Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115

Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Acasă /
Psihologie /
Psihologie /
Psihologia succesului. Perspective teoretice asupra dezvoltarii personale

Psihologia succesului. Perspective teoretice asupra dezvoltarii personale

Name: Psihologia succesului. Perspective teoretice asupra dezvoltarii personale
Brand: Editura Universitară
SKU: 9786062818364
Price: 42.29 RON
Availability: OutOfStock

42,29 Lei

Editura: Editura Universitară

Autor: Vladimir Aurelian Enachescu, Monica Elisabeta Paduraru

Ediția: I

Pagini: 85

Anul publicării: 2024

ISBN: 978-606-28-1836-4

DOI: 10.5682/9786062818364

Stoc epuizat

Cod Produs: 9786062818364 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 357

Adaugă la Wishlist

Cartea ofera perspective teoretice necesare pentru intelegerea si imbunatatirea vietii personale si profesionale, analizand diverse teorii si principii care stau la baza dezvoltarii personale si a succesului durabil. Prin prezentarea clara, succinta, cititorii pot intelege mai bine cum gandurile, emotiile si comportamentele lor influenteaza rezultatele pe care le obtin.
Autorii combina perspective din diverse ramuri ale psihologiei, pentru a oferi o viziune holistica asupra factorilor ce pot contribui la obtinerea succesului. Aceasta perspectiva integrativa ii ajuta pe cititori sa gaseasca abordarile care functioneaza cel mai bine pentru ei.
Cartea incurajeaza cititorii sa adopte o mentalitate de crestere si sa isi seteze obiective clare si realizabile. Prin intelegerea aspectelor privind inteligentele multiple, inteligenta emotionala, stabilirea prioritatilor, planificarea actiunilor, cititorii pot invata sa se cunoasca mai bine, sa depaseasca obstacolele si sa isi atinga potentialul maxim.
Pe langa beneficiie pentru dezvoltarea persoanala Psihologia succesului - perspective teoretice asupra dezvoltarii personale poate fi o resursa valoroasa pentru profesionistii din domeniul psihologiei, coaching-ului si educatiei, oferind un cadru teoretic pe care acestia il pot utuliza in munca lor cu clientii sau studentii.

Psihologia succesului. Perspective teoretice asupra dezvoltarii personale
Descarcă

VLADIMIR-AURELIAN ENACHESCU
MONICA ELISABETA PADURARU

Cuvant inainte / 9
1. Planificarea actiunii / 14
Orarul / 14
Un tel bine determinat / 14
Descrierea clara / 15
Abordarea planificarii actiunii / 15
Sfaturi privind planificarea actiunilor / 17
2. Matricea Eisenhower / 19
Matricea Eisenhower: cele patru cadrane / 20
3. Angajamentul spiritual / 26
Rolul spiritualitatii si religiei in lume / 27
4. Listele si organizarea activitatii / 28
De sus in jos / 28
Timpul tampon / 29
5. Teoria invatarii transformative / 30
6. Jurnalul de stres / 32
7. Metoda camerei romane / 33
8. Teoria amintirii a lui Platon / 35
Cunoastere: lumea sensibila si lumea inteligibila / 35
Conceptul de suflet dupa Platon / 36
9. Conditiile invatarii ale lui Gagné / 37
10. Modelul de Reflectie John Driscoll / 39
11. Modelul de responsabilitate personala / 40
12. Modelul Losada Line / 42
Raportul de pozitivitate / 42
13. Programarea neuro lingvistica / 43
14. Teoria Inteligentelor multiple (Howard Gardner) / 47
15. Teoria de stabilire a obiectivelor a lui Locke / 51
16. Taxonomia lui Bloom / 52
17. Inteligenta emotionala / 54
18. Modelul de reflectie Brookfield / 55
19. Matricea prioritatilor de actiune (APM / 57
20. Modelul de reflectie Boud / 59
21. Invatarea reflexiva / 61
22. Modelul de reflectie Atkins si Murphy / 62
23. Teoria sarcinii cognitive / 68
24. Modelul modal al memoriei (Atkinson si Shiffrin) / 70
25. Modelul Johns de reflectie / 72
26. Teoria sperantei a lui Snyder / 74
27. Cum poate organizatia sa contribuie la dezvoltarea personala a angajatilor / 76
Bibliografie / 81

