ARGUMENT/11
Capitolul I – PSIHOFIZIOLOGIA EMOTIILOR/15
1.1 Declansarea emotiilor /15
1.2 Emotiile si circuitele cerebrale ale acestora/17
1.3 Neuro‑arhitectura reglarii emotionale /18
1.3.1 Abordarea de jos in sus (ascendenta) /19
1.3.2 Abordarea de sus in jos (descendenta) /20
1.3.3 Integrarea abordarilor de jos in sus cu abordarile de sus in jos /21
1.4 Masuratori fiziologice in abordarea emotiilor /24
1.4.1 Activitatea electrodermala /25
1.4.2 Activitatea cardiovasculara I: Pulsul /26
1.4.3 Activitatea cardiovasculara II: Tensiunea arteriala /28
1.4.4 Sistemul cardiovascular III: Vasoconstrictia periferica /29
1.4.5 Sistemul scheleto‑motor: Electromiografia faciala, a membrelor si a trunchiului /29
1.4.6 Electromiografia: Masurarea reflexului ocular la amenintare (clipitul) /31
1.4.7 Analiza fiziologica a emotiilor /32
Capitolul II – ANALIZA EXPRESIILOR FACIALE /34
2.1 Introducere /34
2.2 Teoria emotiilor distincte – TED /37
2.3 Teoria modelelor componentiale ale emotiilor – MCE /39
2.4 Interesul cercetatorilor pentru expresiile faciale /41
2.5 Sisteme de codificare a expresiilor faciale /42
2.5.1 Dezvoltarea Sistemului de Codificare Actional Facial – FACS /42
Capitolul III – EFECTELE GLICEMIEI ASUPRA STARILOR AFECTIVE PERFORMANTEI COGNITIVE SI COORDONARII MOTORII /46
3.1 Ce este glicemia? /46
3.1.1 Glucoza – combustibil pentru creier /47
3.1.2 Stocarea si mobilizarea rezervelor de glucoza in organism /48
3.2 Efectele hipoglicemiei /49
3.3 Cercetari fundamentale privind efectele hipoglicemiei /52
3.4 Efectele glicemiei asupra functiei psiho‑motorii /61
3.5 Efectele glicemiei asupra atentiei /67
3.6 Studii privind efectele glicemiei asupra functiilor executive si non‑executive /69
3.6.1 Procesarea senzoriala /70
3.6.2 Functionare psiho‑motorie /70
3.6.3 Atentie /71
3.6.4 Vigilenta /71
3.6.5 Memorie /72
3.6.5.1 Efectele consumului de carbohidrati asupra memorie /73
3.6.6 Limbaj si comunicare /74
3.6.7 Judecata si luarea deciziilor /75
3.6.8 Performanta pe sarcini complexe /75
3.7 Efectele consumului de carbohidrati asupra starii emotionale /75
3.7.1 Consumul pe termen lung al carbohidratilor si starea emotionala /76
3.7.2 Efectele pe termen scurt ale carbohidratilor asupra starilor emotionale/77
3.7.3 Starea emotionala in conditii provocatoare /78
3.7.4 Diferente individuale privind fluctuatia glucozei din sange /78
3.8 Observatii finale /79
3.8.1 Recomandari metodologice /80
Capitolul IV – AUTOCONTROL SI AUTOREGLARE EMOTIOALA /84
4.1 Autocontrolul /84
4.2 Glucoza si autocontrol /86
4.3 Antrenarea autocontrolului /91
4.4 Avantajele autocontrolului /93
4.5 Neurostiinta cognitiva a autoreglarii /95
4.5.1 Implementarea atentionala /96
4.5.2 Atentia selectiva /97
4.5.3 Distragerea atentionala /99
4.6 Bazele neurologice ale emotiei si reglarii emotionale /99
4.6.1 Componente ale secventei Perceptie‑Evaluare‑Actiune (PEA): Stadiul de actiune /103
4.6.2 Principii ale Secventei de Perceptie‑Evaluare‑Actiune (PEA): Dinamica procesarii /104
4.6.3 Principii de Operare ale secventelor PEA: Interactiunea sistemelor /105
4.6.4 Emotia ca un tip de secventa PEA /105
4.6.5 Reglarea emotionala ca tip de secventa PEA /107
4.6.6 Diferentierea intre procesele de reglare emotionale /107
4.7 Eficienta strategiilor derivate din modelul procesual al reglarii emotionale /108
4.8 Taxonomia proceselor de reglare emotionala /113
4.9 Credintele despre vointa si impactul glucozei asupra autocontrolului /116
Capitolul V – MUNCA EMOTIONALA /119
5.1 Despre costurile si beneficiile muncii emotionale /119
5.2 Deep acting, surface acting si emotion‑rule dissonance /120
5.3 Consecinte ale muncii emotionale /122
5.4 Legatura dintre modificarea expresiilor faciale afisate si modificarea trairii interioare cu starea de bine si performanta /122
5.4.1 Inautenticitatea resimtita /124
5.4.2 Autenticitatea afisajului emotional /124
5.4.3 Imbunatatirea versus deteriorarea interactiunilor sociale /125
5.4.4 Puterea emotiilor pozitive si negative /126
5.5 Disonanta emotionala la locul de munca /127
5.6 Diferente individuale si munca emotionala /128
5.6.1 Munca emotionala /128
