Trash art. De la banal la arta - Diana Metiu

De cand au fost constatate efectele negative pe care le are societatea de consum si progresul tehnologic asupra planetei noastre, s-au cautat si chiar s-au gasit solutii pentru a imbunatati starea de sanatate a Terrei. Exista un proces continuu de concepere si implementare a unor programe capabile sa reinventeze societatea in care traim. Nivelul de constientizare a acestor aspecte atat de importante creste intr-un ritm imbucurator si isi pune amprenta asupra modului in care oamenii acestui secol se transforma, alaturi de lumea din jurul lor.
Exista preocupari din ce in ce mai profunde pentru accesarea resurselor naturale ale globului, dar intr-un mod neinvaziv, spre deosebire de tot ceea ce a facut omenirea pana acum. Interesul pentru energia verde, obtinuta din exploatarea apei, vantului si soarelui atinge cote din ce in mai inalte, nu numai in randul oamenilor de stiinta, ci si in cel al oamenilor de afaceri. Acestia sunt interesati intr-o masura egala si de dezvoltarea unor procese pentru crearea energiei din orice alte surse, cat mai putin costisitoare.
Energia obtinuta prin gazificarea gunoiului este una din cele mai noi si mai interesante tehnologii din punct de vedere financiar. In acelasi timp, ea rezolva  una  dintre  marile  probleme  ale  planetei - lipsa spatiului de depozitare a deseurilor. Toate celelalte elemente ale gunoiului, cele care nu se ard sau se gazeifica, poarta cu sine potentialul unor obiecte noi. Inteligenta si talentul omului modern au gasit procese si tehnici pentru transformari uluitoare. Astfel, materiale considerate de multi inutilizabile, devin materie prima pentru noi produse. Reutilizare, reciclare, reinventare sunt cuvinte care incep sa faca parte din vocabularul nostru uzual dar si din cel al artistilor plastici.
Istoria si civilizatia unei societati s-au reflectat intotdeauna in arta, iar acesta este si cazul epocii in care traim. Toate aceste remodelari nu puteau sa nu se manifeste si creator - de la simple elemente decorative pana la adevarate opere de arta.
Asa cum un bloc de marmura sau un trunchi de copac vorbeste sculptorului, artistului, sugerandu-i forme, idei si scopuri noi, tot asa si diferite elemente devenite „gunoi” pot sugera unei minti cu adevarat creative forme, idei si scopuri noi, neconventionale si surprinzatoare. Astazi, creativitatea este solicitata parca mai mult ca oricand, iar noile „materialele” genereaza oportunitatea nasterii unor opere de arta cu adevarat originale. Cu exceptia materialelor biodegradabile, restul formeaza o multitudine de elemente neconventionale care supun artistii care au apelat la aceasta forma de arta, la adevarate provocari, oferindu-le totodata surse si forme nelimitate de exprimare. Reciclate sau doar reutilizate, hartia, lemnul, plasticul, sticla, metalul, textilele, chiar si betonul armat, cimentul, bateriile si dispozitivele electronice si electrocasnice se pot reuni in compozitii grafice, avand o noua expresivitate artistica si transmitand un mesaj plastic nou.
Toate aceste elemente pe care lumea le arunca, considerandu-le neutilizabile, deci gunoi, in ochii si mainile unora devin arta. Pe de alta parte, in unele opere de arta, unii oameni vad doar gunoi. Deci, care este diferenta? Aceasta, ca si frumusetea, exista doar in ochii celui care priveste. Oricum, totul este relativ si subiectiv. Simpla actiune de a ne extinde orizontul pentru a accepta aceste modalitati unice de creatie ne poate da un plus de bucurie vizuala, pe care altii nu sunt in stare sa o perceapa.
„Trash Art” sau „arta gunoiului” exista de multi ani si pare sa aiba parte de reveniri periodice in interesul si gustul publicului consumator de arta. Cu toate acestea, numai cei excentrici sau artistii cu un grad mare de celebritate sunt validati in pozitia de creatori. O persoana obisnuita nu poate fi considerata artist atunci cand refoloseste un obiect care altfel ar fi devenit gunoi, conferindu-i un nou statut si o noua valoare, decat daca o poate integra in structurile compozitionale formale, valorice si cromatice clasice ale artei plastice sau le poate rasturna, amesteca, crea chiar un haos spectaculos, dar foarte bine gandit plastic.
Depasind ideea statutului creatorului, daca ne uitam la lumea din jurul nostru, putem observa potentialul artistic sau de alt fel, in toate lucrurile pe care le aruncam zilnic. in majoritatea tarilor din lumea a treia, a cauta in gunoi reprezinta – pentru o parte a populatiei - o modalitate de obtinere a celor necesare traiului de zi cu zi. Desi pentru unii gunoiul reprezinta doar un mijloc de subzistenta, pentru altii a ajuns sa fie o modalitate de castiguri substantiale prin modelarea elementelor aruncate la gunoi.
In unele locatii atractive pentru turisti si promovate intens, materialele comercializate sub eticheta de „traditionale” sau suvenirurile au adesea elemente reciclate in structura. De exemplu, cutii de bauturi – de bere sau de suc din aluminiu pot deveni parti ale bijuteriilor. Pana si jucariile copiilor au parte de o regandire a structurii. Mentalitatea oamenilor din acele regiuni este ca totul poate fi refolosit, iar noi utilizari pot fi gasite mereu si, cu siguranta, aceasta abordare ar merita sa devina globala.
Singurele limite impuse de „Trash Art” sunt cele ale imaginatiei. Functionalitatea materialelor refolosite sau reciclate este de mult timp cunoscuta, dar insuficient promovata. Ambalajele metalice, de exemplu, pot fi admirate si ca obiecte casnice sau casute pentru pasari. Cutiile sau hainele pot deveni noi locuri pentru stocare, cabanute pline de farmec pentru copii sau haine pentru animale etc. Elementul care nu poate lipsi este dorinta de a experimenta si de a testa diverse variante.
Multe dintre proiectele scolare si universitare au inceput sa fie concepute intr-o asemenea maniera, incat sa stimuleze imaginatia celor implicati si sa ii orienteze catre reciclare, reutilizare si reabordare a artei.
Secretul celor care aleg sa creeze in stilul „Trash Art” si ating succesul pe aceasta cale este ca arunca o privire inovatoare, libera si lipsita de prejudecati asupra lumii din jur. Ei viziteaza gropi de gunoi, magazine second-hand, „garage sales”, talciocuri sau targuri vintage. Unii si-au creat un tapet impresionant pentru locuinta din materiale achizitionate din asemenea locuri, mozaicuri din cioburi, vase si pahare sparte, clopotei de vant din tacamuri adaptate pentru a face un zgomot placut, altii au transformat jucarii pentru copii in obiecte de mobilier si lista poate continua.
Operele care se incadreaza in „Trash Art” pot fi concepute pentru amuzament, reciclare, prevenirea poluarii, protejarea mediului sau lansarea unui semnal de alarma pentru starea de degradare ecologica in care se afla planeta noastra. Deci, acest tip de arta poate avea atat un scop pur estetic, cat si unul educativ si inspirational.