Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Paideia. Volumul I - Werner Jaeger
![Paideia. Volumul I - Werner Jaeger [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/paideia-volumul-i-werner-jaeger-068862.jpg "Paideia. Volumul I - Werner Jaeger [1]")
Editura: Paideia
Autor: Werner Jaeger
Pagini: 450
Anul publicării: 2019
ISBN: 978-606-748-314-7
Cod Produs:
9786067483147
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Din aceasta carte mare intelegem ca idealismul aspirat de greci din cultura razboinicilor ahei ai Iliadei a condus, in panelenism la fascinatie si vointa de perfectiune; eroii devin modele, principiile lor modeleaza. Se naste un estetism care ii provoaca pe greci la vointa de implinire; creativitatea educationala este menita sa aduca la realitate puritatea formelor omenesti si a comunitatilor.
Paideia, educatia cu acest sens, metamorfozarea omului in cadre ideale poate fi cheia de intelegere a miracolului grec. Omul grec este altfel decat cel persan sau egiptean, se vrea plin de virtuti inspirate divin, calitatile lui trebuie sa fie in armonie, comunitatea trebuie sa o acccepte si sa se potriveasca la ea.
Ideea lui Jaeger ca educatia, paideia, este fermentul puternic al al trans-formarii omului grec din arhaitatea tarzie si epoca clasica, este exceptionala pentru ca genereaza ample contexte explicative menite sa ne faca sa intelegem un proces atat de complicat si cu rezultate atat de uluitoare.
Volumul intai cuprinde principiile, evolutia si criza formarii personalitatii grecesti in epoca omului eroic si a celui politic, adica in perioada arhaica si clasica a poporului grec. El se termina cu prabusirea Imperiului Atenian. Atena este prezentata in detaliu dintr-o perspectiva culturala, dar si in contrast cu normele culturale diferite ale Spartei. Este descrisa influenta sofistilor asupra educatiei, precum si a lui Euripide si a altor poeti.
Volumul al doilea are in vedere re-formarea (paideica) platoniciana a universului spiritual al grecilor, urmarile ei in cultura romana si perioada patristica. Referinta esentiala, identitara, ramane insa prima fomare, cea din epoca eroica.
Aceasta este o carte despre filosofia culturii europene, despre fundamentul ei grec, despre identificarea saltului la intelectualitate in principiul educatiei definite de forme ideale, norme si valori perfecte.
Expunerea nu se adreseaza numai eruditilor, ci tuturor celor care, in lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, cauta sa reintre in contact cu spiritul Greciei Antice. Cartea este o opera de o valoare deosebita, recomandata tuturor celor care au un interes pentru istoria Greciei si a impactului sau persistent asupra culturii occidentale.
„Literatura este preocuparea principala a acestei carti, care este destinata sa descrie paideia (cultura) grecilor si, in acelasi timp, grecii insisi ca paideia omenirii.”
Werner Jaeger
Atitudinea revolutionara a grecilor care marcheaza o data in istoria educatiei umane nu poate fi formulata in putine cuvinte. Sarcina acestei carti in intregime este sa prezinte formarea omului grec, paideia, in tot ceea ce are ea specific si in desfasurarea ei istorica. Ea nu este o suma de idei abstracte, ci chiar istoria greaca in realitatea concreta a destinului trait. Dar aceasta istorie ar fi disparut de mult, daca omul grec nu ar fi creat din ea o forma perena. El a creat-o ca expresie a unei vointe supreme cu care a tinut piept destinului. Pe cea mai arhaica treapta a evolutiei sale, el nu avea inca nici o notiune in privinta acestei vointe. Dar cu cat mai constient pasea pe drumul sau, cu atat mai clar i se intiparea in constiinta scopul mereu prezent sub care isi plasase viata si pe sine insusi: formarea unui om superior. Ideea educatiei i se parea reprezentativa pentru scopul intregii stradanii omenesti. In ultima instanta ea reprezenta pentru el justificarea existentei atat a societatii umane, cat si a individului. In acest fel s-au inteles chiar grecii insisi, ajunsi la apogeul evolutiei lor. Si nu avem nici un motiv pertinent sa presupunem ca i-am putea intelege mai bine, pornind de la vreun punct de vedere superior de ordin psihologic, istoric sau social. Chiar si magnificile monumente ale epocii lor arhaice pot fi intelese cu adevarat numai privite in aceasta lumina. Caci ele s-au nascut din acelasi spirit. Si in forma paideii, a „culturii”, grecii au transmis mai departe ansamblul creatiei lor spirituale, ca pe o mostenire, celorlalte popoare ale Antichitatii. Bazandu-se pe ideea de cultura greaca, Augustus a legat de ea menirea Imperiului Roman universal. Fara conceptul grecesc de cultura nu ar exista „Antichitatea greco-romana” ca unitate istorica si nici „universul cultural” occidental.
Werner Jaeger
Paideia, educatia cu acest sens, metamorfozarea omului in cadre ideale poate fi cheia de intelegere a miracolului grec. Omul grec este altfel decat cel persan sau egiptean, se vrea plin de virtuti inspirate divin, calitatile lui trebuie sa fie in armonie, comunitatea trebuie sa o acccepte si sa se potriveasca la ea.
Ideea lui Jaeger ca educatia, paideia, este fermentul puternic al al trans-formarii omului grec din arhaitatea tarzie si epoca clasica, este exceptionala pentru ca genereaza ample contexte explicative menite sa ne faca sa intelegem un proces atat de complicat si cu rezultate atat de uluitoare.
Volumul intai cuprinde principiile, evolutia si criza formarii personalitatii grecesti in epoca omului eroic si a celui politic, adica in perioada arhaica si clasica a poporului grec. El se termina cu prabusirea Imperiului Atenian. Atena este prezentata in detaliu dintr-o perspectiva culturala, dar si in contrast cu normele culturale diferite ale Spartei. Este descrisa influenta sofistilor asupra educatiei, precum si a lui Euripide si a altor poeti.
Volumul al doilea are in vedere re-formarea (paideica) platoniciana a universului spiritual al grecilor, urmarile ei in cultura romana si perioada patristica. Referinta esentiala, identitara, ramane insa prima fomare, cea din epoca eroica.
Aceasta este o carte despre filosofia culturii europene, despre fundamentul ei grec, despre identificarea saltului la intelectualitate in principiul educatiei definite de forme ideale, norme si valori perfecte.
Expunerea nu se adreseaza numai eruditilor, ci tuturor celor care, in lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, cauta sa reintre in contact cu spiritul Greciei Antice. Cartea este o opera de o valoare deosebita, recomandata tuturor celor care au un interes pentru istoria Greciei si a impactului sau persistent asupra culturii occidentale.
„Literatura este preocuparea principala a acestei carti, care este destinata sa descrie paideia (cultura) grecilor si, in acelasi timp, grecii insisi ca paideia omenirii.”
Werner Jaeger
Atitudinea revolutionara a grecilor care marcheaza o data in istoria educatiei umane nu poate fi formulata in putine cuvinte. Sarcina acestei carti in intregime este sa prezinte formarea omului grec, paideia, in tot ceea ce are ea specific si in desfasurarea ei istorica. Ea nu este o suma de idei abstracte, ci chiar istoria greaca in realitatea concreta a destinului trait. Dar aceasta istorie ar fi disparut de mult, daca omul grec nu ar fi creat din ea o forma perena. El a creat-o ca expresie a unei vointe supreme cu care a tinut piept destinului. Pe cea mai arhaica treapta a evolutiei sale, el nu avea inca nici o notiune in privinta acestei vointe. Dar cu cat mai constient pasea pe drumul sau, cu atat mai clar i se intiparea in constiinta scopul mereu prezent sub care isi plasase viata si pe sine insusi: formarea unui om superior. Ideea educatiei i se parea reprezentativa pentru scopul intregii stradanii omenesti. In ultima instanta ea reprezenta pentru el justificarea existentei atat a societatii umane, cat si a individului. In acest fel s-au inteles chiar grecii insisi, ajunsi la apogeul evolutiei lor. Si nu avem nici un motiv pertinent sa presupunem ca i-am putea intelege mai bine, pornind de la vreun punct de vedere superior de ordin psihologic, istoric sau social. Chiar si magnificile monumente ale epocii lor arhaice pot fi intelese cu adevarat numai privite in aceasta lumina. Caci ele s-au nascut din acelasi spirit. Si in forma paideii, a „culturii”, grecii au transmis mai departe ansamblul creatiei lor spirituale, ca pe o mostenire, celorlalte popoare ale Antichitatii. Bazandu-se pe ideea de cultura greaca, Augustus a legat de ea menirea Imperiului Roman universal. Fara conceptul grecesc de cultura nu ar exista „Antichitatea greco-romana” ca unitate istorica si nici „universul cultural” occidental.
Werner Jaeger
-
Paideia. Volumul I - Werner Jaeger
Descarca
Werner Jaeger (1888-1961) a fost un specialist in studii clasice din Germania si care o mare parte din viata a locuit in SUA.A studiat la Universitatea din Marburg si apoi la Universitatea Humboldt din Berlin. Teza sa de doctorat a fost o dizertatie referitoare la „Metafizica” lui Aristotel. La numai 26 de ani devine profesor la Universitatea din Basel. Ocupa o pozitie similara la Kiel, pentru ca in 1921 sa se intoarca la Berlin. Ascensiunea miscarii de dreapta il nemultumeste si in Humanistische Reden und Vortraege, aparuta in 1937, isi exprima critica si indignarea fata de nazism. Urmarit de adeptii lui Hitler, in 1936 emigreaza in SUA. In perioada 1936-1939 este profesor la Universitatea din Chicago, ca apoi sa ajunga la prestigioasa Harvard University.
Lucrarile sale trateaza cu precadere cultura si spiritualitatea Greciei antice si au ca obiectiv principal reinterpretarea lui Platon si Aristotel.
Lucrarile sale trateaza cu precadere cultura si spiritualitatea Greciei antice si au ca obiectiv principal reinterpretarea lui Platon si Aristotel.
Prezint publicului o opera de cercetare istorica ce isi fixeaza o sarcina la care nimeni nu s-a mai incumetat pana acum: de a face din paideia, formarea omului grec, obiectul unei noi priviri de ansamblu asupra elinismului. Chiar daca prezentarea statului si a societatii, a literaturii, religiei sau filosofiei grecilor a fost intreprinsa in repetate randuri, se pare ca pana astazi nu s-a facut inca incercarea de a explica interactiunea procesului istoric de formare a omului grec cu constructia spirituala a imaginii ideale despre om la greci. Dar nu intamplator m-am consacrat acestui subiect, si nu pentru ca nu fusese tratat inca, ci fiind convins ca de aceasta mare problema spirituala si istorica atarna intelegerea acelei creativitati educative cu totul singulare de la care emana influenta nepieritoare a grecilor de-a lungul secolelor.
Volumul intai cuprinde principiile, evolutia si criza formarii personalitatii grecesti in epoca omului eroic si a celui politic, adica in perioada arhaica si clasica a poporului grec. El se termina cu prabusirea imperiului atenian.
Expunerea mea nu se adreseaza numai eruditilor, ci tuturor celor care, in lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, cauta sa reintre in contact cu spiritul Greciei antice. Deseori mi-a fost greu sa gasesc un echilibru intre dorinta de a oferi o privire istorica de ansamblu si necesitatea imperioasa a penetrarii mai aprofundate, intr-o maniera noua, a materiei complexe, intr-o cercetare individualizata exacta a tuturor domeniilor tratate in aceasta carte. Cercetarea Antichitatii din perspectiva acestei carti mi-a scos in cale o multime de probleme noi, care au format timp de zece ani punctul central al activitatii mele didactice si de cercetare. De dragul ansamblului, am renuntat la publicarea tuturor rezultatelor in forma unor volume separate, care ar fi dat operei mele proportii excesive. Fundamentarea conceptiilor mele trebuie cautata mai cu seama in opera insasi, caci ea porneste in fiecare caz direct de la interpretarea textelor originale si prezinta faptele intr-un context in care devin explicite prin ele insele. Pasajele citate din autorii antici sunt indicate in subsol, ca si literatura strict necesara, in primul rand aceea care se refera nemijlocit la probleme de istoria culturii. Acolo unde a fost indispensabila o expunere mai detaliata, n-am putut desigur decat rareori sa o fac in forma obisnuitelor note. De aceea am publicat pe de o parte acest fragment al operei mele in avans, ca cercetari izolate la care ma refer aici pe scurt, printr-o trimitere, iar pe de alta parte exista unele care urmeaza sa fie publicate. Toate lucrarile izolate si aceasta carte formeaza impreuna un intreg, un mecanism in care se angreneaza permanent si reciproc.
In Introducere am incercat sa situez paideia greaca in istorie, observand intr-o maniera mai mult generala ceea ce ii este tipic. Tot acolo se spune pe scurt ce efect are modul in care intelegem noi forma greaca a educatiei culturale a omului asupra raportarii noastre la umanismul epocilor anterioare. Aceasta problema este mai arzatoare astazi decat oricand si deosebit de controversata. Solutia ei in prezent nu poate fi adusa de o simpla cunoastere istorica, asa cum apare in aceasta carte, pentru ca este vorba de noi insine, si nu de greci. Dar cunoasterea aprofundata a culturii grecesti este o temelie indispensabila si pentru toate cunostintele si proiectele prezente in materie de educatie. Din aceasta convingere a izvorat interesul meu stiintific pentru aceasta problema si, ca rezultat al acestuia, cartea de fata.
Berlin – Westend, octombrie 1933 Werner Jaeger
Volumul intai cuprinde principiile, evolutia si criza formarii personalitatii grecesti in epoca omului eroic si a celui politic, adica in perioada arhaica si clasica a poporului grec. El se termina cu prabusirea imperiului atenian.
Expunerea mea nu se adreseaza numai eruditilor, ci tuturor celor care, in lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, cauta sa reintre in contact cu spiritul Greciei antice. Deseori mi-a fost greu sa gasesc un echilibru intre dorinta de a oferi o privire istorica de ansamblu si necesitatea imperioasa a penetrarii mai aprofundate, intr-o maniera noua, a materiei complexe, intr-o cercetare individualizata exacta a tuturor domeniilor tratate in aceasta carte. Cercetarea Antichitatii din perspectiva acestei carti mi-a scos in cale o multime de probleme noi, care au format timp de zece ani punctul central al activitatii mele didactice si de cercetare. De dragul ansamblului, am renuntat la publicarea tuturor rezultatelor in forma unor volume separate, care ar fi dat operei mele proportii excesive. Fundamentarea conceptiilor mele trebuie cautata mai cu seama in opera insasi, caci ea porneste in fiecare caz direct de la interpretarea textelor originale si prezinta faptele intr-un context in care devin explicite prin ele insele. Pasajele citate din autorii antici sunt indicate in subsol, ca si literatura strict necesara, in primul rand aceea care se refera nemijlocit la probleme de istoria culturii. Acolo unde a fost indispensabila o expunere mai detaliata, n-am putut desigur decat rareori sa o fac in forma obisnuitelor note. De aceea am publicat pe de o parte acest fragment al operei mele in avans, ca cercetari izolate la care ma refer aici pe scurt, printr-o trimitere, iar pe de alta parte exista unele care urmeaza sa fie publicate. Toate lucrarile izolate si aceasta carte formeaza impreuna un intreg, un mecanism in care se angreneaza permanent si reciproc.
In Introducere am incercat sa situez paideia greaca in istorie, observand intr-o maniera mai mult generala ceea ce ii este tipic. Tot acolo se spune pe scurt ce efect are modul in care intelegem noi forma greaca a educatiei culturale a omului asupra raportarii noastre la umanismul epocilor anterioare. Aceasta problema este mai arzatoare astazi decat oricand si deosebit de controversata. Solutia ei in prezent nu poate fi adusa de o simpla cunoastere istorica, asa cum apare in aceasta carte, pentru ca este vorba de noi insine, si nu de greci. Dar cunoasterea aprofundata a culturii grecesti este o temelie indispensabila si pentru toate cunostintele si proiectele prezente in materie de educatie. Din aceasta convingere a izvorat interesul meu stiintific pentru aceasta problema si, ca rezultat al acestuia, cartea de fata.
Berlin – Westend, octombrie 1933 Werner Jaeger
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro