Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru
![Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/sisteme-informatice-geografice-in-cartografie-si-cadastru-817-900045.jpg "Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru [1]")
ISBN: 978-606-28-0185-4
DOI: 10.5682/9786062801854
Anul publicării: 2015
Pagini: 182
Editura: Editura Universitara
Autor: Constantin Nitu, Tiberius Tomoiaga
Cod Produs:
9786062801854
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Informatiile documentare despre harti ne arata ca ele au existat inca dinaintea erei noastre: au fost gasite schite primitive la egipteni, chinezi, canadieni, amerindieni realizate pe suporturi foarte variate, incepand de la os, coji de copac, nisip, lemn, pietre etc. Continutul acestor schite se refera la suprafete restranse si reprezinta diferite elemente ale cadrului natural, ca reteaua hidrografica, lacurile, padurile, pesterile.
Cea mai veche harta ajunsa in Romania, zgariata pe o tabla de argint, este a Mesopotamiei, datand din sec. XIV-XV i.Cr.
Primele harti propriu-zise apar la grecii antici. Cea dintai harta greceasca a fost realizata de ANAXIMADRU din MILET si cuprinde lumea cunoscuta a timpului sau, inconjurata de OKEANOS, in ipoteza Pamantului plan.
Cele mai remarcabile rezultate cartografice in antichitate au fost construirea primului glob geografic de catre CRATES si imaginarea primelor sisteme de proiectie de catre HIPARH (sec. II i.Cr.) si PTOLEMEU (sec. II d. Cr.).
Romanii n-au imbogatit cu nimic baza teoretica a reprezentarilor cartografice, chiar daca au intocmit si ei harti numite itinerarii, necesare in razboaiele lor de expansiune. O astfel de harta este Tabula Peutingeriana.
In feudalism, dezvoltarea comertului atrage dupa sine intocmirea hartilor legate de necesitatile practice. Astfel se construiesc harti marine de catre italieni, cunoscute sub numele de portulane, care se refereau de obicei la bazinul unei singure mari.
Secolul al XVI-lea se caracterizeaza printr-o fructuoasa si valoroasa activitate cartografica, cei mai importanti reprezentanti ai acestei perioade fiind MERCATOR si ORTELIUS (olandezi). Mercator publica in anul 1578 un prim atlas de harti geografice dupa hartile lui Ptolemeu, dar reconstituite si corectate de el. La intocmirea hartilor, utilizeaza proiectia cartografica si propune mai multe proiectii, dintre care una pentru navigatie, care ii poarta numele, fiind folosita si in prezent.
Sec. al XVII-lea este cunoscut prin aparitia unor atlase care, pe langa hartile respective contineau si texte.
Din secolul al XVIII-lea merita amintita activitatea de intocmire a hartilor la scari mijlocii si mari. Prima harta topografica este harta Frantei a lui Cassini la scara 1:86400.
In anul 1871 are loc primul congres de geografie, unde se pune problema alegerii meridianului de origine sau a primului meridian, probleme rezolvata in 1884 la o conferinta special convocata la Washington, cand s-a ales ca meridian de origine meridianul observatorului de la Greenwich.
La sfarsitul secolului al XIX-lea (1891), la Congresul de la Berna, pentru unificarea hartilor topografice nationale intr-o harta internationala, s-a adoptat propunerea lui A. Penck de a construi o harta a globului la scara 1:1.000.000. In 1899 s-a hotarat intocmirea unei harti batimetrice a Oceanului Planetar la scara 1:10.000.000 care a aparut in 1904.
Intre cele doua razboaie mondiale s-au realizat diferite tipuri de harti si atlase. Opera cartografica de importanta mondiala a acestei perioade este Marele Atlas Sovietic al Lumii.
Dupa al doilea razboi mondial, dezvoltarea cartografiei este in plina ascensiune, se continua cu intocmirea atlaselor nationale, a hartilor topografice pentru noile state aparute, cu aparitia unor dictionare poliglote, cu organizarea unor confe- rinte internationale de cartografie etc.