Dorinta de autodezvoltare este prezenta in natura umana ca dorinta de a creste si de a implini potentialul. In psihologie se mai folosesc termeni precum crestere personala, cresterea personalitatii, autorealizare si autoactualizare, autoimplinire, dar si evolutie a ego‑ului. Interesul pentru problema autodezvoltarii se regaseste inca din filosofia antica. De exemplu, Aristotel a definit dezvoltarea personala in Etica sa Nicomahica ca o categorie a intelepciunii practice, unde practicarea virtutii duce la eudemonie sau la inflorirea deplina a fiintei umane. Dewey a considerat autodezvoltarea ca un proces continuu de dezvoltare a abilitatilor (abilitati cognitive umane, creative, morale etc.) intr‑un grad din ce in ce mai inalt (Savage, 2002). Dewey a inteles autodezvoltarea ca sfarsit al vietii si autonomia ca mijloc. Rogers (1961, 1969) s‑a referit la autodezvoltare ca la o forta motivatoare a dezvoltarii umane, ca la tendinta innascuta a organismului de a‑si dezvolta intregul potential. Majoritatea sistemelor de invatamant considera autodezvoltarea ca un obiectiv important (Goodlad, 1984). Sakhieva, Gilmanshina, Gilmanshin, Kosmodemyanskaya, Akchurina si Sagitova (2015) au subliniat rolul capacitatii studentilor de autodezvoltare continua in invatamantul superior. Saphari, Bakar, Thiru si Hoe (2015) au apreciat pozitiv abordarile educationale bazate pe invatarea cu intelegere si dezvoltarea deplina a personalitatii. Bartolata (2015) a dezvaluit in cercetarea sa ca abilitatile academice, cum ar fi abilitatile interpersonale si responsabilitatea sociala, sunt vazute de cursanti ca fiind cele mai aplicabile performantei la locul de munca. Ingrijirea pentru autodezvoltare este o parte integranta a autoingrijirii. Potrivit lui Charlescraft, Tartaglia, Dodd‑McCue si Barker (2010), ingrijirea de sine se refera la elementele vietii care contribuie la bunastarea individului intr‑o varietate de moduri – spiritual, emotional, fizic si mental, in scopul reinnoirii si cresterii personale. Capacitatea de autoreglare reprezinta competenta cuiva de a se autogestiona. Ea cuprinde procese precum planificarea, generarea, controlul, autoreflectia si ajustarea gandurilor, sentimentelor si actiunilor pentru a atinge obiectivele personale si a se adapta la mediul in schimbare Zimmerman (2008). In teoria autodeterminarii (SDT, Ryan & Deci, 2000), autorii diferentiaza functionarea autonoma (autodeterminata) de cea controlata. In conformitate cu intelegerea lor, motivatia intrinseca poate fi descrisa ca activitate autonoma, in timp ce activitatea motivata extrinsec este mai controlata. Ryan & Deci (2000) au postulat patru tipuri diferite de reglare comportamentala: reglare externa, reglementare introiectata, reglementare identificata si reglementare integrata. Introiectia presupune preluarea unei valori sau a unei reglementari, dar neacceptarea acesteia ca fiind proprie; identificarea inseamna acceptarea valorii activitatii ca fiind importanta personal, iar integrarea se refera la integrarea acelei identificari cu alte aspecte ale sinelui. Exista forme relativ controlate de motivatie extrinseca, cum ar fi reglementarile externe si introiectate, pe de o parte, in timp ce reglementarile identificate si integrate sunt intelese ca relativ autonome. Amotivarea in teoria autodeterminarii reprezinta inexistenta unei intentii sau motivatii pentru un anumit comportament.
