Smaranda Gheorghiu, scriitoare si militanta pe taram social‑cultural, s‑a bucurat de o larga popularitate in timpul vietii – la sfarsitul secolului al XIX‑lea si prima jumatate a secolului al XX‑lea –, contemporanii apreciindu‑i activitatea multilaterala, originalitatea si indrazneala unor idei, a unor atitudini si fapte. Mai tarziu, dupa ce au fost depasite vechile mentalitati, impotriva carora ea a luptat neobosita, generatiile tinere nu au mai avut termenii de referinta necesari pentru a‑i intelege si a‑i evalua corect realizarile, harnica precursoare impartasind soarta multora dintre modestii deschizatori de drumuri din cultura nationala sau internationala – pionieri ale caror chipuri s‑au estompat treptat in negura vremii.
Numele sau a ramas, totusi, inscris in istoria mai multor domenii de activitate: invatamant, gazetarie, literatura, miscare feminista, activism cultural s.a. Intre acestea, literatura de calatorie ocupa un loc central. Si asta, pentru ca Smara – cum avea sa‑i spuna Mihai Eminescu, sub obladuirea caruia tanara scriitoare‑calatoare a debutat in publicistica si in viata social‑obsteasca – s‑a afirmat, in primul rand, ca un peregrin de mare anvergura. Descoperindu‑si de timpuriu vocatia, cultivata si de un mediu familial propice, Smaranda Gheorghiu a subordonat toate celelalte misiuni pe care le‑a asumat, cu mult curaj si hotarare, actului calatoriei.
Devotata slujitoare a invatamantului romanesc, intemeietoare a „scolii in aer liber” in tara noastra, ea are, printre alte merite, si pe acela de a fi demonstrat, teoretic si practic, importanta excursiilor si drumetiilor scolare ca metode de mare eficienta in procesul instructiv‑educativ. In calitate de ziarista si om de litere, a luptat pentru depasirea unor prejudecati, stimuland interesul pentru cunoasterea directa a oamenilor si a mediilor lor de viata, prin deplasarea in „punctele fierbinti” ale desfasurarii istoriei contemporane ei, formulandu‑si, in acest sens, o profesiune de credinta revelatoare pentru conturarea profilului sau spiritual: „Pasiunea mea de scriitoare a fost calatoria”.
Smaranda Gheorghiu a fost prima femeie conferentiar din tara noastra, apoi una dintre initiatoarele miscarii feministe romanesti si sustinatoare activa a luptei pentru emanciparea femeii pe plan mondial, facand parte din comitetele de organizare a unor congrese internationale pentru pace si apropiere intre popoare pe calea culturii si educatiei in spirit pasnic a maselor. In fiecare dintre ipostazele mentionate, ca si in cele de fondatoare a unor asociatii cultural-stiintifice si restauratoare – celebra in epoca – a zeci de monumente istorice si culturale romanesti, a strabatut tara in lung si in lat, iar mai tarziu a colindat lumea, dovedindu‑se o ferventa propagandista a cauzei romanesti peste hotare. Cu o pricepere pe care o au numai globetrotter‑ii innascuti, a stiut sa‑si imparta timpul si energia intre voiajul cu destinatie oficiala si acela de placere, contribuind la formarea gustului contemporanilor pentru peregrinari si incercand sa schiteze portretul calatorului ideal, prin expuneri publice, prin articole de presa si carti de calatorie mult apreciate la cumpana dintre secolele al XIX‑lea si al XX‑lea.
Pornind de la aceste atribute definitorii ale personalitatii Smarandei Gheorghiu, cartea de fata nu a fost conceputa ca o monografie, ci, mai degraba, ca o istorie a unei vieti, ca un „ghid” ce invita la „citirea” unei vieti daruite cunoasterii faptelor si aspiratiilor poporului din care s‑a ridicat neobosita scriitoare militanta. Amanuntele biografice au fost selectate si structurate astfel incat sa dea o imagine completa a carturarului‑calator, caci tot ce a realizat Smaranda Gheorghiu trebuie pus in legatura directa cu pasiunea voiajului. Avand ca ax central prezentarea amanuntita a excursiei intreprinse de ea la Capul Nord, in 1902, cartea urmareste si descrie, sub titlul imprumutat de la celebra brosura ce a popularizat „aventura” sa, aproape toate calatoriile publicistei, de la micile drumetii in pitoreasca zona a Dambovitei natale, pana la marele proiect de calatorie in jurul lumii. Fiecare dintre aceste itinerare reconstituite are rostul de a oferi cititorului modelul unei vieti inchinate binelui obstesc si, totodata, imaginea unor drumuri si locuri cu semnificatii profunde in istoria nationala si universala.