Dupa etapele „aproximarilor dimensionale, geometrizarii geografiei” si „aplicarii metodelor statistice in geografie”, anii 1960 marcheaza debutul etapei informatizarii cartografiei. Aceasta etapa se identifica cu debutul sistemelor informatice geografice (SIG), ea fiind conditionata de perfectionarea rapida a calculatoarelor. Primii pasi au fost marcati prin constituirea bazelor de date, care ulterior au putut fi utilizate si de catre alti beneficiari.
Un pas inainte in informatizarea cartografiei l-a constituit realizarea atlaselor electronice, care pot contine, pe langa informatiile unei baze de date traditionale, si informatie sub
forma grafica (harti generale, harti tematice, cartograme, blocdiagrame, cartodiagrame, profile etc.). Atlasele electronice prezinta avantajul modificarii rapide a informatiei continute sub forma grafica de la un eveniment sau fenomen geografic prezent la unul viitor, intrunind atributul de „operational” si „functional”.
Cea mai veche harta ajunsa in Romania, zgariata pe o tabla de argint, este a Mesopotamiei, datand din sec. XIV-XV i.Cr.
Primele harti propriu-zise apar la grecii antici. Cea dintai harta greceasca a fost realizata de ANAXIMADRU din MILET si cuprinde lumea cunoscuta a timpului sau, inconjurata de OKEANOS, in ipoteza Pamantului plan.
Cele mai remarcabile rezultate cartografice in antichitate au fost construirea primului glob geografic de catre CRATES si imaginarea primelor sisteme de proiectie de catre HIPARH (sec. II i.Cr.) si PTOLEMEU (sec. II d. Cr.).
Romanii n-au imbogatit cu nimic baza teoretica a reprezentarilor cartografice, chiar daca au intocmit si ei harti numite itinerarii, necesare in razboaiele lor de expansiune. O astfel de harta este Tabula Peutingeriana.
In feudalism, dezvoltarea comertului atrage dupa sine intocmirea hartilor legate de necesitatile practice. Astfel se construiesc harti marine de catre italieni, cunoscute sub numele de portulane, care se refereau de obicei la bazinul unei singure mari.
Secolul al XVI-lea se caracterizeaza printr-o fructuoasa si valoroasa activitate cartografica, cei mai importanti reprezentanti ai acestei perioade fiind MERCATOR si ORTELIUS (olandezi). Mercator publica in anul 1578 un prim atlas de harti geografice dupa hartile lui Ptolemeu, dar reconstituite si corectate de el. La intocmirea hartilor, utilizeaza proiectia cartografica si propune mai multe proiectii, dintre care una pentru navigatie, care ii poarta numele, fiind folosita si in prezent.
Sec. al XVII-lea este cunoscut prin aparitia unor atlase care, pe langa hartile respective contineau si texte.
Din secolul al XVIII-lea merita amintita activitatea de intocmire a hartilor la scari mijlocii si mari. Prima harta topografica este harta Frantei a lui Cassini la scara 1:86400.
In anul 1871 are loc primul congres de geografie, unde se pune problema alegerii meridianului de origine sau a primului meridian, probleme rezolvata in 1884 la o conferinta special convocata la Washington, cand s-a ales ca meridian de origine meridianul observatorului de la Greenwich.
La sfarsitul secolului al XIX-lea (1891), la Congresul de la Berna, pentru unificarea hartilor topografice nationale intr-o harta internationala, s-a adoptat propunerea lui A. Penck de a construi o harta a globului la scara 1:1.000.000. In 1899 s-a hotarat intocmirea unei harti batimetrice a Oceanului Planetar la scara 1:10.000.000 care a aparut in 1904.
Intre cele doua razboaie mondiale s-au realizat diferite tipuri de harti si atlase. Opera cartografica de importanta mondiala a acestei perioade este Marele Atlas Sovietic al Lumii.