5.6.2 Reguli de afisaj /129
5.7 Efecte psihofiziologice ale disonantei emotionale in interactiunea fata‑in‑fata /130
5.8 Autoreglarea emotionala si munca sub presiune /133
Capitolul VI – RELATIA DINTRE NIVELUL DE GLUCOZA DIN SANGE SI PERFORMANTA LA SARCINI DE PROCESARE COGNITIVA SI MOTORIE /137
STUDIUL 1 /137
6.1 Fundamentare teoretica /137
6.2 Obiective /143
6.3 Ipoteze /143
6.4 Participanti /143
6.5 Instrumente /143
6.6 Procedura /144
6.7 Designul cercetarii /147
6.8 Interpretarea statistica a rezultatelor /147
6.9 Interpretarea psihologica a rezultatelor /157
6.10 Discutii /158
Capitolul VII – STRATEGII DE REGLARE EMOTIONALA PROPUSE BIBLIOTECARILOR PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI EMOTIONAL /160
STUDIUL 2 /160
7.1 Fundamentare teoretica /160
7.2 Obiective /165
7.3 Ipoteze /165
7.4 Participanti /166
7.5 Instrumente /166
7.6 Procedura /167
7.7 Design experimental /169
7.8 Interpretarea statistica a rezultatelor /169
7.9 Interpretarea psihologica a rezultatelor /176
7.10 Discutii /178
Capitolul VIII – EFECTELE REGLARII EMOTIONALE ASUPRA PARAMETRILOR PSIHOFIZIOLOGICI SI EXPRESIILOR FACIALE /181
STUDIUL 3 /181
8.1 Fundamentare teoretica /181
8.2 Obiective /188
8.3 Ipoteze /188
8.4 Participanti /189
8.5 Instrumente /189
8.6 Procedura /189
8.7 Design experimental /190
8.8 Interpretarea statistica a rezultatelor /191
8.9 Interpretarea psihologica a rezultatelor /200
8.10 Discutii /201
Capitolul IX – CONCLUZII FINALE /203
9.1 Concluzii finale /203
9.2 Limitele cercetarii /205
9.3 Directii viitoare de studiu /205
REFERINTE BIBLIOGRAFICE /208
ANEXE /255
Necesitatea acestei lucrari este datorata faptului ca abordeaza doua mari tendinte actuale din literatura de specialitate. Imbina studiul procesului de autoreglare emotionala cu perspectiva autocontrolului vazut ca resursa limitata. Imbinand aceste directii de cercetare aceasta lucrare aduce un plus de valoare prin faptul ca putem impartii strategiile de reglare emotionale in strategii eficiente si strategii mai putin eficiente in ceea ce priveste consumul de resurse (de glucoza) al organismului. Printre cercetatorii care au studiat procesele si mecanismele de reglare emotionala se numara James Gross, Ross Thompson, Kevin Ochsner si Alicia Grandey iar printre cei care au studiat autocontrolul ca resursa limitata se numara Roy Baumeister, Mark Muraven, Kathleen Vohs si Veronika Job. Reprezentantii ambelor directii de cercetare fiind foarte citati in literatura de specialitate.
Lucrarea aduce un plus de valoare la nivel metodologic in procesul de masurare al emotiilor imbinand evaluarile cantitative cu evaluari calitative. Cu ajutorul poligrafului putem sti cum au fluctuat valorile parametrilor psihofiziologici precum pulsul, tensiunea arteriala, reactia electro‑dermala (RED), ritmul si amplitudinea respiratiei (abdominala si toracala). Avand acces la aceste valori putem vorbi de o evaluare cantitativa dar nu avem nici cea mai mica idee despre emotia traita de participant. Cu ajutorul poligrafului au fost extrase si date calitative prin identificarea unor tipare de raspuns specifice diferitelor sarcini de reglare emotionala. Analizand modificarile aparute la nivelul expresiilor faciale putem spune ce emotie a trait participantul si in cazul acesta vorbim de o evaluare calitativa. Iar cu ajutorul datelor cantitative oferite de poligraf putem spune cu ce intensitate a fost traita acea emotie. In urma inregistrarii si analizei expresiilor faciale am putut evalua in ce masura participantii au respectat instructajul si am putut identifica momentele in care au esuat in a respecta instructajul.
La locul de munca tot mai multi angajati sunt nevoiti sa isi modifice trairile emotionale. Acestia fie isi suprima emotiile nedorite fie sunt nevoiti sa afiseze anumite emotii utile in interactiunea cu clientii sau angajatii companiei. De cele mai multe ori acest efort este trecut cu vederea. In literatura de specialitate acest efort depus de angajat pentru a-si modifica emotiile afisate sau pentru a suprima emotiile nedorite este considerat munca emotionala.
Munca emotionala presupune reglarea emotiilor cu scopul de a creste productivitatea si calitatea serviciilor oferite de angajati. Roy Baumaister considera ca aceasta capacitate de a ne regla emotiile este o mare consumatoare a glucozei din sange. Iar faptul ca ne controlam emotiile la locul de munca ne poate epuiza resursele interne si putem deveni mult mai vulnerabili, irascibili, neputinciosi in a ne stapani emotiile negative atat in timpul programului de munca cat si dupa finalizarea acestuia.
Numeroase studii au evidentiat efectele epuizarii survenite in urma unei sarcini ce presupune autocontrolul apeland la doua grupuri de participanti. Un grup era supus unor sarcini cu scopul de a-l obosi iar ulterior ambele grupuri aveau de realizat o proba similara urmand ca la final performantele celor doua grupuri sa fie comparate. Pentru a evidentia efectele administrarii de glucoza au rugat un grup sa consume glucoza inainte de a realiza probe ce presupun autocontrolul si au comparat rezultatele obtinute de acestia cu ale unui grup care nu a consumat glucoza. Aceste tipuri de studii au aratat ca autocontrolul se epuizeaza iar performanta participantilor scade in timp si au mai aratat cum consumul de glucoza ne imbunatateste autocontrolul si implicit performanta la sarcini ce presupun autocontrol.
Pentru a testa modul in care sarcini ce presupun autocontrol (sarcini de procesare cognitiva si coordonare motorie) epuizeaza rezervele de glucoza ale organismului au fost utilizate probe standardizate si etalonate precum probele COG, STROOP si 2HAND COORDINATION din cadrul bateriei de testare Vienna Test System – Schuhfried a laboratorului de psihologie experimentala Gheorghe Zapan. Ne‑am propus sa masuram nivelul glicemiei inainte si dupa ce participantii realizau sarcini ce presupun procesare cognitiva si coordonare motorie. Acesta a fost primul studiu din cadrul lucrarii de doctorat. Cu ajutorul unui glucometru si a unor probe din Bateria de teste Vienna Test System am putut evidentia cum manifestarea autocontrolului epuizeaza resursele de glucoza. Intre nivelul initial al glicemiei si nivelul obtinut dupa aplicarea probelor au fost diferente semnificative statistic. Cei care initial au avut un nivel al glicemiei mai ridicat au avut ulterior si o performanta mai mare. Diferentele intre performanta obtinuta de un participant si ceilalti au inceput sa fie vizibile de la a doua si a treia proba (in primele zece minute nu s‑au inregistrat diferente semnificative privind performanta iar timpul total de lucru a fost de 30 de minute). Putine studii au masurat cu ajutorul unui glucometru glicemia participantilor. Majoritatea au comparat performantele obtinute fie dupa ce participantii au fost epuizati prin realizarea altor sarcini, fie dupa ce au consumat glucoza.
In cel de-al doilea studiu ne‑am propus sa evaluam impactul a doua cursuri ce aveau ca tematica dezvoltarea unor strategii si tehnici de reglare emotionala cat si exersarea unor tehnici de comunicare. Aceste cursuri au fost pregatite pentru bibliotecarii din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare – Carol I. Cu ajutorul unui set de 5 chestionare am putut evalua impactul pe care cele doua cursuri l‑au avut asupra bibliotecarilor. Cel putin la nivel declarativ s‑au constatat imbunatatiri.
Iar in final, in cel de-al treilea studiu ne‑am propus sa masuram efectele pe care le au suprimarea emotiilor si afisarea unor emotii diferite de cele traite in mod autentic asupra parametrilor psihofiziologici (nivelul glicemiei, pulsul, tensiunea arteriala, reactia electrodermala si respiratia) si asupra expresiilor faciale. Participantii din cele trei grupuri experimentale au avut de urmarit un colaj video cu incarcatura afectogena in timp ce parametrii psihofiziologici erau monitorizati cu ajutorul poligrafului iar expresiile faciale erau inregistrate cu ajutorul unei camere video. Nivelul glicemiei a fost masurat inainte de expunerea la stimuli si imediat dupa finalizarea expunerii. Cei din grupul 1 au fost rugati sa urmareasca cu atentie stimulii fara a li se oferi un instructaj privind reglarea emotiilor. Cei din grupul 2 au fost rugati sa isi suprime emotiile provocate de stimuli si sa afiseze o emotie neutra in asa fel incat daca cineva ar urmari inregistrarea sa nu isi dea seama ca ei traiau o anumita emotie (emotia traita de participanti sa nu poata fi identificata). Iar cei din grupul 3 au fost rugati sa afiseze o emotie opusa celei pe care le‑o provocau stimulii (daca vedeau ceva trist erau rugati sa exprime bucurie) in asa fel incat daca cineva ar urmari inregistrarea sa creada ca ei traiesc de fapt emotia simulata.