Desi institutia apelului nu este una noua, avand traditie in tara noastra, cercetarea acesteia se justifica mai ales din perspectiva faptului ca inclusiv unele dintre reglementarile existente in vechea legislatie, preluate apoi si in legislatia noua, au dat nastere la interpretari diferite si la o practica judiciara neunitara si, de aceea, interesul fata de aceasta institutie de procedura penala este unul actual.
Lucrarea de fata este fundamentata pe o analiza aprofundata a cadrului normativ vechi si nou in materia apelului penal, a literaturii de specialitate, a dreptului comparat, dar, mai ales, a jurisprudentei, atat romane, cat si straine.
Educatie si formare: studii universitare de doctorat, specializarea Drept procesual penal, Universitatea din Bucuresti (2015-2020); studii postuniversitare: Studii pedagogice, Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic, Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti (2018-2019), si Managementul institutiilor publice, Academia de Studii Economice din Bucuresti (2006-2007); studii universitare de masterat, specializarea Stiinte penale, Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti (2007-2008); studii universitare de licenta, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti (1991- 1995).
Experienta profesionala: judecator la Curtea de Apel Bucuresti (2013-prezent); judecator la Tribunalul Teleorman (2001-2013); judecator la Judecatoria Alexandria (1995-2001); functii de conducere in cadrul sistemului judiciar, in prezent, presedinte al Curtii de Apel Bucuresti; membru in comisiile de elaborare a subiectelor pentru concursurile de admitere la INM, concursurile de promovare a judecatorilor in functii de executie si de conducere, pentru examenele de absolvire a INM si de capacitate.
Activitate de cercetare stiintifica: autor si coautor a numeroase lucrari de specialitate, printre care buletine de jurisprudenta, articole de drept penal si drept procesual penal, publicate in reviste de specialitate; participant la conferinte de specialitate, ca speaker sau moderator.
Desi institutia apelului nu este una noua, avand traditie in tara noastra, cercetarea acesteia se justifica mai ales din perspectiva faptului ca inclusiv unele dintre reglementarile existente in vechea legislatie, preluate apoi si in legislatia noua, au dat nastere la interpretari diferite si la o practica judiciara neunitara si, de aceea, interesul fata de aceasta institutie de procedura penala este unul actual.
Lucrarea de fata este fundamentata pe o analiza aprofundata a cadrului normativ vechi si nou in materia apelului penal, a literaturii de specialitate, a dreptului comparat, dar, mai ales, a jurisprudentei, atat romane, cat si straine.
www.editurauniversitara.ro