Dupa al doilea razboi mondial, dezvoltarea cartografiei este in plina ascensiune, se continua cu intocmirea atlaselor nationale, a hartilor topografice pentru noile state aparute, cu aparitia unor dictionare poliglote, cu organizarea unor confe- rinte internationale de cartografie etc.
Dupa etapele „aproximarilor dimensionale, geometrizarii geografiei” si „aplicarii metodelor statistice in geografie”, anii 1960 marcheaza debutul etapei informatizarii cartografiei. Aceasta etapa se identifica cu debutul sistemelor informatice geografice (SIG), ea fiind conditionata de perfectionarea rapida a calculatoarelor. Primii pasi au fost marcati prin constituirea bazelor de date, care ulterior au putut fi utilizate si de catre alti beneficiari.
Un pas inainte in informatizarea cartografiei l-a constituit realizarea atlaselor electronice, care pot contine, pe langa informatiile unei baze de date traditionale, si informatie sub
forma grafica (harti generale, harti tematice, cartograme, blocdiagrame, cartodiagrame, profile etc.). Atlasele electronice prezinta avantajul modificarii rapide a informatiei continute sub forma grafica de la un eveniment sau fenomen geografic prezent la unul viitor, intrunind atributul de „operational” si „functional”.
-
Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru
Descarca
CONSTANTIN NITU
TIBERIUS TOMOIAGA
TIBERIUS TOMOIAGA
Capitolul 1. Cartografia, realitati si perspective / 9
1.1. Mic istoric al cartografiei / 9
1.2. Cartografia ca stiinta / 12
1.3. Functiile hartii / 15
1.4. Proiectiile cartografice / 17
1.5. Natura atributelor Z / 21
1.6. Procesarea datelor digitale / 31
1.7. Noi produse cartografice / 36
1.8. Concluzii asupra hartilor tematice / 38
Capitolul 2. Notiuni generale de cadastru / 39
2.1. Scurt istoric al cadastrului / 39
2.2. Definirea, rolul, functiile si clasificarea cadastrului / 41
Capitolul 3. Date geografice / 49
3.1. Date vectoriale, date raster si date de tip grila / 50
3.2. Organizarea datelor in baze de date. / 58
3.2.1. Baza de date / 58
3.2.2. Proiectarea BD / 59
3.2.3. Baze de date geospatiale / 60
3.3. Crearea bazei de date cadastrale / 63
3.3.1 Stabilirea / a / entitatilor cadastrale si a atributelor acestora / 63
3.3.2 Stabilirea straturilor bazei de date cadastrale . 64 3.3.3 / Parcela / 65
3.3.4 Cladirea / 67
3.3.5 Reteaua / 70
3.3.6 Artera de circulatie / 70
3.3.7 Proprietarul sau detinatorul / 71
3.3.8 Relatii intre entitati / 72
3.3.9 Baza de date de pozitie (straturi) / 72
3.3.10. Constituirea bazei de date / 74
3.3.11. Exploatarea bazei de date / 76
Capitolul 4. Statistica si cartografia / 78
4.1. Istoricul statisticii si geostatisticii / 78
4.1.1. Statistica / 78
4.1.2. Geostatistica / 80
4.2. Metode statistice / 80
4.2.1. Tabelarea si prezentarea datelor / 81
4.2.2. Masurari ale tendintei centrale / 82
4.2.3. Masuri ale variabilitatii / 83
4.2.4. Corelatia / 83
4.3 Modele matematice si modele statistice / 84
4.4 Clasificarea elementelor, sisteme de clasificare / 84
4.4.1. Coeficienti de corelatie / 84
4.4.2. Analiza gruparilor / 85
4.4.3. Calculul cantitatii de informatie a clasificarii / 85
4.5. Constructia hartilor statistice / 88
Capitolul 5. Semiologia si cartografia tematica / 90
5.1. Definitii ale semioticii / 90
5.2. Semn si interpretare / 91
5.3. Semiologie grafica / 93
5.4. Inscriptii pe harti / 99
Capitolul 6. Sistemele informatice geografice si cartografia / 102
6.1. Sistemul informatic geografic / 102
6.2. Componentele sistemului informatic geografic / 105
6.2.1. Sistemul informatic spatial / 105
6.2.2. O definire practica a unui sistem informatic geografic / 107
6.3. Sisteme informatice geografice generale si dedicate / 109
6.4. Analiza geospatiala / 110
6.5. Pachete de programe utilizate in SIG / 111
6.6. Integrarea in SIG a pachetelor de programe de analiza spatiala / 112
Capitolul 7. Geostatistica si cartografia / 114
7.1. Interpolarea spatiala / 114
7.2. Metode exacte de interpolare / 118
7.2.1. / Interpolarea cu ponderea egala cu valoarea inversa a distantei / 118
7.2.2. Metoda Kriging / 119
7.2.3. Metoda celui mai apropiat vecin / 121
7.2.4. Metoda functiei bazei radiale / 122
7.2.5. Metoda Shepard modificata / 123
7.2.6. Triangularizare cu interpolare liniara / 123
7.2.7. Metoda vecinului natural / 124
7.3. Metode aproximative de interpolare / 125
7.3.1. Metoda regresiei polinomiale / 125
7.3.2. Interpolarea polinomiala locala / 126
7.3.3. Metoda mediei glisante / 126
7.4. Elipsa de selectie / 127
7.5. Modele de variograme / 127
7.6. Generarea izocurbelor si reprezentarea suprafetei 3-D / 128
Capitolul 8. Harti si documente cadastrale / 130
8.1. Sisteme de proiectie, necesitate, utilizare / 130
8.1.1. Generalitati / 130
8.1.2. Sistemul de proiectie stereografica 1970 / 131
8.1.3. Sistemul proiectiei stereografice 1930 a municipiului Bucuresti / 133
8.1.4. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia stereografica / 133
8.1.5. Nomenclatura pentru proiectia stereografica a municipiului Bucuresti / 135
8.1.6. Cartografierea planurilor cadastrale / 136
8.1.7. Planul cadastral de ansamblu / 138
8.1.8. Alte documente principale ale cadastrului general / 139
Capitolul 9. Cartografia folosind web sau telecartografia / 142
9.1. Necesitatea cartografiei folosind web sau telecartografiei / / 142
9.2. Tendinte in cartografia web / 143
9.3. Utilizatorii hartilor realizate pe Web / 145
9.4. Principii cartografice pentru web / 147
9.5. Publicarea de harti pe web / 148
9.6. Aspecte practice ale proiectarii hartii pe web / 149
9.7. Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si telecartografia / 153
9.8. Harti turistice pe web / 154
9.9. Atlase electronice pe web / 155
9.10. Harti meteorologice / 156
9.11. Harti de trafic / 157
Bibliografie / 159
Anexa 1:Comparatia programelor SIG dupa sistemul de operare utilizat / 163
Glosar de termeni SIG / 165
Lista figurilor / 177
Lista tabelelor / 181
1.1. Mic istoric al cartografiei / 9
1.2. Cartografia ca stiinta / 12
1.3. Functiile hartii / 15
1.4. Proiectiile cartografice / 17
1.5. Natura atributelor Z / 21
1.6. Procesarea datelor digitale / 31
1.7. Noi produse cartografice / 36
1.8. Concluzii asupra hartilor tematice / 38
Capitolul 2. Notiuni generale de cadastru / 39
2.1. Scurt istoric al cadastrului / 39
2.2. Definirea, rolul, functiile si clasificarea cadastrului / 41
Capitolul 3. Date geografice / 49
3.1. Date vectoriale, date raster si date de tip grila / 50
3.2. Organizarea datelor in baze de date. / 58
3.2.1. Baza de date / 58
3.2.2. Proiectarea BD / 59
3.2.3. Baze de date geospatiale / 60
3.3. Crearea bazei de date cadastrale / 63
