Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Universitara Fenomene climatice de risc - Adrian Amadeus Tiscovschi

-7%
30,00 Lei 27,90 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Adrian Amadeus Tiscovschi

Editia: I

Pagini: 164

Anul publicării: 2022

ISBN: 978-606-28-1533-2

DOI: 10.5682/9786062815332

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062815332 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)
Problematica fenomenelor climatice de risc este o tema de actualitate, aflata pe ordinea de zi a diferitelor organizatii interne si internationale, pentru ca acestea sunt raspunzatoare de mari dezastre, soldate cu victime umane, pagube materiale si modificari importante ale mediului. Efectele schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai vizibile la nivelul Romaniei si la nivel international, fie ca este vorba de valuri de caldura intensa, de seceta care distruge productia agricola, de inundatii sau de amenintari la adresa biodiversitatii provocate de incendiile de vegetatie. Incalzirea globala antreneaza numeroase schimbari in diferite regiuni ale lumii care includ cresterea frecventei si a gravitatii furtunilor, uraganelor, inundatiilor, alunecarilor de teren, valurilor de canicula sau frig extreme, secetelor, deficitelor de apa, incendiilor forestiere si a altor dezastre. De asemenea, cresterea temperaturii provoaca si procese cu declansare lenta, cum ar fi cresterea nivelului marii, eroziunea costiera, salinizarea, schimbarea treptata a regimului de precipitatii, dezghetarea permafrostului, micsorarea calotei glaciare si a ghetarilor montani.
Probabil, in viitorul apropiat, regiunile Europei se vor confrunta tot mai mult cu diversele efecte ale schimbarilor climatice, asta pentru ca, cca. 7% din populatia Uniunii Europene locuieste in zone cu risc de inundatii, iar aproximativ 9% se gaseste in regiuni, unde deficitul de precipitatii este insemnat. Impactul combinat al schimbarilor climatice va pune mari probleme, in general, in ceea ce priveste calitatea vietii cetatenilor Uniunii Europene, generand totodata o serie de provocari concrete la nivel sectorial. Pericolele care rezulta din intensitatea si frecventa tot mai mare a fenomenelor climatice extreme la nivel mondial si national, cum ar fi precipitatiile anormal de abundente in intervale scurte, secetele prelungite, desertificarea, degradarea mediului, cresterea nivelului marii sau ciclonii tropicali si extratropicali, determina deja, in medie, peste 20 de milioane de persoane sa-si paraseasca locuintele, si sa se mute in alte zone din tarile lor, in fiecare an.
Uniunea Europeana si statele membre ale UE, inclusiv Romania, si-au luat un angajament ferm, ratificand Acordul de la Paris privind schimbarile climatice Acest angajament se traduce prin ambitia UE de a deveni prima economie si societate, neutra din punct de vedere climatic, pana in anul 2050, cu un obiectiv intermediar, de a reduce emisiile la nivel european, cu cel putin 55% fata de nivelul din anul 1990 pana in 2030. Pentru a transpune aceasta ambitie in realitate, este nevoie de o transformare profunda, care trebuie sa fie eficienta din punct de vedere economic, adica din punct de vedere al costurilor si beneficiilor, dar si echitabila din punct de vedere social. Astfel, se poate asigura o mai buna eficientizare a eforturilor facute de comunitatea internationala, si de catre fiecare tara in parte, in vederea reducerii consecintelor nefavorabile ale fenomenelor climatice de risc. 

Autorul 

 
ADRIAN AMADEUS TISCOVSCHI

Prefata / 7

Problematizari, terminologie si clasificari / 9

Capitolul I. Fenomene climatice de risc de scurta durata / 16
1.1. Tornadele / 16
1.2. Descarcarile electrice (orajele) / 30
1.3. Caderile de grindina / 42
1.4. Depuneri solide / 51
1.4.1 Bruma / 51
1.4.2 Chiciura / 53
1.4.3 Poleiul / 54
1.5. Avalansele de zapada / 55

Capitolul II. Fenomene climatice de risc de durata medie / 59
2.1. Ceata / 59
2.2. Ciclonii tropicali si extratropicali / 63
2.3. Viscolul / 83
2.4. Furtunile de praf si de nisip / 90
2.5. Valurile de caldura si de frig / 92
2.6. Inversiunile de temperatura / 99

Capitolul III. Fenomene climatice de risc de lunga durata / 103
3.1. Secetele / 103
3.2. Perioadele excedentare pluviometric / 106

Capitolul IV. Fenomene climatice de risc de foarte lunga durata / 110
4.1. Functionarea sistemului climatic / 111
4.2. Variabilitatea climatica / 115
4.2.1. Paleoclimatul / 115
4.2.2. Cauze externe si interne ale variabilitatii climatice / 119
4.3. Tendinte climatice observate in Romania / 124
4.4. Impactul schimbarilor climatice / 126
4.4.1. Impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii publice / 127
4.4.2. Impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa  / 129
4.4.3. Impactul schimbarilor climatice asupra productivitatii agricole / 130
4.4.4. Impactul schimbarilor climatice asupra turismului / 134
4.5. Implementarea masurilor impotriva efectelor schimbarilor climatice / 137

Terminologie folosita in problematica fenomenelor climatice de risc  / 139

Bibliografie / 159

Am incercat sa scriu o carte din notele unor cursuri, pe care le tin de ceva timp, la Facultatea de Geografie, in ideea unei carti utile nu numai studentilor, care se specializeaza in meteorologie si climatologie, ci tuturor celor care lucreaza in domeniul stiintelor Pamantului. In prefata la cartea Fizica climatului, cunoscutii profesori Jose Peixoto si Abraham Oort comparau scrierea unei carti cu crearea unei opere de arta, ca de exemplu, o sculptura. Lucrand cativa ani la aceasta carte, am inteles cat adevar exista in ceea ce spuneau cei doi. Existenta unei astfel de discipline (fenomene climatice de risc) in planurile de invatamant ale facultatilor cu profil geografic a aparut odata cu necesitatea intelegerii functionalitatii sistemului climatic, a felului in care durata si intensitatea riscurilor climatice pot duce la pagube umane si materiale considerabile. Scopul principal al acestei discipline este de a oferi studentilor cunostinte, care sa le permita sa inteleaga fenomenele de risc, cauzele acestora, repartitia lor spatio‑temporala, efectele asupra mediului, inclusiv asupra societatii omenesti, precum si posibilitatile de prognozare si combatere a efectelor negative ale dezastrelor naturale. Cartea de fata se doreste a fi o modesta contributie la realizarea acestor deziderate. 
Schimbarea conditiilor climatice la scara globala, reprezinta o problema majora, preocupanta pentru multe organisme guvernamentale sau neguvernamentale, pentru ca o eventuala schimbare a climei va avea repercursiuni majore asupra unor domenii foarte variate ale vietii si activitatii socio‑economice, practic asupra intregului mediu geografic terestru. Presupunem ca beneficiile activitatilor noastre industriale si agricole vor cantari mai mult decat posibilele consecinte negative ale unui produs secundar nefericit  al acestor activitati, anume cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera, care ar putea duce la modificari climatice globale, asociate cu incalzirea globala. Unii specialisti ne avertizeaza ca, presupunerile noastre sunt mult prea optimiste, altii ne asigura ca riscul incalzirii globale este atat de indepartat, incat rezultatul va fi sigur in favoarea noastra. Am ajuns intr‑un impas ingrijorator, deoarece chestiunea este de importanta vitala pentru fiecare dintre noi. Variabilitatea și schimbarea climatică influentează deja ecosistemele și sistemele umane. Se așteaptă ca în viitor, influenta climatică asupra frecventei și intensitătii hazardurilor naturale (inundatii, valuri de căldură, secete, incendii de pădure etc.) să crească, afectând astfel dinamica și serviciile ecosistemelor, vietile oamenilor și bunurile lor materiale. În acest context, consecinţele socio‑economice şi de mediu ale dezastrelor legate de hazardurile naturale devin din ce în ce mai grave. Schimbarea tiparelor spatiale și temporale ale hazardurilor naturale impune strategii de adaptare și actiuni adecvate și particularizate. Adaptarea la schimbarea climatică presupune atât anticiparea efectelor negative și luarea de măsuri adecvate pentru a preveni și minimiza daunele pe care acestea le pot provoca, cât și a profita de oportunitătile ce pot apărea. Evolutia pe termen lung a mersului vremii de la o zi la alta și de la o regiune la alta descrie clima. La rândul lui, semnalul global al schimbării climei se proiectează la scări regionale și locale foarte diferit. Dezbaterile actuale care au loc în comunitatea știintifică internatională se concentrează nu atât asupra existentei acestui semnal, cât mai ales asupra incertitudinilor referitoare la magnitudinea și la proiectiile lui regionale. 
Evenimentele extreme meteorologice, considerate fiecare în parte, nu pot fi puse în relatie directă cu schimbarea climei (vremea și clima fiind concepte distincte). Privite însă pe fundalul observatiilor din ultimul secol, evenimentele din deceniile recente se înscriu într‑o tendintă de accentuare a caracterului extrem al unora din fenomenele climatice de risc, tendintă evidentiată atât de rezultatele experimentelor numerice, în conditiile creșterii concentratiei atmosferice a gazelor cu efect de seră, cât și de observatiile înregistrate în multe regiuni ale globului. Creșterea temperaturii medii globale a aerului este însotită de creșterea frecventei valurilor de căldură în multe regiuni continentale, secetele devenind mai frecvente și mai intense. În același timp, ciclul apei modificat de schimbarea climei determină creșterea frecventei episoadelor cu precipitatii din ce în ce mai abundente, pe areale limitate și pe durate scurte, ceea ce provoacă inundatii rapide din ce în ce mai numeroase. În zonele tropicale, intensitatea uraganelor pare a crește odată cu creșterea temperaturii apei oceanului la suprafată, iar în zona arctică suprafata acoperită de gheata marină scade într‑un ritm accelerat, cu consecinte asupra transportului global de energie în geosistem. 
Fara a avea pretentia ca am acoperit subiectele deosebit de complexe, legate de fenomenele climatice de risc, sper ca aceasta carte sa fie un instrument util studentilor, in demersul de a intelege complexitatea sistemului climatic, adica a sistemului alcatuit din atmosfera, hidrosfera, litosfera si biosfera, care, sub influenta radiatiei solare incidente, determina formarea diverselor climate ale Pamantului.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!