Camelia Burghele
Pentru o gramatica a arhitecturii (Camelia Burghele) /7
Casa, camin, locuinta, gospodarie: omul si arhitectura. Sincronie si diacronie in satele salajene de pe Valea Somesului (Camelia Burghele) / 13
Gospodaria traditionala de pe Valea Somesului (Olimpia Muresan) / 82
Rituri si obiceiuri de constructii (Olimpia Muresan) /121
Evolutia materialelor de constructie si a constructiilor scolare pe Valea Somesului (Marin Pop) /139
ANEXE
1. Situatia materialelor de constructie si a locuintelor de pe Valea Somesulu la anul 1900 /158
2. Situatia unor locuinte de pe Valea Somesulu in anul 1938 /161
3. Memoriu al comunitatii din Napradea inaintat Ministerului Instructiunii Publice pentru a sprijini constructia scolii din localitate /162
4. Tabel cu scolile ramase ne terminate in campania d in 1927 -1928 si definitivate in anii 1934 -1936 /163
5. Tabel cu scolile noi construite in perioada 1934 -1936 / 164
„Casele faloase” intre instrumental si simbolic (Eugen Crihan) / 175
Casele locului (album foto) / 191
… si noi (fotografii din teren) /219
Globalizare, secularizare, salvgardarea patrimoniului, conservare in situ, patrimonializare, patrimoniu imaterial, traditii, obiceiuri, cultura populara, identitate sunt termeni care au intrat in vocabularul uzual al omului ce traieste aceasta etapa socio-culturala temporala marcata, la mijlocul anului 2018, de amenintarea terorismului islamic, de pericolele incalzirii globale, de generalizarea internetului (network, matrix si social media), de maxima mobilitate teritoriala sau de i- si e-migratia de la un continent la altul. Iar aparitia autoturismului electric, a mall-urilor imense (non-lieux-uri augeniene) sau victoria shopping-ului on line nu face decât sa sporeasca senzatia de „lume a viitorului”; si nu trebuie sa fii etnolog sau antropolog ca sa realizezi cât de departe este acea lume frumoasa si nostalgica a ceea ce s-a numit, pentru o perioada istorica bine determinata, „satul traditional românesc”.
Satul românesc se redefineste intr-un ritm alert si odata cu el se redimensioneaza si notiunea de „teren etnografic” dar si cea de etnograf, etnolog, antropolog. Deci noi si meseria noastra.
Satul traditional a devenit, rând pe rând, satul cooperativizat, apoi satul socialist, apoi satul comunist, pentru ca mai apoi sa fie, pentru o perioada mult prea lunga de timp, satul in tranzitie; in fine, mai recent, a devenit sat emancipat, sat european, sat globalizat si, aproape un „sat al imigrantilor”; dar, peste toate, pentru noi, pentru etnografii de teren, a devenit, deseori, satul parasit, satul depopulat, satul imbatrânit. In fine, la scara istoriei, satul mileniului trei a devenit, as zice eu, satul post-traditional, intr-una dintre multiplele sale fatete. (…) Camelia Burghele
Scrie un review