Profesorul Vizureanu explica, analizeaza si argumenteaza conceptele si ideile pe care Descartes le va dezvolta in cadrul filosofiei sale: existenta lui Dumnezeu, cunoasterea bazata pe experienta, ideile innascute, intuitia, deductia, cogito-ul, morala provizorie, mathesis universalis, facultatile cognitive, lucrurile clare si distincte, dualismul substantelor, rigoarea rationamentelor matematicii si a geometriei aplicabile, in conceptia sa, la toate celelalte stiinte, indoiala metodica. In capitolul „Prezenta in lume”, autorul prezinta perceptia atat in epoca, cat si in secolele urmatoare, a sistemului filosofic si a ideilor stiintifice carteziene. Ultima sectiune, „Destinul postum”, il plaseaza pe Descartes drept centru al canonului filosofiei occidentale, cel care promoveaza fiinta si gandirea ca fundamente ale filosofiei moderne, preluate si prelucrate ulterior de Spinoza, Malebranche, Locke, Leibnitz, Kant, Husserl, Heidegger si chiar de Noam Chomsky in elaborarea gramaticii sale generative.
Cartea cuprinde si o bibliografie vasta, un glosar de concepte carteziene si un tabel cronologic al vietii si al operei filosofului francez.
„Comentatorul evita, pe cat posibil, monotonia si analiza unidirectionata, inserand permanent comentarii critice, comparatii cu doctrina scolastica respinsa de Descartes, pasaje din corespondenta filosofului francez cu persoane influente sau cu alti filosofi ai vremii (de pilda, Galilei, marchizul de Newcastle, printesa Elisabeta care il considera pe Descartes «persoana cea mai in masura din lume de a-i corecta defectele »), referiri la unele idei care in alte opere apar doar in structura de suprafata. Perspectiva este una didactica: se mentioneaza mai intai anul de aparitie, apoi traducerile, se continua cu o caseta tehnica, urmata de un rezumat al lucrarii si de receptarea sa in epoca si in secolele urmatoare. ”
Dragos Ivana, in Observatorul cultural
Prof. Viorel Vizureanu (n. 1969) este doctor in filosofie al Universitatii din Bucuresti din anul 2005, cu o teza la intersectia dintre istoria logicii si istoria filosofiei. Pe langa activitatea de cercetare pe teme de filosofie europeana moderna, cu un interes special pentru sistemul filosofic al lui Descartes, Profesorul Vizureanu a adus contributii la istoria logicii romanesti si, mai recent, la intelegerea impactului globalizarii asupra identitatilor culturale. Este prodecan al Facultatii de Filosofie din anul 2012.
Lista lucrarilor publicate:
a. Lucrari ca unic autor:
Descartes, Editura Paideia, Bucuresti, 2000, 234 p., ISBN 973-8064-53-8
Proiecte filosofice ale Modernitatii, vol. I, Editura Universitatii din Bucuresti, 2008, 202 p., ISBN 978-973-737-466-0
Schita pentru o istorie a logicii Renasterii, vol. I, Editura Universitatii din Bucuresti, 2008, 222 p., ISBN 978-973-737-481-3
Repere clasice ale logicii romanesti , Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2013, 148 p., ISBN 978-973-27-2372-2
Logica si metodologie in istoria filosofiei, Editura Universitatii din Bucuresti, 2013, 161 p., ISBN 978-606-16-0337-4
Bibliografia logicii romanesti. Articole in reviste de specialitate, 142 p., Editura Universitatii din Bucuresti, 2013, ISBN 978-606-16-0336-7
b. Lucrari colective:
Aristotel – program filosofic si prelungiri doctrinare (impreuna cu S. Grama, Cr. Iftode, M. Pop, A. Gaitanaru), Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2006, 308 p., ISBN 973-737-129-1
c. Editor:
Alexandru Surdu, Filosofia moderna – Orientari fundamentale, editie ingrijita, prefata si antologie de texte de Viorel Vizureanu, Editura Paideia, Bucuresti, 2002, 350 p., (din care antologia de texte: 166 p., din care 25 p. de traduceri revizuite si 4 p. de traduceri noi de Viorel Vizureanu) ISBN 973-956-050-8
Alexandru Surdu, Filosofie contemporana, editie ingrijita, prefata si antologie de texte de Viorel Vizureanu, Edit. Paideia, Bucuresti, 2003, 382 p. (din care antologia de texte: 220 p., din care 42 p. de traduceri revizuite de Viorel Vizureanu) ISBN 973-596-183-0
Profesorul Vizureanu explica, analizeaza si argumenteaza conceptele si ideile pe care Descartes le va dezvolta in cadrul filosofiei sale: existenta lui Dumnezeu, cunoasterea bazata pe experienta, ideile innascute, intuitia, deductia, cogito-ul, morala provizorie, mathesis universalis, facultatile cognitive, lucrurile clare si distincte, dualismul substantelor, rigoarea rationamentelor matematicii si a geometriei aplicabile, in conceptia sa, la toate celelalte stiinte, indoiala metodica. In capitolul „Prezenta in lume”, autorul prezinta perceptia atat in epoca, cat si in secolele urmatoare, a sistemului filosofic si a ideilor stiintifice carteziene. Ultima sectiune, „Destinul postum”, il plaseaza pe Descartes drept centru al canonului filosofiei occidentale, cel care promoveaza fiinta si gandirea ca fundamente ale filosofiei moderne, preluate si prelucrate ulterior de Spinoza, Malebranche, Locke, Leibnitz, Kant, Husserl, Heidegger si chiar de Noam Chomsky in elaborarea gramaticii sale generative.
Cartea cuprinde si o bibliografie vasta, un glosar de concepte carteziene si un tabel cronologic al vietii si al operei filosofului francez.
„Comentatorul evita, pe cat posibil, monotonia si analiza unidirectionata, inserand permanent comentarii critice, comparatii cu doctrina scolastica respinsa de Descartes, pasaje din corespondenta filosofului francez cu persoane influente sau cu alti filosofi ai vremii (de pilda, Galilei, marchizul de Newcastle, printesa Elisabeta care il considera pe Descartes «persoana cea mai in masura din lume de a-i corecta defectele »), referiri la unele idei care in alte opere apar doar in structura de suprafata. Perspectiva este una didactica: se mentioneaza mai intai anul de aparitie, apoi traducerile, se continua cu o caseta tehnica, urmata de un rezumat al lucrarii si de receptarea sa in epoca si in secolele urmatoare. ”
Dragos Ivana, in Observatorul cultural
www.editurauniversitara.ro
Scrie un review