Ne confruntam cu provocari fara precedent – sociale, economice si de mediu – determinate de accelerarea globalizarii si de un ritm mai rapid al dezvoltarilor tehnologice. In acelasi timp, aceste forte ne ofera nenumarate noi oportunitati pentru progresul uman. Viitorul este incert si nu‑l putem prezice, dar trebuie sa fim deschisi si pregatiti pentru asta. Copiii care au intrat in invatamant in 2023 vor fi adulti tineri in 2035. Scolile trebuie sa ii pregateasca pentru locuri de munca, ce nu au fost create inca, pentru tehnologii care nu au fost inca inventate, pentru a rezolva probleme care nu au fost inca anticipate.
Pentru a gestiona astfel de incertitudini, indivizii vor trebui sa isi dezvolte curiozitatea, imaginatia, rezistenta si autoreglementarea; vor trebui sa respecte si sa aprecieze ideile, perspectivele si valorile celorlalti si vor trebui sa faca fata esecului si respingerii si sa avanseze in fata adversitatii, sa le pese de bunastarea prietenilor si familiilor lor, a comunitatilor lor si a planetei. Motivatia va insemna mai mult decat obtinerea unui loc de munca bun si a unui venit mare.
Astfel, se estimeaza ca angajatii pot experimenta in cariera lor o serie de aspecte, precum:
- varietate de ocupatii
- pana la 5 sectoare diferite ale economiei
- varietate de roluri de lucru concurente
- lacune intre perioadele de angajare (planificate si neplanificate)
- necesitatea de a gestiona mai multe tranzitii intre invatare si munca.
In lumina acestei paradigme de cariere emergente, lucratorilor din secolul XXI li se va cere sa dezvolte abilitati de construire a carierei si de management care sa le permita:
- sa raspunda pozitiv si eficient la schimbare
- sa lege invatarea pe tot parcursul vietii de procesul de construire a carierei
- sa localizeze, interpreteze si evalueze o serie de resurse de informatii despre cariera
- sa dezvolte abilitatile necesare pentru a cauta, obtine si mentine un loc de munca
- sa ia decizii de imbunatatire a carierei
- sa echilibreze rolul vietii si al muncii
Potrivit Blueprint for Life/Work Designs, „Munca este, fara indoiala, una dintre cele mai esentiale dintre toate activitatile umane. Pentru inceput, este baza supravietuirii economice a indivizilor si a societatii. Dincolo de aceasta, locul de munca al unui individ structureaza o mare parte din timpul sau si, se spera, ofera un sentiment de implinire personala. O ocupatie modeleaza, de asemenea, identitatea cuiva si, in ochii celorlalti, determina in mare masura statutul sau pozitia unui individ in societate.” Si totusi, cercetarea a relevat ca doar 28% dintre lucratori sunt pe deplin implicati la locul de munca (angajati la standarde de performanta de inalta calitate). Aproximativ acelasi numar de persoane au fost dezactivate, iar restul s‑au descris ca fiind „pe pilot automat”.
Scopul acestei lucrari este ca cei care o parcurg sa obtina cunostintele, abilitatile si atitudinile necesare pentru a negocia eficient procesul de viata/munca. Activitatile intreprinse ii vor ajuta sa ia decizii informate cu privire la obiectivele lor personale prezente si viitoare. Continutul include, dar nu se limiteaza la, promovarea imaginii de sine pozitive, identificarea valorilor, precum si dezvoltarea de strategii pentru a gestiona eficient schimbarile fizice, mentale/emotionale, intelectuale si sociale. Lumea muncii evolueaza rapid. Structurile sigure si stabile care au definit in mare masura ocuparea fortei de munca in secolul al XX‑lea au fost inlocuite cu munca bazata pe proiecte, limitata in timp si precara. Cercetarile indica faptul ca tanarul de astazi se poate astepta sa ramana intr‑un loc de munca maxim doi ani.
Aceasta lucrare a fost conceputa pentru a contracara acest fenomen, in mod specific, pentru a oferi cititorilor oportunitati de a‑si dezvolta abilitatile necesare pentru a se asigura ca devin membri activi, contributivi si implicati in activitatile profesionale si sociale.

Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.

Scrie un review