Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Acasă /
Psihologie /
Psihodiagnoza si evaluarea copiilor cu debilitate mintala prin metode formativ-dinamice

Psihodiagnoza si evaluarea copiilor cu debilitate mintala prin metode formativ-dinamice

Name: Psihodiagnoza si evaluarea copiilor cu debilitate mintala prin metode formativ-dinamice
Brand: Editura Universitara
SKU: 9786062813314
Price: 30.00 RON
Availability: OutOfStock

30,00 Lei

ISBN: 978-606-28-1331-4

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062813314

Anul publicării: 2021

Editia: I

Pagini: 162

Editura: Editura Universitara

Autor: Andrei Cotrus

Stoc epuizat

Cod Produs: 9786062813314 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357

Adauga la Favorite

Lucrarea de fata se doreste a fi o trecere in revista a principalelor orientari si directii in evaluarea formativ dinamica, precum si o accentuare a modalitatilor prin care ea este una complementara celei clasice. Necesitatea utilizarii evaluarii formativ dinamice este deja una recunoscuta si are la baza capacitatea fiintei umane de a fi modificabila. Utilizarea unor modalitati de evaluare care sa vizeze procesualitatea si dezvoltarea sunt date de aparitia unor noi concepte privind inteligenta, dezvoltarea si functionarea cognitiva.

Psihodiagnoza si evaluarea copiilor cu debilitate mintala prin metode formativ-dinamice
Descarca

ANDREI COTRUS

INTRODUCERE / 11

I. CAPITOLUL I DEFICIENTA MINTALA / 15
1.1. Definitii si terminologie ale deficientei si debilitatii mintale / 15
1.2. Istoria prezentei sociale a persoanelor cu deficienta mintala / 18
1.3. Deficienta mintala in psihopedagogia speciala / 24
1.4. Frecventa si dinamica deficientei mintale in populatia scolara / 24
1.5. Factori etiologici ai deficientei mintale / 25
1.6. Factori genetici sau ereditari ai deficientei mintale / 26
1.7. Factori progenetici ai deficientei mintale / 28
1.8. Factori extrinseci ai deficientei mintale / 28
1.8. Factori care actioneaza prenatal / 28
1.10. Factori care actioneaza perinatal / 29
1.11. Factori care actioneaza postnatal / 29
1.12. Caracteristici si clasificari ale deficientei mintale / 29
1.13. Intarzierea in dezvoltarea limbajului / 31
1.14. Specificitatea deficientei mintale / 31
1.14.1. Conceptul de specificitate / 31
1.14.2. Caracterul limitat (restrans) al zonei proximei dezvoltari (ZPD) / 32
1.14.3. Vascozitatea genetica / 33
1.14.4. Heterocronia dezvoltarii / 34
1.14.5. Inertia oligofrenica sau patologica – expresie a distorsionarii dinamicii corticale / 35
1.14.6. Rigiditatea (reactiilor comportamentale) / 36
1.14.7. Fragilitatea si labilitatea conduitei verbale / 36
1.14.8. Fragilitatea constructiei personalitatii deficientului mintal / 37
1.15. Specificul functiilor si proceselor psihice la deficientul mintal / 37
1.15.1. Senzatia / 37
1.15.2. Perceptia / 39
1.15.3. Reprezentarea / 39
1.15.4. Gandirea / 41
1.15.5. Afectivitatea / 42
1.15.6. Personalitatea / 43
1.15.7. Limbajul / 44
1.15.8. Memoria / 45

CAPITOLUL II. INTELIGENTA / 47
2.1. Conceptul de inteligenta / 47
2.2. Definitii ale inteligentei / 50
2.3. Distributia inteligentei / 53
2.4. Teorii ale inteligentei / 55
2.4.1. Teorii contemporane ale inteligentei / 55
Teoria triarhica a inteligentei (Sternberg) / 55
Teoria inteligentelor multiple a lui Gardner / 55
Teoria inteligentei si dezvoltarii cognitive a lui Anderson / 56
Teoria bifactoriala a lui Spearman / 60
Teoria ierarhica a lui Thurstone / 61
Teoria ierarhica a lui Vernon / 61
Teoria genetica a lui Piaget / 62
Teoria structurii intelectului a lui Guilford / 62
Teoria inteligentei fluida si cristalizata a lui Cattell si Horn / 64
2.4.2. Teorii recente ale inteligentei / 64
Teoria ierarhica cu trei niveluri a lui Carroll / 64
Teoria inteligentei referitoare la planingul, excitatia atentiei, simultana si succesiva (PASS) / 66
2.5. Rolul ereditatii si mediului in geneza inteligentei / 67
2.6. Coeficientul de inteligenta / 67
2.7. Stabilitate si schimbare a coeficientului de inteligenta in timp / 69

