Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Studii de literatura si critica literara
![Studii de literatura si critica literara [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/studii-de-literatura-si-critica-literara-1030-216542.jpg "Studii de literatura si critica literara [1]")
ISBN: 978-606-591-895-5
DOI: 10.5682/9786065918955
Anul publicării: 2014
Editia: I
Pagini: 197
Editura: Editura Universitara
Autor: Paul Dugneanu - Coordonator
Cod Produs:
9786065918955
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Acest volum include un numar de comunicari si studii ale studentilor doctoranzi si chiar doua notabile contributii ale, acum, doamnelor doctor in Filologie Raluca Grigore si Daniela Varvara, care au urmat Scoala doctorala de Stiinte umaniste a Universitatii Ovidius, si, o spun cu placere, al caror conducator de doctorat am fost. Voi face cateva succinte asertiuni asupra fiecarui text in ordinea din sumar, cu mentiunea ca acestea se refera la campul literaturii si sunt conexe proiectelor literare si tezelor de doctorat.
-
Studii de literatura si critica literara
Descarca
PAUL DUGNEANU - Coordonator
Introducere – Paul Dugneanu / 7
Ocurente mitice si simbolice in proza lui Mircea Eliade – Mirela Caraman (Graniceru) / 11
Constructii paratopice in romanele lui Max Blecher – Anamaria Ciobotaru / 32
Hotel Europa complet: moarte si trauma – Mirela Mihaela Doga / 48
Strategii transtextuale in proza lui Mircea Horia Simionescu – Maria Magdalena Dumitrescu / 65
Proza scurta a lui Mircea Nedelciu – strategii narative, strategii picturale – Dr. Raluca Grigore / 78
La limita dintre real si imaginar in opera lui Constantin Toiu – Viviana Luca / 94
Gheorghe Craciun – deconstructie si reconstructie – Teodora Marcu / 105
Death and the double a lacanian approach to Poe – Bianca-Ionela Matei / 116
Discursul autenticitatii in romanul O moarte care nu dovedeste nimic – Mirela Moldoveanu / 132
D. R. Popescu si paradigma neomodernismului – Valentina Sterian / 154
Configurari estetice ale mitului caderii in poezia neomodernista – Daniela Varvara / 167
Simbolistica in proza lui Alexandru Ivasiuc – Denisa Zaher Malciu / 190
Ocurente mitice si simbolice in proza lui Mircea Eliade – Mirela Caraman (Graniceru) / 11
Constructii paratopice in romanele lui Max Blecher – Anamaria Ciobotaru / 32
Hotel Europa complet: moarte si trauma – Mirela Mihaela Doga / 48
Strategii transtextuale in proza lui Mircea Horia Simionescu – Maria Magdalena Dumitrescu / 65
Proza scurta a lui Mircea Nedelciu – strategii narative, strategii picturale – Dr. Raluca Grigore / 78
La limita dintre real si imaginar in opera lui Constantin Toiu – Viviana Luca / 94
Gheorghe Craciun – deconstructie si reconstructie – Teodora Marcu / 105
Death and the double a lacanian approach to Poe – Bianca-Ionela Matei / 116
Discursul autenticitatii in romanul O moarte care nu dovedeste nimic – Mirela Moldoveanu / 132
D. R. Popescu si paradigma neomodernismului – Valentina Sterian / 154
Configurari estetice ale mitului caderii in poezia neomodernista – Daniela Varvara / 167
Simbolistica in proza lui Alexandru Ivasiuc – Denisa Zaher Malciu / 190
Acest volum include un numar de comunicari si studii ale studentilor doctoranzi si chiar doua notabile contributii ale, acum, doamnelor doctor in Filologie Raluca Grigore si Daniela Varvara, care au urmat Scoala doctorala de Stiinte umaniste a Universitatii Ovidius, si, o spun cu placere, al caror conducator de doctorat am fost. Voi face cateva succinte asertiuni asupra fiecarui text in ordinea din sumar, cu mentiunea ca acestea se refera la campul literaturii si sunt conexe proiectelor literare si tezelor de doctorat.
In studiul sau, Constructii paratopice in romanele lui Max Blecher, Ana Maria Ciobotaru considera, apeland la conceptia lui Dominique Maingueneau din Discursul literar. Paratopie si scena de enuntare, ca discursul literar al lui Max Blecher se instituie prin tematizarea propriei sale conditii. Ideea textului ce isi tematizeaza producerea textuala a circulat insa, cu mult inainte, in semiotica textuala franceza a anilor saptezeci. Maingueneau a readus-o in actualitate recicland-o, nuantand-o si trecand-o discret printr-o baie de neomarxism. Tot in siajul teoreticianului francez, doctoranda analizeaza cu inteligenta si aplicatie rolul si functia locului/ locurilor (topicul si paratopicul), desemnand incercarea lui Max Blecher de a-si afirma ontologic prin spatii literare o identitate proprie.
In Hotel Europa complet: moarte si trauma, Mirela Doga a selectat din creatia dramaturgica a lui Matei Visniec, edificata pe situatia si complexele insului contemporan, piesa cu titlul Hotel Europa complet. Textul este pertinent examinat, atat in literaritatea sa cu implicatiile psihologice, alienante si existentiale, cat si in specificul lui dramatic.
Maria Magdalena Dumitrescu demostreaza in articolul sau, Strategii transtextuale in proza lui Mircea Horia Simionescu, cu abundenta de argumente si abilitate analitica, faptul ca transtextua- litatea in toate ipostazele ei constituie modalitatea fundamentala de existenta a prozei scriitorului targovistean. Printre randuri se poate citi si un discret repros critic fata de excesul utilizarii acestui procedeu textual.
Cu seriozitatea ce o caracterizeaza, bazata pe o ampla si solida informatie, Mirela Caraman Graniceru investigheaza cateva ipostaze ale naratiunilor lui Mircea Eliade din unghiul mitologemelor, epifaniilor si structurilor simbolice (Ocurente mitice si simbolice in proza lui Mircea Eliade).
In Proza scurta a lui Mircea Nedelciu – strategii narative, strategii picturale, Raluca Grigore se concentreaza asupra prospec- tarii detaliate a constructului narativ nedelcian, diegeza, focalizare, instante narative, povestirea metadiegetica, metalepsa s.a., insa nu in sine, ci in calitate de modalitati discursive ale constituirii universului fictional. Autoarea stapaneste cu siguranta conceptele teoretice si le instrumenteaza eficient in propriul sau discurs critic.
Viviana Luca propune o perspectiva interesanta, innoitoare in legatura cu romanele lui Constantin Toiu, Caderea in lume si Insotitorul, frecvent receptate ca fictiuni cu substrat biografic- referential (La limita dintre real si imaginar in opera lui Constantin Toiu). Autoarea intreprinde o fina lectura a ipostazelor si semnelor imaginarului, straniul si fantasticul, relevand dimensiuni ale profunzimii intr-o proza receptata oarecum monocord.
Studiul Biancai-Ionela Matei, Death and The Double – A Lacanian Approach to Poe [Moartea si dublul – o abordare lacaniana a lui Poe] reprezinta o indrazneata si avizata abordare lacaniana, cum insasi autoarea il defineste, a prozei romantice a lui Edgar Allan Poe. Textul dovedeste nu numai o buna informare, dar si inteligenta critica si spirit analitic.
Teodora Marcu propune o lectura critica originala, adecvata si ingenioasa a edificiului narativ al lui Gheorghe Craciun in cheie postmodernista, Gheorghe Craciun – deconstructie si re-constructie. Autoarea este interesaa de reconstituirea unui sistem alienant ce modifica si influenteaza discursul. Din alt punct de vedere, ajunge la concluzia, numai aparent surprinzatoare, conform careia prozatorul a contribuit decisiv in anii optzeci la un postmodernism romanesc fara postmodernitate.
Mirela Moldoveanu insista in demersul sau analitic despre romanul lui Anton Holban (Discursul autenticitatii in romanul O moarte care nu dovedeste nimic), mentionat in titlu, asupra tehnicilor specifice prozei psihologice moderniste ca introspectia, retrospectia si influenta proustianismului. Totodata, doctoranda se focalizeaza si asupra acelei tendinte caracteristice modernismului interbelic romanesc, autenticismul, careia Anton Holban alaturi de Camil Petrescu i-a dat expresia cea mai semnificativa.
Articolul Paulei Stegarescu se refera la una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui Stefan Banulescu si, desigur, cele mai comentate. Autoarea investigheaza textul in dubla lui ipostaza, de cadru realist si scenariu fantastic cu valente mitic-simbolice, iar pasarea este considerata ca o emblema a mitologiei enigmatice a campiei.
Textul Valentinei Sterian, D. R. Popescu si paradigma neomodernismului, are ca premisa afirmatia perfect indreptatita ca prozatorul nu este numai unul dintre cei mai reprezentativi corifei ai generatiei sale, ci si un autor paradigmatic al romanului mitico-fantastic. Iar lectura critica aplicata a romanelor F si Vanatoarea regala pe care o intreprinde ii sustin intregime opinia.
Prin demersul sau de mitocritica, asezonat cu influente tematiste si de antropologie a imaginarului, bine integrate, Daniela Varvara realizeaza o interpretare noua si profunda a unor poeti de prim plan ai neomodernismului romanesc, Ioan Alexandru,
Gheorghe Pitut, Constanta Buzea, George Alboiu si Mircea Ciobanu (Configurari estetice ale miului caderii in poezia neomodernista). Universul lor imaginar este recitit ca variate paradigme determinate de mitologemul biblic al Caderii: infernul, pustia, edenul de piatra, cetatea blestemata etc. Merita semnalata si atentia acordata Constantei Buzea, lui George Alboiu si Mircea Ciobanu, autori remarcabili, partial uitati de exegeza contemporana.
Analizand discursul narativ al lui Alexandru Ivasiuc (Simbolistica in proza lui Alexandru Ivasiuc), Denisa Zaher Malciu deceleaza trei planuri structurante, unul al realismului social-politic si istoric, un nivel al introspectiei si retrospectiei si o dimensiune simbolizanta. Autoarea este interesata, in special, de acest ultim palier, mult mai putin abordat de critica; mai concret, de mecanismul simbolizant (pasarile, apa, oglinda, cercul, rombul, cifra cinci etc.) prin intermediul caruia realitati sociale si politice ale regimului comunist au fost refractate, nu reflectate.
In concluzie, textele insumate in acest volum contureaza profilul unor viitori cercetatori si exegeti, cu aplicatie pentru studiul temeinic si aptitudini de hermeneut in campul literaturii romane sau universale.
In studiul sau, Constructii paratopice in romanele lui Max Blecher, Ana Maria Ciobotaru considera, apeland la conceptia lui Dominique Maingueneau din Discursul literar. Paratopie si scena de enuntare, ca discursul literar al lui Max Blecher se instituie prin tematizarea propriei sale conditii. Ideea textului ce isi tematizeaza producerea textuala a circulat insa, cu mult inainte, in semiotica textuala franceza a anilor saptezeci. Maingueneau a readus-o in actualitate recicland-o, nuantand-o si trecand-o discret printr-o baie de neomarxism. Tot in siajul teoreticianului francez, doctoranda analizeaza cu inteligenta si aplicatie rolul si functia locului/ locurilor (topicul si paratopicul), desemnand incercarea lui Max Blecher de a-si afirma ontologic prin spatii literare o identitate proprie.
In Hotel Europa complet: moarte si trauma, Mirela Doga a selectat din creatia dramaturgica a lui Matei Visniec, edificata pe situatia si complexele insului contemporan, piesa cu titlul Hotel Europa complet. Textul este pertinent examinat, atat in literaritatea sa cu implicatiile psihologice, alienante si existentiale, cat si in specificul lui dramatic.
Maria Magdalena Dumitrescu demostreaza in articolul sau, Strategii transtextuale in proza lui Mircea Horia Simionescu, cu abundenta de argumente si abilitate analitica, faptul ca transtextua- litatea in toate ipostazele ei constituie modalitatea fundamentala de existenta a prozei scriitorului targovistean. Printre randuri se poate citi si un discret repros critic fata de excesul utilizarii acestui procedeu textual.
Cu seriozitatea ce o caracterizeaza, bazata pe o ampla si solida informatie, Mirela Caraman Graniceru investigheaza cateva ipostaze ale naratiunilor lui Mircea Eliade din unghiul mitologemelor, epifaniilor si structurilor simbolice (Ocurente mitice si simbolice in proza lui Mircea Eliade).
In Proza scurta a lui Mircea Nedelciu – strategii narative, strategii picturale, Raluca Grigore se concentreaza asupra prospec- tarii detaliate a constructului narativ nedelcian, diegeza, focalizare, instante narative, povestirea metadiegetica, metalepsa s.a., insa nu in sine, ci in calitate de modalitati discursive ale constituirii universului fictional. Autoarea stapaneste cu siguranta conceptele teoretice si le instrumenteaza eficient in propriul sau discurs critic.
Viviana Luca propune o perspectiva interesanta, innoitoare in legatura cu romanele lui Constantin Toiu, Caderea in lume si Insotitorul, frecvent receptate ca fictiuni cu substrat biografic- referential (La limita dintre real si imaginar in opera lui Constantin Toiu). Autoarea intreprinde o fina lectura a ipostazelor si semnelor imaginarului, straniul si fantasticul, relevand dimensiuni ale profunzimii intr-o proza receptata oarecum monocord.
Studiul Biancai-Ionela Matei, Death and The Double – A Lacanian Approach to Poe [Moartea si dublul – o abordare lacaniana a lui Poe] reprezinta o indrazneata si avizata abordare lacaniana, cum insasi autoarea il defineste, a prozei romantice a lui Edgar Allan Poe. Textul dovedeste nu numai o buna informare, dar si inteligenta critica si spirit analitic.
Teodora Marcu propune o lectura critica originala, adecvata si ingenioasa a edificiului narativ al lui Gheorghe Craciun in cheie postmodernista, Gheorghe Craciun – deconstructie si re-constructie. Autoarea este interesaa de reconstituirea unui sistem alienant ce modifica si influenteaza discursul. Din alt punct de vedere, ajunge la concluzia, numai aparent surprinzatoare, conform careia prozatorul a contribuit decisiv in anii optzeci la un postmodernism romanesc fara postmodernitate.
Mirela Moldoveanu insista in demersul sau analitic despre romanul lui Anton Holban (Discursul autenticitatii in romanul O moarte care nu dovedeste nimic), mentionat in titlu, asupra tehnicilor specifice prozei psihologice moderniste ca introspectia, retrospectia si influenta proustianismului. Totodata, doctoranda se focalizeaza si asupra acelei tendinte caracteristice modernismului interbelic romanesc, autenticismul, careia Anton Holban alaturi de Camil Petrescu i-a dat expresia cea mai semnificativa.
Articolul Paulei Stegarescu se refera la una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui Stefan Banulescu si, desigur, cele mai comentate. Autoarea investigheaza textul in dubla lui ipostaza, de cadru realist si scenariu fantastic cu valente mitic-simbolice, iar pasarea este considerata ca o emblema a mitologiei enigmatice a campiei.
Textul Valentinei Sterian, D. R. Popescu si paradigma neomodernismului, are ca premisa afirmatia perfect indreptatita ca prozatorul nu este numai unul dintre cei mai reprezentativi corifei ai generatiei sale, ci si un autor paradigmatic al romanului mitico-fantastic. Iar lectura critica aplicata a romanelor F si Vanatoarea regala pe care o intreprinde ii sustin intregime opinia.
Prin demersul sau de mitocritica, asezonat cu influente tematiste si de antropologie a imaginarului, bine integrate, Daniela Varvara realizeaza o interpretare noua si profunda a unor poeti de prim plan ai neomodernismului romanesc, Ioan Alexandru,
Gheorghe Pitut, Constanta Buzea, George Alboiu si Mircea Ciobanu (Configurari estetice ale miului caderii in poezia neomodernista). Universul lor imaginar este recitit ca variate paradigme determinate de mitologemul biblic al Caderii: infernul, pustia, edenul de piatra, cetatea blestemata etc. Merita semnalata si atentia acordata Constantei Buzea, lui George Alboiu si Mircea Ciobanu, autori remarcabili, partial uitati de exegeza contemporana.
Analizand discursul narativ al lui Alexandru Ivasiuc (Simbolistica in proza lui Alexandru Ivasiuc), Denisa Zaher Malciu deceleaza trei planuri structurante, unul al realismului social-politic si istoric, un nivel al introspectiei si retrospectiei si o dimensiune simbolizanta. Autoarea este interesata, in special, de acest ultim palier, mult mai putin abordat de critica; mai concret, de mecanismul simbolizant (pasarile, apa, oglinda, cercul, rombul, cifra cinci etc.) prin intermediul caruia realitati sociale si politice ale regimului comunist au fost refractate, nu reflectate.
In concluzie, textele insumate in acest volum contureaza profilul unor viitori cercetatori si exegeti, cu aplicatie pentru studiul temeinic si aptitudini de hermeneut in campul literaturii romane sau universale.
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Argoul in limba romana actuala - Daniela Eugenia Vodita
Limba romana pentru studentii straini. Teste si exercitii
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
Zmei, draci si strigoi. Eseuri de hermeneutica a basmului popular romanesc
Limba romana pentru Anul pregatitor: redactare si compozitie - Mirel Anghel
Franceza fara profesor + 2 CD-uri audio - Gaelle Graham
Limba engleza fara profesor - Dan Dutescu
Dictionar scolar explicativ - Alexandru Emil M.
Limba romana contemporana. Vocabularul - Marinusa Constantin
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro