Patrimoniul turistic al Romaniei

-27%
28,90 Lei   21,10 Lei

ISBN: 978-606-591-371-4

DOI: 10.5682/9786065913714

Anul publicării: 2012

Editia: I

Pagini: 268

Editura: Editura Universitară

Autor: Melinda Candea, Elena Bogan, Tamara Simon

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786065913714 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Wishlist Cere informatii
  • Descriere
  • Download
  • Autori
  • Review-uri (0)

România deţine, în cadrul spaţiului geografic al continentului european, o poziţie central - sud-estică, fiind situată la distanţe aproximativ egale (2.900 km) de Lisabona - pe ţărmul Oceanului Atlantic; Capul Nord - care avansează cel mai mult spre nord, în Oceanul Atlantic şi Munţii Ural; dar la numai 1.050 km de extremitatea sudică a continentului - Capul Matapan.

Prezenţa paralelei de 45° latitudine nordică, asociată cu situarea ţării noastre în Europa centrală, cu evidentă extindere sud-estică, sugerează clar influenţa acestei poziţii asupra unor componente fizico-geografice: clima - care prin particularităţile sale imprimă naturii şi activităţilor omeneşti, în ansamblul lor, o structură şi un ritm deosebit, înlesnind practicarea unei palete largi de activităţi turistice; flora şi fauna - care prin varietatea şi bogăţia elementelor asigură o ambianţă biogeografică favorabilă pentru odihnă, drumeţie, vânătoare şi pescuit sportiv.      

Poziţia geografică a României este întregită şi definită de personalitatea Carpaţilor, Dunării şi Mării Negre. Prin Carpaţi şi Dunăre se realizează o legătură mai strânsă cu vestul şi centrul Europei, iar un sistem de colaborare deschis, intens şi multidirecţional al ţărilor din jurul Mării Negre poate oferi o dezvoltare complementară celei orientate numai spre vestul sau estul continentului.

Noile legături prin axa fluvială Rotterdam - Rin - Main - Dunăre - Marea Neagră, precum şi cele din perimetrul marin, plasează România într-o poziţie geografică, geopolitică, economică şi turistică nouă între Europa şi Asia, cu un rol nodal în cadrul acestei noi dimensiuni euroasiatice.

În aceste condiţii România se detaşează ca o ţară cu o puternică personalitate geografică, dublată de o vocaţie turistică deosebită. Pe o suprafaţă de numai 238.391 km2 se îmbină armonios şi echilibrat munţi, dealuri, podişuri şi câmpii, ce se constituie într-un impozant ansamblu arhitectonic, pe care Nicolae Bălcescu l-a asemănat cu o cetate-simbol al rezistenţei neamului românesc împotriva tuturor vicisitudinilor istoriei. Astfel, relieful - aparţinând diferitelor categorii de tipuri genetice (vulcanic, glaciar, carstic, eolian, fluvial, litoral etc.) şi structurale - conturează potenţialitatea şi specificitatea teritoriului românesc din punct de vedere turistic.     

Delta Dunării se remarcă prin originalitate peisagistică, morfohidrologică şi faunistică, fiind unicat european atât sub aspect ecologic, cât şi al modului de habitat în mediul deltaic, iar din punct de vedere turistic este una dintre cele mai reprezentative şi valoroase spaţii turistice din ţară, dar şi la scară continentală.

Prin potenţialul turistic relativ complex, definit prin apa mării şi plaja, apele termominerale şi nămolul sapropelic al lacurilor terapeutice, prin bioclimatul marin, obiectivele cultural-istorice şi economice cu funcţie turistică evidentă, litoralul românesc al Mării Negre răspunde unei game largi de motivaţii turistice: odihnă, cură balneară complexă, agrement sportiv, divertisment cultural etc.

Vocaţia turistică a României este susţinută, în mod evident, şi de reţeaua hidrografică deasă, de mulţimea lacurilor naturale şi antropice care generează peisaje cu o puternică personalitate, oferind câmp larg desfăşurării unor activităţi turistice variate: odihnă, tratament balnear, sporturi nautice, navigaţie de agrement, transport cu rol turistic, pescuit sportiv etc.

Prezenţa unor importante resurse hidrominerale atermale sau termale, cu o paletă foarte variată din punct de vedere chimic, emanaţiile mofetice uscate, nămolurile sapropelice sau de turbă au plasat România în circuitul turismului balnear european şi chiar mondial, o bună parte a resurselor curative având calităţi superioare celor oferite de renumitele staţiuni Vichy, Karlovy-Vary, Baden-Baden etc.

Locuirea străveche a teritoriului, prezenţa neîntreruptă a activităţilor omeneşti generatoare de elemente materiale în spaţiu au dus, în timp, la conturarea unui potenţial turistic antropic deosebit de apreciat, aparţinând fie sferei elementelor de civilizaţie materială (vestigii istorice, monumente de artă şi arhitectură, obiective istorice şi social-culturale etc.), fie civilizaţiei spirituale (obiceiuri, folclor, religie, ospitalitate, organizare comunitară etc.).

Oferta turistică este completată de baza tehnico-materială specifică (baza de cazare şi agrement, baza de tratament, alimentaţia publică, transportul turistic propriu-zis) şi de infrastructura generală. Dintre componentele infrastructurii cu caracter general, pentru turism cea mai importantă prezintă reţeaua căilor de comunicaţie – recunoscută ca „vector structurant” în dezvoltare, cu efecte benefice directe în dezvoltarea turismului, care asigură accesul la mai toate resursele şi structurile turistice. România dispune, în ansamblu, de o bună reţea de căi de transport, care acoperă teritoriul naţional, dar care trebuie modernizată pentru a face faţă normelor de circulaţie europene.

Deoarece potenţialul turistic face parte din categoria resurselor al căror consum poate fi realizat doar ,,in situ” angrenarea sa în circuitul social şi economic al valorilor constituie atât un proces de valorificare superioară a potenţialului existent, cât şi un important factor în dezvoltarea economică şi organizarea spaţiului. În timp se realizează o strânsă corelaţie între localizarea resurselor turistice şi dezvoltarea turismului; între varietatea acestor resurse şi formele de turism practicate; între dimensiunea fenomenului turistic şi conturarea zonelor turistice, respectiv prosperitatea populaţiei locale.

În prezent, este mai mult decât necesară: amenajarea spaţiilor turistice existente prin modernizarea şi extinderea bazei de primire, diversificarea ei; introducerea în circuitul turistic a unor noi areale cu potenţial nevalorificat; dezvoltarea turismului rural şi agroturismului, ca o nouă formă de turism legată de activităţile tradiţionale ale populaţiei. O importanţă deosebită prezintă coroborarea dezvoltării turistice cu amenajarea corespunzătoare a infrastructurii generale şi turistice; creşterea nivelului pregătirii profesionale, al comportamentului personalului din turism; impunerea unui nivel de calitate al dezvoltării actului turistic.

 

Autorii

Melinda Candea
Tamara Simon
Elena Bogan

Scrie un review


Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat in wishlist!

A fost sters din wishlist!