Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Categorii - Aristotel
![Categorii - Aristotel [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/categorii-aristotel-011083.jpg "Categorii - Aristotel [1]")
Editura: Paideia
Autor: Aristotel
Pagini: 112
Anul publicării: 2015
ISBN: 978-606-748-054-2
Cod Produs:
9786067480542
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Micul tratat despre „Categorii” deschide seria cartilor de logica („Organon”) si, in genere, catalogul scrierilor aristotelice intocmit de Andleiikos din Rhodos.
Traducerea realizata de Traian Braileanu a fost revazuta si adnotata de profesorul Gheorghe Vladutescu si este insotita de varianta originala a acestui text.
Traducerea realizata de Traian Braileanu a fost revazuta si adnotata de profesorul Gheorghe Vladutescu si este insotita de varianta originala a acestui text.
-
Categorii - Aristotel
Descarca
Aristotel a fost unul dintre cei mai importanti filozofi ai Greciei Antice. S-a nascut in Macedonia, in anul 384 i.Chr. Tatal lui a fost medicul personal al regelui macedonean din acea vreme. La curtea regelui, Aristotel s-a imprietenit cu fiul sau, Filip. Probabil sprijinit de acesta, in 367 i. Chr., a plecat la Atena pentru a-si continua studiile si s-a inscris la Academia lui Platon. A ramas aici douazeci de ani, dovedindu-se mai intai un elev stralucit, apoi un profesor si un ganditor pe masura maestrului sau. Dupa moartea lui Platon, Aristotel a fost chemat la curtea lui Filip, pentru a desavarsi educatia fiiului sau, viitorul Alexandru cel Mare. A revenit apoi la Atena, unde a infiintat propria lui scoala, Liceul. Va preda aici timp de doisprezece ani si isi va continua neobosit cercetarile pana in anul mortii, 322 i.Chr.
Scrierile sale acopera numeroase subiecte - inclusiv fizica, biologie, zoologie, metafizica, logica, etica, estetica, poezie, teatru, muzica, retorica, lingvistica, politica si guvernare - si constituie primul sistem cuprinzator al filozofiei europene. Vastul sistem filozofic si stiintific conceput de Aristotel a fost axul culturii Occidentului pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Unele dintre cele mai importante scrieri ale sale sunt: Metafizica, Politica, Etica nicomahica, Categoriile, Topica.
Scrierile sale acopera numeroase subiecte - inclusiv fizica, biologie, zoologie, metafizica, logica, etica, estetica, poezie, teatru, muzica, retorica, lingvistica, politica si guvernare - si constituie primul sistem cuprinzator al filozofiei europene. Vastul sistem filozofic si stiintific conceput de Aristotel a fost axul culturii Occidentului pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Unele dintre cele mai importante scrieri ale sale sunt: Metafizica, Politica, Etica nicomahica, Categoriile, Topica.
Capitolul I
Omonime se cheama cele al caror nume este comun, pe cand sensul apartinand numelui este diferit ca, de pilda, animal se intrebuinteaza atat pentru acest om cat si pentru un om pictat. Doar, amandoi au numai numele comun, pe cand sensul apartinand numelui este diferit. Caci, daca cineva ar vrea sa arate ce inseamna la fiecare din aceste doua a fi animal va arata ceea ce este propriu fiecaruia. Sinonime se cheama lucrurile la care atat numele este comun, cat si sensul apartinand numelui este acelasi. Astfel, atat omul cat si boul se cheama vietate. Pentru ca om si bou se denu mesc cu numele comun de animal, toto data si sensul substantei este aici acelasi. Doar, daca cineva ar vrea sa arate sensul amandurora si ar vrea sa spuna ce este la fiecare din cele doua a fi animal, el va arata acelasi inteles. Paronime, in sfarsit, se cheama toate lucru rile care se numesc dupa altceva ast fel ca denu mirea lor sa capete o forma de flexiune deosebita. Asa, de exemplu, gramaticul e numit dupa gramatica, iar viteazul dupa vitejie...
Capitolul III
Daca ceva se enunta ca predicat despre ceva, ca despre subiectul sau, atunci toate cele ce se spun despre acel predicat, se vor spune si despre subiect, precum om despre un om anumit si ani mal, despre om. Prin urmare, si despre un om anumit trebuie sa se enunte ca predicat animal; caci omul anumit este om si animal. Daca genurile sunt diferite fara a fi subordo nate unele fata de altele, au si dupa specie dife rente, ca de exemplu, animal si stiinta. Dife ren tele privind animalul sunt pedestru si biped, inaripat si acvatic; din aceste diferente insa nici una nu e valabila pentru stiinta; caci o stiinta nu se deosebeste de alta prin aceea ca este bipeda. Pe de alta parte, nimic nu opreste ca genuri lao lalta subordonate sa aiba aceleasi diferente specifice. Aceasta intrucat genurile supraordo nate se enunta despre cele subordonate lor; prin urmare, toate diferentele predicatului vor fi si ale subiectului...
Omonime se cheama cele al caror nume este comun, pe cand sensul apartinand numelui este diferit ca, de pilda, animal se intrebuinteaza atat pentru acest om cat si pentru un om pictat. Doar, amandoi au numai numele comun, pe cand sensul apartinand numelui este diferit. Caci, daca cineva ar vrea sa arate ce inseamna la fiecare din aceste doua a fi animal va arata ceea ce este propriu fiecaruia. Sinonime se cheama lucrurile la care atat numele este comun, cat si sensul apartinand numelui este acelasi. Astfel, atat omul cat si boul se cheama vietate. Pentru ca om si bou se denu mesc cu numele comun de animal, toto data si sensul substantei este aici acelasi. Doar, daca cineva ar vrea sa arate sensul amandurora si ar vrea sa spuna ce este la fiecare din cele doua a fi animal, el va arata acelasi inteles. Paronime, in sfarsit, se cheama toate lucru rile care se numesc dupa altceva ast fel ca denu mirea lor sa capete o forma de flexiune deosebita. Asa, de exemplu, gramaticul e numit dupa gramatica, iar viteazul dupa vitejie...
Capitolul III
Daca ceva se enunta ca predicat despre ceva, ca despre subiectul sau, atunci toate cele ce se spun despre acel predicat, se vor spune si despre subiect, precum om despre un om anumit si ani mal, despre om. Prin urmare, si despre un om anumit trebuie sa se enunte ca predicat animal; caci omul anumit este om si animal. Daca genurile sunt diferite fara a fi subordo nate unele fata de altele, au si dupa specie dife rente, ca de exemplu, animal si stiinta. Dife ren tele privind animalul sunt pedestru si biped, inaripat si acvatic; din aceste diferente insa nici una nu e valabila pentru stiinta; caci o stiinta nu se deosebeste de alta prin aceea ca este bipeda. Pe de alta parte, nimic nu opreste ca genuri lao lalta subordonate sa aiba aceleasi diferente specifice. Aceasta intrucat genurile supraordo nate se enunta despre cele subordonate lor; prin urmare, toate diferentele predicatului vor fi si ale subiectului...
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro