Proza poetica romaneasca

-27%
30,00 Lei   21,90 Lei

ISBN: 9786062811525

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062811525

Anul publicării: 2020

Editia: I

Pagini: 198

Editura: Editura Universitară

Autor: Alina Trache

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062811525 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Wishlist Cere informatii
  • Descriere
  • Download
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Lucrarea de fata isi propune sa deschida posibilitatea desprinderii unor solutii de examinare a prozei poetice romanesti capabile sa stimuleze abordarea altor aspecte, cum ar fi instituirea unor paradigme in literatura romana si in functie de formele prozei poetice.
ALINA TRACHE este profesor de limba si literatura romana la L.T. „Ovidius” Constanta; a sustinut teza de doctorat in anul 2009 la Universitatea „Ovidius” Constanta cu tema „Proza poetica romaneasca”; a urmat cursurile Studiilor aprofundate in anul 1999, cu examen de disertatie la Universitatea „Ovidius” Constanta; este membru al Corpului National de Experti in Management Educational din 2012; a publicat lucrari in domeniul cercetarii si educatiei - Mari povestitori - Mihail Sadoveanu si Vasile Voiculescu, Editura Estfalia, Bucuresti, 2009; Limba si literatura romana. Tehnica ciorchinelui / Ghid de studiu. Aplicatii pentru limba si literatura romana – gimnaziu (Abordare didactica), Editura Arves, Craiova, 2009; Limba si literatura romana. Tehnica ciorchinelui / Ghid de studiu. Aplicatii pentru limba si literatura romana liceu (Abordare didactica), Editura Arves, Craiova, 2009;  Ghidul de studiu al literaturii romane pentru bacalaureat, Editura Muntenia, Constanta, 2005; Campul semantic al termenilor ce denumesc sentimentul iubirii in limba romana, Constanta, 1999; Et in Ovidius ego, cartea Liceului Teoretic „Ovidius”, Constanta, 2005.

INTRODUCERE / 7

I. DISCURSUL SI FRONTIERA  / 9
1 Gen sau discurs literar? / 9
2 Ce este frontiera? / 14
FORME ALE FRONTIEREI (Scrierile istorice, Literatura memorialistica, Eseul) / 15
3 De la poemul in proza la romanul poetic si invers: (Proza poetica, Poemul in proza, Romanul poetic) / 20

II. POETICITATEA / 36
Poeticitatea / 36
Poeticitatea si proza / 38
Literaritate/ poeticitate / 41
Discursul in proza/ discurs versificat / 43
Poetic/ liric vs. poeticitate/ liricitate / 44
Liricitate, narativitate, dramaticitate… in potentia / 47
Indici ai poeticitatii in proza poetica (inclusiv naratologic) / 49

III. CATEGORII ALE POETICITATII IN PROZA ROMANEASCA / 59
Pitorescul in proza pasoptista (V. Alecsandri) / 59
Mesianismul patruzecioptist (Al. Russo) / 64
Vocatia povestirii (Mihail Sadoveanu) / 67
Nostalgia copilariei (Ion Creanga, Zaharia Stancu) / 80
Medelenismul (Ionel Teodoreanu) / 87
Atmosfera targurilor si mahalalei (G.M. Zamfirescu) / 95
Feminitatea si poeticitatea (G. Ibraileanu) / 100
Intertextualitatea poetica (Mihai Eminescu) / 108
Fantasticul poetic (Ion Minulescu) / 113
Insolitul sub masca tacerii si a tainei (Mateiu I. Caragiale) / 138
Poeticitatea construita (Gellu Naum) / 142
Metafora si metaforism (Fanus Neagu) / 147
„Eseul ca metafora a ideii” (Nicolae Manolescu) / 153
De la poeticitatea prozei la narativitatea poeziei (Mircea Cartarescu) / 156
Antipoeticitatea – feminitatea intre ironic si parodic (I.L. Caragiale) / 160

CONCLUZII / 165

BIBLIOGRAFIE / 186

INDEX DE TERMENI / 196

 

Receptarea conceptului de proza poetica pune in fata lectorului un raport de antonimie a doi termeni considerati total opusi. Despre proza poetica precum o forma narativa independenta nu s-a relatat decat in studiul lui Mihai Zamfir – Proza poetica romaneasca in secolul al XIX-lea. De aceea, este important de relevat cum aspecte ale formelor literare pot fi cuprinse in genul sau arhigenul, dupa tipologia data de Gérard Genette, al prozei poetice. Trebuie remarcat faptul ca proza artistica, mai apoi proza rimata sau ritmata, proza lirica si poetica subliniaza diferite infatisari si datorita statutului dual al acesteia – forma narativa/ continut poetic. Discursul narativ capata nuante diverse prin varietatile de tehnici narrative utilizate de prozator sau de elemente ale poeticitatii. Socotita o forma hibrida sau ca apartinand literaturii de frontiera proza poetica ramane una dintre categoriile literare ce se sustrage unei definitii riguroase prezentand toate aspectele intrinseci ale acesteia.
Structura lucrarii reliefeaza o parte teoretica si una de cercetare literara. Partea teoretica dezvaluita mai ales in primele doua capitole ale lucrarii se compune din informatii din teoria literara, pe care am incercat sa le cristalizam intr-o viziune coerenta. Analiza a fost extinsa presupunand o interpretare insolita a prozei prin prisma poeticitatii. Selectia corpusului de texte s-a constituit de-a lungul cercetarii conceptului de poeticitate, nu in functie de autori si nu propune o perspectiva cronologica asupra prozei poetice romanesti.
Resursele bibliografice reflecta preocuparea noastra pentru o documentare cat mai ampla. Au fost consultate lucrari de specialitate – de teorie si critica literara, studii si articole, dictionare, operele din corpusul de texte selectat din literatura romana. Diversitatea surselor de documentare dezvaluie necesitatea de a inchega un suport stiintific minimal.
Caracterul inovator al cercetarii consta in noutatea perspectivei de abordare a prozei prin prisma categoriilor poeticitatii. Caracterul stiintific-inovator este conturat de intentia de a da o interpretare sistemica, naratologica, de valorificare a categoriilor determinate ale prozei poetice romanesti. Se evidentiaza caracterul sincretic al prozei, dimensiunile ei narative/ poetice, relatiile intertextuale, lumile imaginare si tipurile de personaje, strategiile si tehnicile narative, categoriile poetice. Cercetarea poeticitatii in proza romaneasca s-a relevat in critica literara doar in studiul dedicat acestei problematici – Proza poetica romaneasca in secolul al XIX-lea al lui Mihai Zamfir. Materialul bibliografic consultat a justificat pe deplin optiunea pentru tema prin referinte care atesta existenta poeticitatii in proza. Aceasta este alcatuita prin categorii specifice, dar in ansamblu este un fenomen greu de conceptualizat. Din acest punct de vedere, cercetarea prezinta analiza interferentei dintre narativ, poetic (si dramatic) la nivel textual.
Termenii – cheie ai cercetarii: discurs/ gen, genuri ale frontierei, literaritate, poeticitate, poetic, liric, liricitate, narativ, narativitate, dramaticitate, discurs in proza/ discurs versificat, demersul naratologic – subiectivitate, reflexivitate, narator implicat, categorii ale poeticitatii – pitorescul, mesianismul, insolitul, atmosfera, feminitatea, vocatia povestirii, nostalgia copilariei, medelenismul, intertextualitatea poetica, fantasticul poetic, poeticitatea construita, metaforismul, metafora discursului eseistic, narativitatea poeziei, antipoeticitatea.
Demersul cercetarii teoretice reuneste cateva dintre conceptiile privind conexiunile dintre genurile literare. Pentru a incadra cat mai clar teritoriul prozei poetice in care exista reprezentari ale poeticitatii am consultat lucrarile unor autori preocupati de problematica imbinarii genurilor literare printre care ii mentionam pe: teoreticienii formalismului rus Sklovski, Tinianov si Tomasevski, M. Bahtin, Wolfgang Kayser, lucrarile de poetica moderna ale lingvistilor si ale structuralistilor – Tzvetan Todorov, Gérard Genette, Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Adrian Marino etc. Extrem de utile, in deprinderea metodologiei de cercetare, mai ales in capitolul III au fost lucrarile lui E. Lovinescu, Serban Cioculescu, G. Calinescu, G. Ibraileanu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Constantin Ciopraga, M. Anghelescu, Dumitru Tiutiuca, Nicolae Rotund, Henri Zalis, Mihaela Mancas s.a. Cercetarea diverselor studii teoretice cu privire la genurile literare si a imbinarii acestora a permis formularea unor aspecte pentru a reda incadrarea intr-un gen cu particularitati diferite al prozei poetice si al poeticitatii prin raportare la textul narativ.
Pornind de la prezentarea trasaturilor genului, primul capitolDISCURSUL SI FRONTIERA – va reda pe langa trecerea in revista a definitiilor si o posibila incadrare a prozei poetice ca gen literar, aspecte ale discursurilor de frontiera si va releva elemente diacronice ale conceptului de proza poetica drept „gen literar”.
Capitolul al doilea – POETICITATEA – ofera prin abordare etimologica coroborata cu hermeneutica sensului primele semnificatii, astfel s-au identificat urmatoarele opozitii: discurs in proza/ discurs versificat, literaritatea/ poeticitatea, poetic/ liric, poeticitate/ liricitate, apoi la nivel textual se remarca, de asemenea, o liricitate, narativitate, dramaticitate… in potentia. Demersul analitic reda indicii poeticitatii in proza poetica, prin intermediul surselor naratologice, dar si prin definirea conceptului de proza poetica in critica literara romaneasca fiind delimitate anumite paradigme din perspectiva alaturarii sau nu a literaturii romane la aceasta forma discursiva.
Pornind de la actualitatea temei si de la nivelul ei de cercetare, in capitolul al treilea – CATEGORII ALE POETICITATII IN PROZA ROMANEASCA – se va intreprinde un studiu naratologic, din unghiuri inedite oferite de aspectele esentiale ale prozei investigate. Intre acestea se pot evidentia – prezentarea categoriilor poeticitatii pe taram narativ, in proza poetica romaneasca, prin elemente ale interferentei narativului si a poeticului – pitorescul, mesianismul, vocatia povestirii, nostalgia copilariei, medelenismul, atmosfera, feminitatea, intertextualitatea poetica, fantasticul poetic, insolitul, poeticitatea construita, metaforismul, metafora discursului eseistic, iar ultimele doua sub-capitole aduc in atentie reversal poeticitatii prozei prin elementele de narativitate a poeziei intr-un text poetic si al antipoeticitatii in textul narativ. Sprijinindu-se pe un corp de text cuprinzand scriitori de la perioada pasoptista pana la epoca postmoderna precum V. Alecsandri, Al. Russo, Mihail Sadoveanu, Ion Creanga, Zaharia Stancu, Ionel Teodoreanu, G.M. Zamfirescu, G. Ibraileanu, Mihai Eminescu, Ion Minulescu, Mateiu Caragiale, Gellu Naum, Fanus Neagu, Nicolae Manolescu, Mircea Cartarescu, I.L. Caragiale, partea a doua a lucrarii a pus in evidenta anumite trasaturi definitorii ale poeticitatii prozei romanesti, intr-un itinerariu incluzand scrierile romanesti ce s-ar putea incadra unui tip de literatura precum proza poetica.
Aceasta cercetare naratologica asupra aspectelor poeticitatii prozei – categorii esentiale, definesc o serie de caracteristici ce revin in alcatuirea genului.
Lucrarea de fata isi propune, astfel, sa deschida posibilitatea desprinderii unor solutii de examinare a prozei poetice romanesti capabile sa stimuleze abordarea altor aspecte, cum ar fi instituirea unor paradigme in literatura romana si in functie de formele prozei poetice.

 

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat in wishlist!

A fost sters din wishlist!