Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Spirit si libertate - Nikolai Berdiaev
![Spirit si libertate - Nikolai Berdiaev [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/spirit-i-libertate-nikolai-berdiaev-5051-3365.jpg "Spirit si libertate - Nikolai Berdiaev [1]")
Editura: Paideia
Autor: Nikolai Berdiaev
Pagini: 446
Anul publicării: 2018
ISBN: 978-606-748-141-9
Cod Produs:
9786067481419
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Volumul prezinta incercarea lui Berdiaev de a analiza dimensiunea spirituala a existentei si de a observa cum se manifesta actul creator (si libertatea!) prin om: „Libertatea, cu dialectica ei interioara, cu destinul tragic ce il poarta in sine, e o experienta inerenta insusi crestinismului. Cel ce a depasit definitiv seductiile si tentatiile umanismului, cel ce a descoperit neantul divinizarii omului de catre om, niciodata nu mai poate renunta la libertatea ce l-a condus la Dumnezeu, la aceasta experienta definitiva ce l-a eliberat de Rau. Nu se poate mentine pe un teren abstract problema libertatii religioase si nici tratarea ei din punct de vedere static. Eu am venit la Hristos prin libertate, prin experienta intima a darurilor libertatii, credinta mea crestina nu este credinta datinilor patrimoniale primite ca mostenire, ci am mostenit-o printr-o torturanta experienta de viata interioara. Nu cunosc constrangere in viata mea religioasa, nu cunosc experienta credintei sau religiozitatii autoritare. Se pot opune acestui fapt formule dogmatice si teologii abstracte? Nu, caci pentru mine nu vor fi niciodata cu adevarat convingatoare. Libertatea m-a condus la Hristos si nu voi cunoaste alt drum ce duce la El”.
***
Potrivit lui Gheorghe Vladutescu: „Ideea existentei unei filosofii crestine determina situarea in alt referential, tocmai prin trecerea dincolo, in ordinea profunzimii, de „incercare”, de punere in situatie si in doctrinaristic, de acesta intr-o logica oarecum fictionalista, ce ar fi daca? (ce ar fi daca lucrurile ar sta in acest fel, in altul, platonic sau aristotelic sau hegelian) de aici si dificultatile in identificarea statutului, inmultite, din interior, de formele istorice ale filosofiei crestine insasi. Bunaoara, thomismul de azi, exemplifica Berdiaev, este o revenire la „gandirea catolica a Evului Mediu”, barthianismul la „sursele Reformei”. Or, era nevoie de o intoarcere „la origini” pentru o autentica innoire, mai exact, pentru determinarea „unei miscari creatoare” in crestinismul de azi. Cercetarea, la nivelul fundamentelor, a ideii de filosofie crestina tinea ea insasi de acest program. Aplicat in mai mare masura ordinii de exercitiu, Gilson, si ordinii de specificatie (sau naturii filosofiei), Maritain, amandoi treceau, la o justificare a filosofiei crestine, totusi, prea din interiorul filosofiei. Raportul dintre masurat si masura era, orice s-ar spune, inversat. Mai degraba insa trebuie pornit dinspre crestinism, pentru a fi in masura sa justificam ideea de filosofie crestina. Este ceea ce avea sa faca Berdiaev, de doua ori, memorabil: o data prin intoarcerea perspectivei, apoi prin aducerea punctului de vedere rasaritean, ortodox”.
***
Potrivit lui Gheorghe Vladutescu: „Ideea existentei unei filosofii crestine determina situarea in alt referential, tocmai prin trecerea dincolo, in ordinea profunzimii, de „incercare”, de punere in situatie si in doctrinaristic, de acesta intr-o logica oarecum fictionalista, ce ar fi daca? (ce ar fi daca lucrurile ar sta in acest fel, in altul, platonic sau aristotelic sau hegelian) de aici si dificultatile in identificarea statutului, inmultite, din interior, de formele istorice ale filosofiei crestine insasi. Bunaoara, thomismul de azi, exemplifica Berdiaev, este o revenire la „gandirea catolica a Evului Mediu”, barthianismul la „sursele Reformei”. Or, era nevoie de o intoarcere „la origini” pentru o autentica innoire, mai exact, pentru determinarea „unei miscari creatoare” in crestinismul de azi. Cercetarea, la nivelul fundamentelor, a ideii de filosofie crestina tinea ea insasi de acest program. Aplicat in mai mare masura ordinii de exercitiu, Gilson, si ordinii de specificatie (sau naturii filosofiei), Maritain, amandoi treceau, la o justificare a filosofiei crestine, totusi, prea din interiorul filosofiei. Raportul dintre masurat si masura era, orice s-ar spune, inversat. Mai degraba insa trebuie pornit dinspre crestinism, pentru a fi in masura sa justificam ideea de filosofie crestina. Este ceea ce avea sa faca Berdiaev, de doua ori, memorabil: o data prin intoarcerea perspectivei, apoi prin aducerea punctului de vedere rasaritean, ortodox”.
Nikolai Alexandrovici Berdiaev (in rusa Николай Александрович Бердяев; n. 6/18 martie 1874, Kiev, Imperiul Rus – d. 24 martie 1948, Clamart, Franta) s-a nascut la Kiev intr-o familie din aristocratia militara. La 14 ani citeste Critica ratiunii pure a lui Kant si Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Urmeaza scoala de cadeti din Kiev si apoi Universitatea, unde se imprieteneste cu Leon Sestov. Incepand din 1894 se apropie de marxism. In 1901 este deportat la Vologda, in nord, impreuna cu mai multi studenti social-democrati, dar perioada marxista a lui Berdiaev se apropie de sfarsit. In lucrarea sa Cunoasterea de sine. Incercare de autobiografie filosofica spune: „Stiu bine ce e marxismul, pentru ca nu-l stiu din afara, ci dinauntru, si imi provoaca chinuri.”
Nikolai Alexandrovici Berdiaev a fost un filosof rus care s-a ocupat, cu precadere, de filosofia religiei. Este un important reprezentant al existentialismului.
Nikolai Alexandrovici Berdiaev a fost un filosof rus care s-a ocupat, cu precadere, de filosofia religiei. Este un important reprezentant al existentialismului.
Volumul prezinta incercarea lui Berdiaev de a analiza dimensiunea spirituala a existentei si de a observa cum se manifesta actul creator (si libertatea!) prin om: „Libertatea, cu dialectica ei interioara, cu destinul tragic ce il poarta in sine, e o experienta inerenta insusi crestinismului. Cel ce a depasit definitiv seductiile si tentatiile umanismului, cel ce a descoperit neantul divinizarii omului de catre om, niciodata nu mai poate renunta la libertatea ce l-a condus la Dumnezeu, la aceasta experienta definitiva ce l-a eliberat de Rau. Nu se poate mentine pe un teren abstract problema libertatii religioase si nici tratarea ei din punct de vedere static. Eu am venit la Hristos prin libertate, prin experienta intima a darurilor libertatii, credinta mea crestina nu este credinta datinilor patrimoniale primite ca mostenire, ci am mostenit-o printr-o torturanta experienta de viata interioara. Nu cunosc constrangere in viata mea religioasa, nu cunosc experienta credintei sau religiozitatii autoritare. Se pot opune acestui fapt formule dogmatice si teologii abstracte? Nu, caci pentru mine nu vor fi niciodata cu adevarat convingatoare. Libertatea m-a condus la Hristos si nu voi cunoaste alt drum ce duce la El”.
***
Potrivit lui Gheorghe Vladutescu: „Ideea existentei unei filosofii crestine determina situarea in alt referential, tocmai prin trecerea dincolo, in ordinea profunzimii, de „incercare”, de punere in situatie si in doctrinaristic, de acesta intr-o logica oarecum fictionalista, ce ar fi daca? (ce ar fi daca lucrurile ar sta in acest fel, in altul, platonic sau aristotelic sau hegelian) de aici si dificultatile in identificarea statutului, inmultite, din interior, de formele istorice ale filosofiei crestine insasi. Bunaoara, thomismul de azi, exemplifica Berdiaev, este o revenire la „gandirea catolica a Evului Mediu”, barthianismul la „sursele Reformei”. Or, era nevoie de o intoarcere „la origini” pentru o autentica innoire, mai exact, pentru determinarea „unei miscari creatoare” in crestinismul de azi. Cercetarea, la nivelul fundamentelor, a ideii de filosofie crestina tinea ea insasi de acest program. Aplicat in mai mare masura ordinii de exercitiu, Gilson, si ordinii de specificatie (sau naturii filosofiei), Maritain, amandoi treceau, la o justificare a filosofiei crestine, totusi, prea din interiorul filosofiei. Raportul dintre masurat si masura era, orice s-ar spune, inversat. Mai degraba insa trebuie pornit dinspre crestinism, pentru a fi in masura sa justificam ideea de filosofie crestina. Este ceea ce avea sa faca Berdiaev, de doua ori, memorabil: o data prin intoarcerea perspectivei, apoi prin aducerea punctului de vedere rasaritean, ortodox”.
***
Potrivit lui Gheorghe Vladutescu: „Ideea existentei unei filosofii crestine determina situarea in alt referential, tocmai prin trecerea dincolo, in ordinea profunzimii, de „incercare”, de punere in situatie si in doctrinaristic, de acesta intr-o logica oarecum fictionalista, ce ar fi daca? (ce ar fi daca lucrurile ar sta in acest fel, in altul, platonic sau aristotelic sau hegelian) de aici si dificultatile in identificarea statutului, inmultite, din interior, de formele istorice ale filosofiei crestine insasi. Bunaoara, thomismul de azi, exemplifica Berdiaev, este o revenire la „gandirea catolica a Evului Mediu”, barthianismul la „sursele Reformei”. Or, era nevoie de o intoarcere „la origini” pentru o autentica innoire, mai exact, pentru determinarea „unei miscari creatoare” in crestinismul de azi. Cercetarea, la nivelul fundamentelor, a ideii de filosofie crestina tinea ea insasi de acest program. Aplicat in mai mare masura ordinii de exercitiu, Gilson, si ordinii de specificatie (sau naturii filosofiei), Maritain, amandoi treceau, la o justificare a filosofiei crestine, totusi, prea din interiorul filosofiei. Raportul dintre masurat si masura era, orice s-ar spune, inversat. Mai degraba insa trebuie pornit dinspre crestinism, pentru a fi in masura sa justificam ideea de filosofie crestina. Este ceea ce avea sa faca Berdiaev, de doua ori, memorabil: o data prin intoarcerea perspectivei, apoi prin aducerea punctului de vedere rasaritean, ortodox”.
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Comuniune cu Dumnezeu – Neale Donald Walsch
Creativitate cuantica – Dr. Amit Goswami
Conversatii cu Dumnezeu pentru parinti – Neale Donald Walsch
Evanghelia dupa Iisus – Paul Ferrini
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro