Elemente de teledetectie aplicate in geografie

Cursul „Elemente de teledetectie aplicate in geografie”, elaborat de lector dr. Florin Achim, este destinat studentilor de la specializarile „Planificare teritoriala” si „Meteorologie – Hidrologie” din cadrul Facultatii de Geografie a Universitatii Bucuresti. Acesta raspunde unei cerinte esentiale a invatamantului superior: insusirea si utilizarea de catre viitorii profesionisti a celor mai avansate tehnici si metode de investigarea a mediului geografic. Teledetectia este una dintre ele, facand posibila observarea cu mare acuratete a suprafetei terestre, achizitionarea si exploatarea unui volum urias de informatii (imagini si masuratori) despre Pamant, despre elementele si fenomenele din mediul nostru de viata.
Intelegem de ce autorul s-a aratat preocupat ca, din primele pagini ale cursului, sa lamureasca continutul termenilor de „teledetectie” si „teledetectie geografica”.
In ceea ce priveste termenul de „teledetectie”, avea sa se recurga mai intai la sensul strict etimologic, acela de detectie de la distanta, ca apoi sa se ajunga la acceptiunea de tehnica de observare a Pamantului si a Universului. Mai mult, teledetectia este considerata o tehnologie in care se succed anumite etape si operatiuni. Intr-adevar, teledetectia – ne referim la teledetectia spatiala – presupune un flux de operatiuni tehnice: captarea de  la distanta (spatiul aerian, spatiul cosmic) a undelor electromagnetice emise sau remise de suprafata terestra cu ajutorul senzorilor instalati la bordul platformelor aeriene (avioane, elicoptere, drone) sau pe platforme spatiale (sateliti in special, dar si statii si sonde spatiale); transmiterea informatiei (tot unde electromagnetice) la statiile terestre; transformarea undelor electromagnetice in imagini si harti digitale, in indici cantitativi si stocarea acestora; procesarea imaginilor / datelor geospatiale si realizarea documentelor derivate (imagini in culori naturale si false, imagini in anumite benzi spectrale si imagini compozite; harti satelitare / spatiale; Modele Numerice de Teren / DEMs; seturi de indici calitativi si cantitativi privitori la constituentii mediului terestru: aer, ape continentale si oceanice, vegetatie si soluri, roca si relief, asezari, culturi agricole, cai de transport terestru etc.); diseminarea rezultatelor, respectiv livrarea produselor specifice catre diferiti utilizatori din sfera cercetarii stiintifice si din domeniul aplicatiilor practice.
Sintagma „teledetectie geografica”, pe care o retinem din continutul cursului, este explicata de catre lector dr. Florin Achim prin diversitatea aplicatiilor pe care aerofotogramele si imaginile satelitare le au in cercetarea geografica actuala.
In structura cursului gasim, in prima parte, capitolele referitoare la bazele fizice si tehnice ale teledetectiei: principiile teledetectiei electro- magnetice, structura spectrului electromagnetic, comportamentul undelor electromagnetice emise sau remise de catre suprafata terestra (reflexia, refractia, difractia, absorbtia, difuzia). Apoi, continutul este desfasurat pe cele doua ramuri ale teledetectiei: aerofotogrammetria si teledetectia spatiala (satelitara). Ponderea cea mai mare o detin capitolele privitoare la teledetectia satelitara. Retinem aici ca in mediile profesionale din occident, termenul de teledetectie se aplica numai pentru teledetectia satelitara (Remote Sensing, télédétection). De asemenea, teledetectia din spatiu a Pamantului este desemnata prin expresiile „Observarea Pamantului”, respectiv „Earth Observation”, „L’Observation de la Terre”.
Capitolele acestea cuprind o serie de subiecte specifice: sisteme de teledetectie (teledetectie pasiva si teledetectie activa), senzori de teledetectie (camere de televiziune, radiometre, radare, lidare) si imagerie satelitara (procesarea imaginilor; obtinerea produselor de teledetectie derivate; interpretarea datelor geospatiale prin analiza vizuala si computerizata; livrarea materialelor finale catre diferiti utilizatori).
In mod necesar, o parte importanta a cursului este consacrata aplicatiilor teledetectiei in stiintele geografice (geografie generala, geografie regionala, stiintele geografice de ramura / particulare) si in numeroase domenii economice si ingineresti, gratie volumului enorm de date de inalta calitate referitoare la suprafata terestra, la mediul nostru de viata. Cu cele 24 de subiecte, campul aplicatiilor a extins sfera conventionala a obiectului geografiei, apeland la o serie de noi directii, ceea ce a dezvoltat aria  tematica a aprofundarilor prin exemplificari si demonstratii. Sunt aduse in atentie aplicatii in meteorologie si climatologie, in hidrologie si oceanografie, in biogeografie si ecologie, dar si in agricultura si silvicultura, in planificarea teritoriala etc.
Avem certitudinea ca materialul realizat, in forma tiparita si electronica, de lector dr. Florin Achim, isi va indeplini cu succes rolul de suport informational pentru studentii geografi, stimulati fiind de avantajele teledetectiei si aerofotogrammetriei in cercetarea mediului terestru, atat prin observatii in timp-real, cat mai ales prin exploatarea bazelor de date geospatiale.

Conf. univ. dr. Vasile Loghin