3.3.1 Stabilirea / a / entitatilor cadastrale si a atributelor acestora / 63
3.3.2 Stabilirea straturilor bazei de date cadastrale . 64 3.3.3 / Parcela / 65
3.3.4 Cladirea / 67
3.3.5 Reteaua / 70
3.3.6 Artera de circulatie / 70
3.3.7 Proprietarul sau detinatorul / 71
3.3.8 Relatii intre entitati / 72
3.3.9 Baza de date de pozitie (straturi) / 72
3.3.10. Constituirea bazei de date / 74
3.3.11. Exploatarea bazei de date / 76
Capitolul 4. Statistica si cartografia / 78
4.1. Istoricul statisticii si geostatisticii / 78
4.1.1. Statistica / 78
4.1.2. Geostatistica / 80
4.2. Metode statistice / 80
4.2.1. Tabelarea si prezentarea datelor / 81
4.2.2. Masurari ale tendintei centrale / 82
4.2.3. Masuri ale variabilitatii / 83
4.2.4. Corelatia / 83
4.3 Modele matematice si modele statistice / 84
4.4 Clasificarea elementelor, sisteme de clasificare / 84
4.4.1. Coeficienti de corelatie / 84
4.4.2. Analiza gruparilor / 85
4.4.3. Calculul cantitatii de informatie a clasificarii / 85
4.5. Constructia hartilor statistice / 88
Capitolul 5. Semiologia si cartografia tematica / 90
5.1. Definitii ale semioticii / 90
5.2. Semn si interpretare / 91
5.3. Semiologie grafica / 93
5.4. Inscriptii pe harti / 99
Capitolul 6. Sistemele informatice geografice si cartografia / 102
6.1. Sistemul informatic geografic / 102
6.2. Componentele sistemului informatic geografic / 105
6.2.1. Sistemul informatic spatial / 105
6.2.2. O definire practica a unui sistem informatic geografic / 107
6.3. Sisteme informatice geografice generale si dedicate / 109
6.4. Analiza geospatiala / 110
6.5. Pachete de programe utilizate in SIG / 111
6.6. Integrarea in SIG a pachetelor de programe de analiza spatiala / 112
Capitolul 7. Geostatistica si cartografia / 114
7.1. Interpolarea spatiala / 114
7.2. Metode exacte de interpolare / 118
7.2.1. / Interpolarea cu ponderea egala cu valoarea inversa a distantei / 118
7.2.2. Metoda Kriging / 119
7.2.3. Metoda celui mai apropiat vecin / 121
7.2.4. Metoda functiei bazei radiale / 122
7.2.5. Metoda Shepard modificata / 123
7.2.6. Triangularizare cu interpolare liniara / 123
7.2.7. Metoda vecinului natural / 124
7.3. Metode aproximative de interpolare / 125
7.3.1. Metoda regresiei polinomiale / 125
7.3.2. Interpolarea polinomiala locala / 126
7.3.3. Metoda mediei glisante / 126
7.4. Elipsa de selectie / 127
7.5. Modele de variograme / 127
7.6. Generarea izocurbelor si reprezentarea suprafetei 3-D / 128
Capitolul 8. Harti si documente cadastrale / 130
8.1. Sisteme de proiectie, necesitate, utilizare / 130
8.1.1. Generalitati / 130
8.1.2. Sistemul de proiectie stereografica 1970 / 131
8.1.3. Sistemul proiectiei stereografice 1930 a municipiului Bucuresti / 133
8.1.4. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia stereografica / 133
8.1.5. Nomenclatura pentru proiectia stereografica a municipiului Bucuresti / 135
8.1.6. Cartografierea planurilor cadastrale / 136
8.1.7. Planul cadastral de ansamblu / 138
8.1.8. Alte documente principale ale cadastrului general / 139
Capitolul 9. Cartografia folosind web sau telecartografia / 142
9.1. Necesitatea cartografiei folosind web sau telecartografiei / / 142
9.2. Tendinte in cartografia web / 143
9.3. Utilizatorii hartilor realizate pe Web / 145
9.4. Principii cartografice pentru web / 147
9.5. Publicarea de harti pe web / 148
9.6. Aspecte practice ale proiectarii hartii pe web / 149
9.7. Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si telecartografia / 153
9.8. Harti turistice pe web / 154
9.9. Atlase electronice pe web / 155
9.10. Harti meteorologice / 156
9.11. Harti de trafic / 157
Bibliografie / 159
Anexa 1:Comparatia programelor SIG dupa sistemul de operare utilizat / 163
Glosar de termeni SIG / 165
Lista figurilor / 177
Lista tabelelor / 181
Geografia este o stiinta cu un obiect de studiu propriu, dar si cu aspectul spatial al dispunerii obiectelor si fenomenelor (Bailly si Beguin, 1998). Un acelasi obiect il pot avea si alte discipline. De exemplu, fenomenele sociale distribuite geografic pot fi studiate de sociologi, juristi, politicieni, informaticieni, criminologi s.a., asadar nu numai geografii definesc prin longitudine si latitudine, dar si prin altitudine, permitand descrierea concentrarilor critice punctuale sau areale intre cartiere, localitati, imobile, statiuni sau centre turistice.
Geograful cartograf va incerca sa inteleaga concentrarile spatiale observate, dar si sa explice si sa sugereze solutii pentru o mai buna gestiune a problemei in spatiu. Doua probleme sunt puse de catre geograf: unde si de ce acolo? Harta va fi de departe un instrument excelent pentru a reprezenta, a modela si a trage concluzii asupra realitatii spatiale analizate.
Cartografia este si ea o stiinta, prin esenta matematica, si al carui obiectiv este conceperea, pregatirea si realizarea hartilor si a altor produse cartografice analogice sau digitale. Altfel spus, cartografia vizeaza reprezentarea lumii sub forma grafica si geometrica, dar, folosind calculatorul electronic si modelarea digitala si analitica.
Ca si alte stiinte, cartografia este influentata puternic de progresul cunoasterii, de instrumentele si metodele de observare si masurare, de evaluarea fenomenelor pe care trebuie sa
le prezinte. Cartografia raspunde unei vechi nevoi a umanitatii de a conserva memoria locurilor si a cailor de comunicatii.
Din punctul de vedere strict al reprezentarii suprafetei terestre, cartografia devine, incepand cu secolul al XVII-lea, un instrument de cunoastere si de putere in serviciul statelor si un mijloc de prevedere, de planificare a actiuni umane (antropice) asupra mediului. Rolul hartilor in comunicarea de informatii spatiale nu este de neglijat (Monmonnier, 1993, Nitu, 1996, Nitu et all, 2002).
In cartografie si in geografie, un obiect spatial poate fi definit fie ca o observatie (de exemplu o casa cu o adresa, dar si o deplasare cu un vehicul), fie ca o colectie de obiecte (de exemplu ansamblul cladirilor dintr-o localitate, dar si toate deplasarile vehiculelor dintr-o zona). Asadar, si fenomenele vor fi pentru cartograful modern tot «obiecte spatiale». Fiecare obiect spatial este caracterizat printr-o localizare, pozitia fiind definita de puncte de coordonate cunoscute (latitudine, longitudine si altitudine sau coordonate rectangulare plane si altitudine), dar si prin mai multe atribute (densitate a populatiei, numarul de copaci pe cap de locuitor, gradul de poluare sonora etc.). Convenim sa notam atributele ca o multime Z, cu componentele Z1, Z2, Z3, …, Zn. Putem introduce aici si componenta altitudine, separand datele de pozitie definite doar in spatiul cu doua dimensiuni.
Pentru reprezentarea tuturor componentelor colectiei Zi se folosesc diferite artificii grafice. Pana la urma, harta este un mijloc de comunicare intre cartograf si utilizatorul hartii. Regulile care presupun folosirea stimulilor vizuali au fost tratate in literatura cartografica de catre Bertin (1967) si sunt „redescoperite" acum si integrate in Sistemele Informatice Geografice (SIG) si in tehnicile de vizualizare.
Harta este cu mult mai mult decat o simpla imagine; MacEachren (1995) rezuma aceste lucruri foarte bine printr-un cub. Dupa tipul de oameni carora harta le este destinata, dupa felul de relatii intre date si dupa interactiunea dintre cititor si documentul cartografic, harta va servi pentru:
1) explorarea unei noi baze de date spatiale (folosire personala de catre autor); 2) analiza/intelegerea unui fenomen; 3) sintetizarea unui ansamblu de observatii si/sau de variabile si
4) prezentarea rezultatelor analizei dintr-un document de sinteza (publicarea unei harti clare, uneori chiar in detrimentul preciziei informatiei spatiale).
Se foloseste aici de mai multe ori termenul dimensiune. Aceasta notiune are semnificatii diferite in limbajul obisnuit si in cartografie. Global, substantivul „dimensiune” este asociat cu definitia „numar de parametri independenti, si adesea insisi acesti parametri, care permit descrierea unui fenomen in matematica si in stiintele experimentale” (Webencyclo Atlas, 2000). In cartografie, notiunea dimensiune se refera atat la problemele matematice ale reprezentarii in plan prin proiectiile cartografice, cat si la problemele de vizualizare si de cartografie tematica.
Deoarece orice obiect spatial este caracterizat de trei dimensiuni (x, y si z), fiecare dimensiune este tratata intr-un subcapitol din cele de mai jos. Un subcapitol se refera de la cea de a treia dimensiune (volumul elipsoidului terestru), la a doua dimensiune (planul hartii) si se refera la erorile marimilor x si y. Alt subcapitol descrie principiile de baza ale cartografiei inainte de a arata importanta naturii marimilor Zi in cartografia tematica. Alt subcapitol trateaza problema reprezentarii mai realista a celei de a treia dimensiuni prin tehnicile moderne de vizualizare sau prin modelarea digitala a reliefului terenului, disciplina apropiata, dar diferita de cartografie.
Geograful cartograf va incerca sa inteleaga concentrarile spatiale observate, dar si sa explice si sa sugereze solutii pentru o mai buna gestiune a problemei in spatiu. Doua probleme sunt puse de catre geograf: unde si de ce acolo? Harta va fi de departe un instrument excelent pentru a reprezenta, a modela si a trage concluzii asupra realitatii spatiale analizate.
Cartografia este si ea o stiinta, prin esenta matematica, si al carui obiectiv este conceperea, pregatirea si realizarea hartilor si a altor produse cartografice analogice sau digitale. Altfel spus, cartografia vizeaza reprezentarea lumii sub forma grafica si geometrica, dar, folosind calculatorul electronic si modelarea digitala si analitica.
Ca si alte stiinte, cartografia este influentata puternic de progresul cunoasterii, de instrumentele si metodele de observare si masurare, de evaluarea fenomenelor pe care trebuie sa
le prezinte. Cartografia raspunde unei vechi nevoi a umanitatii de a conserva memoria locurilor si a cailor de comunicatii.
Din punctul de vedere strict al reprezentarii suprafetei terestre, cartografia devine, incepand cu secolul al XVII-lea, un instrument de cunoastere si de putere in serviciul statelor si un mijloc de prevedere, de planificare a actiuni umane (antropice) asupra mediului. Rolul hartilor in comunicarea de informatii spatiale nu este de neglijat (Monmonnier, 1993, Nitu, 1996, Nitu et all, 2002).
In cartografie si in geografie, un obiect spatial poate fi definit fie ca o observatie (de exemplu o casa cu o adresa, dar si o deplasare cu un vehicul), fie ca o colectie de obiecte (de exemplu ansamblul cladirilor dintr-o localitate, dar si toate deplasarile vehiculelor dintr-o zona). Asadar, si fenomenele vor fi pentru cartograful modern tot «obiecte spatiale». Fiecare obiect spatial este caracterizat printr-o localizare, pozitia fiind definita de puncte de coordonate cunoscute (latitudine, longitudine si altitudine sau coordonate rectangulare plane si altitudine), dar si prin mai multe atribute (densitate a populatiei, numarul de copaci pe cap de locuitor, gradul de poluare sonora etc.). Convenim sa notam atributele ca o multime Z, cu componentele Z1, Z2, Z3, …, Zn. Putem introduce aici si componenta altitudine, separand datele de pozitie definite doar in spatiul cu doua dimensiuni.
Pentru reprezentarea tuturor componentelor colectiei Zi se folosesc diferite artificii grafice. Pana la urma, harta este un mijloc de comunicare intre cartograf si utilizatorul hartii. Regulile care presupun folosirea stimulilor vizuali au fost tratate in literatura cartografica de catre Bertin (1967) si sunt „redescoperite" acum si integrate in Sistemele Informatice Geografice (SIG) si in tehnicile de vizualizare.
Harta este cu mult mai mult decat o simpla imagine; MacEachren (1995) rezuma aceste lucruri foarte bine printr-un cub. Dupa tipul de oameni carora harta le este destinata, dupa felul de relatii intre date si dupa interactiunea dintre cititor si documentul cartografic, harta va servi pentru:
1) explorarea unei noi baze de date spatiale (folosire personala de catre autor); 2) analiza/intelegerea unui fenomen; 3) sintetizarea unui ansamblu de observatii si/sau de variabile si
4) prezentarea rezultatelor analizei dintr-un document de sinteza (publicarea unei harti clare, uneori chiar in detrimentul preciziei informatiei spatiale).
Se foloseste aici de mai multe ori termenul dimensiune. Aceasta notiune are semnificatii diferite in limbajul obisnuit si in cartografie. Global, substantivul „dimensiune” este asociat cu definitia „numar de parametri independenti, si adesea insisi acesti parametri, care permit descrierea unui fenomen in matematica si in stiintele experimentale” (Webencyclo Atlas, 2000). In cartografie, notiunea dimensiune se refera atat la problemele matematice ale reprezentarii in plan prin proiectiile cartografice, cat si la problemele de vizualizare si de cartografie tematica.
Deoarece orice obiect spatial este caracterizat de trei dimensiuni (x, y si z), fiecare dimensiune este tratata intr-un subcapitol din cele de mai jos. Un subcapitol se refera de la cea de a treia dimensiune (volumul elipsoidului terestru), la a doua dimensiune (planul hartii) si se refera la erorile marimilor x si y. Alt subcapitol descrie principiile de baza ale cartografiei inainte de a arata importanta naturii marimilor Zi in cartografia tematica. Alt subcapitol trateaza problema reprezentarii mai realista a celei de a treia dimensiuni prin tehnicile moderne de vizualizare sau prin modelarea digitala a reliefului terenului, disciplina apropiata, dar diferita de cartografie.
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Economia industriei turistice - Andreea-Mihaela Baltaretu
Geografie economica mondiala. Note de curs - Petronela-Sonia Nedea
Hidrologie
Turism rural - Elena Bogan, Tamara Simon
Europa. Ghid turistic - Constantin Ciocan-Solont
Ghidul excursiilor montane
Dezvoltare si planificare urbana
Geografia Statelor Asiei
Esential in meteorologie si climatologie
Geomorfologie
Didactica geografiei. Note de curs
Pe carari de munte. Muntii Carpati. Trasee turistice - Nicu Jianu
Turism urban - Elena Bogan
Cartografie geografica - Florin Achim
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro