O confesiune magistrala aflata la granita dintre intimitatea unui jurnal si densitatea unei autobiografii, Crezul lui Fuentes ne poarta pe urmele artei si istoriei pana la cele mai importante evenimente care i-au conturat lumea si pasiunile. O carte multifatetata, in care autorul mexican construieste o harta trasata din ganduri si amintiri, alternand teme precum iubirea si prietenia cu pasaje despre Buñuel, Faulkner si Wittgenstein.
Alaturi de comentariile incisive despre politica si cutumele societatii latinoamericane, regasim fragmente eclatante despre coliziunea dintre doua lumi, precum si dezvaluiri intime despre nasterea propriilor copii, relatia cu Dumnezeu si cu moartea. Un volum din care transpare pasiunea si care surprinde claritatea si inteligenta unui scriitor care, potrivit lui Gabriel García Márquez, a crezut mereu in „destinul profetic al literaturii“.
CARLOS FUENTES (1928–2012) a fost unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai Boomului latino-american. Opera sa, elogiata de critici, a fost tradusa si publicata in peste patruzeci de tari. In afara de romane, a scris si numeroase povestiri, eseuri, piese de teatru si scenarii de film. Considerat un punct de referinta al culturii mexicane, s-a implicat in viata politica si sociala din tara sa si a tinut conferinte la universitati de prestigiu ca Princeton, Harvard, Columbia si Cambridge.
Printre numeroasele premii si distinctii care i s-au acordat se numara Premiul Rómulo Gallegos, Premiul Alfonso Reyes, Premiul Cervantes, Premiul Grinzane Cavour, Premiul Príncipe de Asturias pentru Literatura, Premiul Galileo si Legiunea de Onoare franceza.
Dintre cartile sale, la Curtea Veche Publishing au fost traduse si vor fi reeditate Vointa si norocul, Jiltul vulturului si Crezul meu.
O serie de eseuri ordonate alfabetic despre pasiunile si idealurile unuia dintre cei mai mari scriitori ai Mexicului.