CAPITOLUL III. EVALUAREA FORMATIV DINAMICA / 73
3.1. Scurt istoric al cercetarilor din domeniul diagnozei formativ-dinamice / 73
3.2. Obiective ale evaluarii dinamice / 77
a. Optimizarea evaluarii inteligentei / 78
b. Evaluarea modificabilitatii cognitive / 79
c. Predictia privind achizitiile ulterioare / 80
d. Implicatiile teoriei lui Vigotski asupra evaluarii dinamice / 80
e. Orientarea formativa in evaluarea si clasificarea deficientelor mintale / 81
3.3. Paradigme de studiu in evaluarea dinamica / 84
3.3.1. Criticile tehnicilor psihometrice (Meltzer & Reid, 1994) / 84
3.4. Argumente pentru o abordare dinamica a evaluarii / 85
3.4.1. Rolul culturii / 85
3.4.2. Teoria modificabilitatii structural cognitive / 85
3.4.3. Evaluarea potentialului de invatare / 86
3.4.4. Evaluarea potentialului de transfer / 87
3.4.5. Nivele de diagnostic / 87
3.4.6. Limitele testelor clasice / 88
3.4.7. Natura statica a evaluarii / 88
3.4.8. Modalitatea de evaluare / 89
3.4.9. Evaluarea potentialului in zona proximei dezvoltari / 90
3.4.10. Modificabilitatea cognitiva si invatarea mediata / 91
3.4.11. Intentionalitate si reciprocitate / 92
3.4.12. Transcedenta / 93

CAPITOLUL IV. SPECIFICUL PROCESULUI EDUCATIV, TERAPEUTIC SI DE RECUPERARE A COPIILOR DEFICIENTI MINTAL / 94
4.1. Evaluarea si diagnoza copiilor cu deficienta mintala / 94
4.1.1. Etape ale evaluarii diagnostice / 96
4.2. Terapia educationala a copiilor cu deficienta mintala / 97
4.2.1. Stimularea cognitiva / 97
4.2.2. Ludoterapia / 98
4.2.3. Terapia ocupationala / 101
4.2.4. Terapia psihomotricitatii / 103
4.2.5. Formarea autonomiei personale si sociale / 105
4.3. Reprezentari sociale si atitudini fata de persoanele deficiente mintal / 106
4.4. Modele si forme de integrare scolara a copiilor deficienti mintal / 106
4.5. Posibile solutii privind integrarea scolara a copiilor deficienti mintal / 108
4.6. Niveluri functionale ale normalizarii si calitatea vietii la copiii deficienti mintali / 109

CAPITOLUL V. METODOLOGIA CERCETARII / 111
5.1. Obiective / 121
5.2. Ipoteze / 111
5.3. Populatie si esantion / 111
5.4. Instrumente si procedura utilizate in cadrul analizei cantitative / 114
5.4.1. Matricile Progresive Raven Color / 114
5.4.2. Testul Cuburilor Kohs / 115
5.4.3. Testul cuburilor Kohs varianta formativa / 116
5.4.4. Testul Rey figura complexa / 117
5.4.5. Testul Rey figura complexa varianta formativa / 118
5.4.6. Program de statistica SPSS 2.0 / 118

CAPITOLUL VI. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR / 121
6.1. Rezultate obtinute in urma analizei si interpretarii datelor / 121
6.2. Analiza calitativa a datelor obtinute in urma evaluarii cu testul Rey figura complexa / 133
Limite ale cercetarii / 149
Aplicabilitate si utilitate practica / 150
Propuneri si recomandari / 150
Concluzii / 152

BIBLIOGRAFIE / 156

Cercetarea are drept scop prezentarea unor forme de sprijin pentru copilul cu debilitate mintala. Astfel, lucrarea de fata are menirea, printre altele, de a oferi o metoda de interventie, o alternativa optima de lucru in procesul instructiv educativ si de recuperare a scolarilor mici cu debilitate mintala.
Evaluarea dinamica fundamenteaza educatia cognitiva, care cuprinde un ansamblu de metode si de programe ce vizeaza in principal, ameliorarea eficientei intelectuale. Practic, educatia cognitiva este vazuta ca o prelungire pe teren educativ a evaluarii potentialului intelectual.
Educatia inteligentei in sensul dezvoltarii acesteia a fost inlocuita in mare parte de reducerea specializata sau instrumentala fondata in mare parte pe o conceptie medicala asupra reeducarii.
Metodele dinamice de diagnoza a inteligentei imbina o masurare valida a nivelului intelectual cu investigarea functionarii cognitive, orientand diagnosticul intr-un sens educativ.
In cadrul orientarii formativ dinamice, psihodiagnoza urmareste atat evidentierea nivelului actual al dezvoltarii subiectului investigat – nivel explicat prin cauzele si evolutia sa de-a lungul etapelor parcurse, cat si anticiparea, intr-o maniera activa, dinamica a dezvoltarii sub influenta invatarii.
In functie de obiectivul urmarit si de maniera in care este folosita, orice proba clasica de psihodiagnostic poate fi sau poate deveni o proba formativa.
Teoria invatarii mediate elaborata de Reuven Feuerstein poate fi incadrata in categoria teoriilor metacognitive ale invatarii, care au contribuit la modificarea conceptiei privind dezvoltarea inteligentei, redefinind rolul scolii si al cadrelor didactice in realizarea invatarii la copil.
Potrivit teoriei lui Reuven Feuerstein, inteligenta este un proces in continua dezvoltare si nu un proces stabil si nemodificabil al personalitatii. Intrebarile formulate de specialisti in legatura cu aceasta problematica se refera la conditiile care favorizeaza dezvoltarea potentialului de invatare, la elementele a caror prezenta sau absenta creeaza bariere in cadrul procesului de adaptare reciproca dintre mediu si persoana.
Actul psihodiagnostic este intregit printr-o maniera formativa, deoarece el abordeaza diagnoza de stare, cum o numeste Emil Verza, sau, cu alte cuvinte, starea actuala a subiectului, nu doar prin prisma diagnozei etiologice, ci si din perspectiva previziunii evolutiei in etapa imediat urmatoare (prognoza consecutiva diagnozei).
Cu toate acestea, in cadrul psihodiagnozei formativ dinamice, nu este vorba de o evolutie spontana, intamplatoare, ci, mai degraba de o evolutie dirijata in si prin activitatea de invatare spre valorificarea optima a potentialului individual al subiectilor investigati.
Primele orientari formative sunt considerate a fi probele psihogenetice piagetiene, adica probele operatorii, cele prin care s-a reusit inchegarea, intr-un demers investigativ unitar, a diagnozei de stare cu diagnoza etiologica, precum si cu elemente de prognoza.
Orientarea formativ dinamica bazata pe ideea interventiei active, a influentarii dirijate, in scopul valorificarii maxime a capacitatii reale de invatare si dezvoltare a fiecarui copil, schimba optica traditionala asupra sistemului de diagnoza, transformand-o dintr-o abordare strict constatativa, statica a subiectilor investigati, intr-o abordare dinamica.
In tara noastra, probele operatorii au fost experimentate si folosite in cercetarea stiintifica, mai ales de catre Tiberiu Kulcsar si N. Obrogea.
Prin urmare, orice referinta la evaluare se intelegea implicit a fi facuta in contextul evaluarii dinamice. Astazi, in sistemul scolilor de masa din Rusia, sunt organizate numeroase clase diferentiate pentru copiii cu dificultati de invatare si de adaptare scolara, inclusiv cu intarzieri si insuficiente ale dezvoltarii intelectuale. Avand denumirea de clase de instruire formativ corectiva, acestea se bazeaza pe principiul interventiei timpurii, fiind organizate doar la nivelul claselor primare ale invatamantului obisnuit. Avand un curriculum similar cu cel al invatamantului primar, insa esalonat, pe durata a cinci ani de studiu in loc de patru.
Lucrarea de fata se doreste a fi o trecere in revista a principalelor orientari si directii in evaluarea formativ dinamica, precum si o accentuare a modalitatilor prin care ea este una complementara celei clasice. Necesitatea utilizarii evaluarii formativ dinamice este deja una recunoscuta si are la baza capacitatea fiintei umane de a fi modificabila. Utilizarea unor modalitati de evaluare care sa vizeze procesualitatea si dezvoltarea sunt date de aparitia unor noi concepte privind inteligenta, dezvoltarea si functionarea cognitiva.
Evaluarea formativ dinamica este etapa care precede orice program de interventie cognitiva. Ea nu are nicidecum scopul de a forma noi aptitudini sau de a transforma structurile intelectuale existente. Este rolul programelor de imbogatire si educatie cognitiva, acela de a determina schimbari structurale. Evaluarea dinamica se constituie asadar in punctul de plecare pentru orice interventie cognitiva, ea stabilind pe de o parte nivelul actual de dezvoltare, precum si directiile si nivelele de dezvoltare ulterioare.
Evaluarea dinamica este o abordare interactiva a evaluarii psihologice sau psihoeducationale care incorporeaza interventia in cadrul procedurii de evaluare. Acest lucru permite evaluatorului sa determine raspunsul subiectului la interventie. Exista un numar diferit de proceduri dinamice de evaluare care au o mare varietate de domenii de continut.
Unul din scopurile evaluarii dinamice este acela de a determina daca un elev are potentialul de a invata o noua abilitate.
Evaluarea dinamica permite o evaluare a proceselor cognitive cum ar fi: strategii, obiceiuri, moduri de gandire.
Evaluarea dinamica este o evaluare alternativa care incearca sa masoare un potential de invatare al copilului si este utilizata in mod obisnuit in combinatie cu teste standardizate.
O varietate de abordari dinamice de evaluare sunt utilizate ca tipuri alternative de evaluare.
Un tip de evaluare dinamica frecvent utilizata in literatura de specialitate este testare – perioada de invatare – retestare. Aceasta metoda incepe prin administrarea unui test, considerat un pretest, care stabileste performanta curenta a copilului.
Scopul evaluarii formativ dinamice este acela de a evalua potentialul de invatare, mai degraba decat un nivel static de dezvoltare.

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

~~20,00 Lei~~ 18,60 Lei

detalii

-5%

Privind soarele in fata - Irvin D. Yalom

~~43,00 Lei~~ 40,85 Lei

detalii

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro