Editura Universitara Ultimul Blaga

nou
40,00 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Florin Lobont, Marian Vasile, Valeriu Sofronie

ISBN: 978-606-28-1266-9

DOI: 10.5682/9786062812669

Anul publicării: 2021

Editia: I

Pagini: 368

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062812669 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Este uimitor in cate feluri poate fi lecturat si inteles Lucian Blaga! Au trecut mai bine de o suta de ani de la aparitia primelor sale lucrari, iar elogiile care l-au intampinat atunci continua sa o faca si astazi. In loc sa-si piarda intensitatea, acestea si-au deschis si adancit continuu semnificatiile, transformandu-se treptat in bunuri universale. An dupa an apar carti si articole menite a pune in lumina un aspect nou sau altul al operei sale, care reuseste, aproape paradoxal, sa desfasoare o complexitate baroca uimitoare, fara a cadea in neinteligibilitate. In parte, secretul fecunditatii si seductiei gandului blagian sta in plasticitatea poetica a scriiturii filosofice si in armonia conceptual-filosofica a poeziei si prozei sale. An dupa an, un mare numar de absolventi de facultate (filosofie, litere, sociologie, antropologie, teologie, arte) isi aleg lucrari de licenta sau doctorat cu tematica blagiana. De asemenea, filosofii, istoricii si criticii literari, esteticienii, teoreticienii stiintei, sociologii, teologii etc. nu contenesc sa se alature in idee si emotie celui care le devine, tot mai profund, Maestru, ascutindu-si cugetul si simtirea, rafinandu-le. E un omagiu care creste continuu, in pofida (sau poate ca tocmai ca afirmare a permanentei non-lineare a Timpului marelui filosof-artist) faptului ca Blaga nu si-a dorit nici discipoli si nici nu s-a imaginat intemeietor de scoala. Lucrarea de fata, reunind nume din tara si din afara ei, specialisti in opera lui Blaga, dar si admiratori inflacarati, este un omagiu adus puterii sale creatoare. 

Coordonatorii 
Coordonatori 
FLORIN LOBONT 
MARIAN VASILE 
VALERIU SOFRONIE

In loc de introducere: Un povestitor / 5

Multumiri / 8

Giancarlo Baffo, Gnoza fara rascumparare: filosofia culturii a lui Lucian Blaga / 10

Ioan Biris, Despre caracterul constructivist al cunoasterii stiintifice moderne: Lucian Blaga si Ernst Cassirer / 50

Ionel Buse, Afinitati „poetice” la Bachelard si Blaga / 73

Dan Carbarau, Concepte fundamentale ale cercetarii / 91

Geta Cozma, Modulatia zborului / 100

Daniel Cristea Enache, Despre poezia lui Lucian Blaga / 114

Pavel Farcau, Pozitivismul cenzurii transcendente ca modalitate de ascundere a intelegerii fenomenului mortii in filosofia lui Blaga / 132

Sebastian Grama, In tot. De-a una / 146

Adrian Lesenciuc, Punctul sa in opera lui Blaga / 150

Petrisor Militaru, Universul liric blagian si magia htonica. Lutul, vatra si sangele / 156

Andreea Neagu, Dimensiunea ontologica a experientei estetice: Blaga si Gadamer / 168

Eugeniu Nistor, Relatia etnografie filosofie in publicistica lui Lucian Blaga / 184

Aurel Pantea, Personanta si/ sau functie transcendenta / 194

Ovidiu Pecican, Recitind Blaga: Sfanta Sofia / 210

Alexandru Petrescu, Specificul, originalitatea si actualitatea perspectivei blagiene asupra stiintei / 215

Ioan N. Rosca, Blaga despre timp ca destin cultural-istoric in context actual / 260

Rainer Schubert, Nasterea metaforei si sensul culturii. O introducere / 282

Valeriu Sofronie, Anul 1929: Sfarsitul inocentei / 296

Monica Stan, Inceputurile lui Lucian Blaga in cultura romana / 332

Marian Vasile, - Eu?! Nu! Strivesc corola de minuni a lumii! / 344

Alexandru Anastasiu, Libelule in desert. Ratacitul / 351

Daria Musat, Daria / 355

Stefan-Marius Lacatas, Functia iubirii la Lucian Blaga / 359

Date generale despre coordonatorii si autorii lucrarii / 363

Invers urmarita cronologic, dinspre operele din urma catre cele de inceput, filosofia lui Lucian Blaga seamana mai mult cu o poveste. In paginile acestei povesti aflam ca un Zeu solitar se decide, nu i stim motivele (nu le vom sti niciodata), sa puna in miscare o Lume, in interiorul careia o alta fiinta, secunda, derivata din lucrarea celei dintai, incearca din rasputeri sa reconstituie Drumul primeia. Se intelege ca Zeul a fost cel dintai povestitor. Creatia lui este Povestea lui. Blaga nu omite sa ne reaminteasca asta: „Lumea (zeului – n.n.) este o poveste infinit mutilata”. De ce mutilata? Pentru ca zeului ii plac povestile cu happy ending. Chiar daca omul e intristat metafizic pana la moarte ca nu poate vedea capatul drumului, Zeul debordeaza de fericire: si a asigurat prin aceasta continuarea hegemoniei sale. Asa cum se intampla lucrurile, la poveste se raspunde cu o alta. De data aceasta, avem povestea omului. Omul personaj din prima poveste, devine, in cea secunda, autor, iar Zeul, personaj central. Niciunul nu l rasfata prea mult pe celalalt, scotandu l in lume „mutilat”. Pare mai mult un joc de a Baba Oarba in care autorii ambelor povesti se pierd in jocul oglinzilor. Nimeni nu vrea sa fie gasit; toti se ascund.
Sa revenim la „povestea lui Blaga”. Privita dinspre „cheia de bolta a sa”, metafizica, toate directiile incercate de acesta devin „pietrele” povestii sale. A intemeiat cunoasterea, desco-perind intelectul ecstatic (dupa Blaga) capabil sa faca saltul in transcendenta, adica in mister. A legitimat cultura, redefinind metafora si stilul, astfel incat sa devina capabile sa „prinda” ecoul transcendentei. A fundamentat si istoria omului, punand stilul la lucru. La urma, valorile – au ajuns de fiecare data la acelasi centru metafizic – Marele Anonim. Ce nu e filosofie la Blaga (poezia si drama) este multipla poveste. Toate insa, povesti mai mari sau mai mici, ajung in cele din urma la un zeu. Si cercul se inchide. Alt happy ending!
O morala desprinsa de aici ar fi aceea ca povestitorii filosofi si filosofiile lor, semanand atat de bine cu niste povesti, nu pot deveni „intemeietori de scoala”. Ei nu pot avea discipoli. Ce mai poti adauga la povestirile lui Creanga? Blaga nu poate fi continuat in felul in care el insusi si a ridicat, piesa cu piesa, edificiul. Povestea a fost spusa pana la capat, fiind doar a lui. Iata, inca o hegemonie asigurata! Numai ca, in masura in care ne place, devine si a noastra. Povestea lui e prea legata de mit ca sa i cautam corespondentele in adevarurile de stiinta. Dar este si cunoastere, pentru a fi depersonalizata in mit. Stiinta si filosofia practicate de el raman pretexte pentru scrierea Marii Povesti. Nimic la Blaga nu pare a avea semnificatie in afara Povestii.
Soarta povestilor este aceea ca pot fi mereu recitite. Povestile nu se invechesc niciodata. Sa ne gandim numai la ipoteza furnizata de unii cercetatori australieni, dupa care cea mai veche poveste din lume a fost datata acum mai bine de 35.000 ani. Iata, povestea a ajuns in prezent, invingand timpul, dar oamenii care i au dat viata au ramas in trecut. Nici cei care au ascultat o atatea mii de ani nu mai exista. Un om de stiinta contemporan, rectificand teoria darwinista a originii speciilor, crede ca sensul evolutiei vietii pe Pamant nu tine de selectia individului cel mai bine adaptat si nici macar a grupului. Sensul evolutiei merge in directia genelor egoiste, care se folosesc de agregatele biologice pentru a se perpetua. Asemeni genei, Povestea (Marea „Mema”, pentru a rosti in limbajul celebrului biolog) este si ea egoista: face tot ce tine de ea, inventand societati din ce in ce mai complexe (adevarate fenotipuri extinse ale omului) pentru a se propaga in timp. Poate ca soarta omului este de a preda mai departe Povestea   Povestea egoista.
Sansa la perenitate a lui Blaga tine, nu atat de genialitatea sa filosofica, de sensibilitatea cu care a fost inzestrat, ci de calitatea sa de bun povestitor. Povestitor metafizic. Sunt filosofi romani la fel de sensibili si de geniali, dar care n au iubit povestile filosofice. Consecinta a fost ca istoria i a uitat. Au ramas piese de muzeu, frecventati doar din motive biblio-teconomice. Au fost prea tributari timpului in care au gandit si scris pentru a mai spune ceva generatiilor mai indepartate, preocupate mai mult de propriile povesti. Dar Blaga se citeste si astazi. Si credem ca aceasta se va face si maine. Fiecare generatie isi va potrivi povestea sa cu povestea lui.
Autorii eseurilor de fata, apartinand mai multor generatii, mai multor episteme culturale si mai multor popoare, i au citit povestea si s au bucurat. Ca raspuns la aceasta bucurie, au incercat sa spuna si altora, in eseurile de fata, de ce s a intamplat asta. Toti iubim povestile.

Ne vine in minte o incheiere (dintr o poveste a Zeului): Poate ca lumea aceasta (Povestea Zeului) va trece, dar povestea aceasta (Povestea omului) nu va trece!

O ultima precizare. Dorim sa vedem, impreuna cu cititorul, dincolo de ceea ce a stat, din omul dinlauntrul filosofului, sub vremi. Astfel, am ales sa ne delimitam de fatetele controversate ale asocierilor lui cu figuri sau institutii totalitare prin aducerea, in paginile acestui volum, a unor comentatori, inclusiv straini, care ii pun in lumina marile deschideri spre universalitate, nu gesturile mici, fie ele oportuniste, fie simplu naive, prezente incontestabil, in biografia sa.

Editorii / Coordonatorii

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!