universale de tip inductiv.
Despre intelepciunea anticilor este una dintre cele mai importante scrieri moderne si o incercare al lui Bacon de a oferi o viziune relevanta asupra unor teme diverse precum morala, filosofia, religia, politica, stiinta si arta. Desi scrisa acum cateva sute de ani, aceasta lucrare este inca foarte relevanta si patrunzatoare.
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro