Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115

Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Acasă /
Psihologie /
Modele actuale in cercetarea psihologica

Modele actuale in cercetarea psihologica

Name: Modele actuale in cercetarea psihologica
Brand: Editura Universitară
SKU: 9786062818340
Price: 35.00 RON
Availability: InStock

~~50,00 Lei~~ 35,00 Lei

Editura: Editura Universitară

Autor: Ruxandra-Victoria Paraschiv

Ediția: I

Pagini: 300

Anul publicării: 2024

ISBN: 978-606-28-1834-0

DOI: 10.5682/9786062818340

În stoc

Limită stoc

Adaugă în coș

Cod Produs: 9786062818340 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357

Adaugă la Wishlist

Cartea Modele actuale in cercetarea psihologica face o analiza cuprinzatoare a modelelor utilizate in cercetarea psihologica contemporana: rationale, empirice si ale stiintei datelor. Lucrarea exploreaza metodele de cercetare, de la cele cantitative la cele calitative, cu accent pe proiectarea si validitatea studiilor.
Structurata pentru a ghida cititorii in cercetarea psihologica, cartea include aspecte teoretice, modele empirice, rationale si ale stiintei datelor, precum si considerente etice si de prezentare a rezultatelor. Fiecare capitol este completat de rezumate, cuvinte cheie si bibliografie pentru a facilita intelegerea si aprofundare subiectelor tratate.

Modele actuale in cercetarea psihologica
Descarcă

Dr. RUXANDRA-VICTORIA PARASCHIV este psiholog din anul 2016, doctor in psihologie din anul 2019, cu experienta in cercetare si predare de 10 ani. Autoare a 49 de lucrari de specialitate, lector universitar la Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti, este recunoscuta pentru contributiile sale in psihofiziologie, psihologie experimentala si la dezvoltarea metodologiilor de cercetare psihologica. Aceasta lucrare este un ghid detaliat si practic in lumea fascinanta a cercetarii psihologice.

PREFATA / 15

CAPITOLUL 1
ELEMENTE DE METODOLOGIE SI MODELARE

1.1 Introducere / 17
1.2 Cercetare cantitativa si calitativa / 18
1.3 Metode si modele / 19
1.4 Metode de cercetare / 19
1.4.1 Metode de cercetare de baza / 19
1.4.2 Masurari fiziologice / 19
1.4.3 Proiecte de cercetare / 20
1.5 Proiecte de cercetare de baza / 20
1.5.1 Tipuri de proiecte de cercetare de baza / 20
1.5.2 Proiecte de cercetare: Variatii / 22
1.5.3 Increderea in rezultatele cercetarii / 22
1.5.4 Fiabilitate si validitate / 22
1.6 Rezumat   / 24
1.7 Cuvinte cheie   / 27
1.8 Intrebari / 29
1.9 Bibliografie / 31

CAPITOLUL 2
CERCETAREA IN PSIHOLOGIE

2.1Metode de cunoastere / 33
2.1.1 Metoda intuitiei / 33
2.1.2 Metoda bazata pe autoritate / 33
2.1.3 Metoda rationala / 34
2.1.4 Metoda empirica / 38
2.1.5 Metoda stiintifica / 38
2.1.6 Metoda bazata pe date / 39
2.2 Concepte de baza   / 40
2.2.1 Variabile / 40
2.2.2 Esantionare si masurare / 41
2.2.3 Relatii statistice intre variabile / 42
2.2.4 Diferente intre grupuri   / 42
2.2.5 Corelatii intre variabilele cantitative / 43
2.2.6 Corelatia nu implica neaparat cauzalitatea / 45
2.3 Generarea de intrebari bune de cercetare   / 47
2.3.1 Gasirea inspiratiei / 47
2.3.2 Evaluarea intrebarilor de cercetare / 48
2.4 Revizuirea literaturii de cercetare / 49
2.4.1 Literatura de cercetare / 49
2.4.2 Jurnale profesionale / 50
2.4.3 Carti stiintifice / 50
2.4.4 Strategii de cautare a literaturii / 51
2.4.5 Utilizarea altor tehnici de cautare / 51
2.5 Psihologie stiintifica: metode de cercetare si proiectare a cercetarii in psihologie / 52
2.5.1 Preliminarii / 52
2.5.2 Cercetare cantitativa si calitativa / 53
2.5.3 Intrebari privind functionalitatea   / 54
2.5.4 Metode si modele / 54
2.5.5 Metode de cercetare / 54
2.5.6 Auto rapoarte / 54
2.6 Rezumat   / 55
2.7 Cuvinte cheie   / 58
2.8 Intrebari / 61
2.9 Bibliografie / 63

CAPITOLUL 3
MODELE EMPIRICE, RATIONALE SI ALE STIINTEI DATELOR, IN PSIHOLOGIE

3.1 Introducere / 64
3.1.1 Modele empirice in psihologie / 64
3.1.2 Modele rationale in psihologie / 66
3.1.3 Modele ale stiintei datelor (DS) in psihologie / 67
3.2 Modele empirice in psihologie / 69
3.2.1 Caracteristicile principale ale modelelor empirice in psihologie / 69
3.2.2 Metodele principale ale modelelor empirice in psihologie / 70
3.3 Modele rationale in psihologie / 72
3.3.1 Caracteristicile modelelor rationale / 72
3.3.2 Tipurile de modele rationale / 73
3.4. Modele ale stiintei datelor in psihologie / 75
3.4.1 Caracteristicile Principale ale Modelelor Stiintei Datelor in Psihologie   / 75
3.4.2 Metodele Principale ale Modelelor Stiintei Datelor in Psihologie / 76
3.4.3 Integrarea modelelor empirice, rationale si ale stiintei datelor / 77
3.5. Avantajele si limitarile fiecarui model / 78
3.5.1. Avantajele si dezavantajele modelelor empirice / 78
3.5.2. Avantajele si limitarile modelelor rationale in psihologie / 79
3.5.3. Avantajele si limitarile modelelor stiintei datelor / 79
3.6 Rezumat   / 80
3.7 Cuvinte cheie / 82
3.8 Intrebari / 84
3.9 Bibliografie / 84

CAPITOLUL 4
TEORIA IN PSIHOLOGIE

4.1 Fenomene si teorii / 86
4.1.1 Fenomene / 86
4.1.2 Teorii / 87
4.2 Folosirea teoriilor in cercetarea psihologica / 89
4.2.1 Testarea si revizuirea teoriei / 89
4.2.2 Incorporarea teoriei in cercetare / 89
4.3. Diversitatea teoriilor in psihologie / 89
4.3.1 Formalitatea   / 89
4.3.2 Domeniul de aplicare / 90
4.3.3 Abordare teoretica / 90
4.4 Utilizarea teoriilor in cercetarea psihologica / 91
4.4.1 Testarea si revizuirea teoriilor / 92
4.4.2 Incorporarea teoriei in cercetare / 92
4.5 Rezumat / 92
4.6 Cuvinte cheie / 94
4.7 Bibliografie / 94

CAPITOLUL 5
STIINTA CANTITATIVA. MASURAREA IN PSIHOLOGIE

5.1 Teorii ale masurarii / 96
5.1.1 Introducere / 96
5.1.2 Teoria reprezentativa / 96
5.1.3 Teoria informatiei / 97
5.1.4 Masurarea in stiinta / 97
5.2. Conceptul de masurare stiintifica / 98
5.2.1 Centralitatea conceptului de cantitate / 98
5.2.2 Conceptul de cantitate implica masurarea / 100
5.2.3 Angajamentele empirice ale conceptului de cantitate / 100
5.2.4 Cele doua sarcini de cuantificare: stiintifica si instrumentala / 100
5.2.5 Masurarea in psihologie / 101
5.3 Definitia masurarii in psihologie / 101
5.3.1 Definitia masuratorilor Stevens / 101
5.3.2 Acceptarea pe scara larga in psihologie / 102
5.3.3 Relatia sa cu conceptul de cantitate si sarcina stiintifica de cuantificare / 102
5.4 Traditia de masurare in psihologie si sarcina stiintifica de cuantificare / 103
5.4.1 Fechner, pitagoreism si sarcina stiintifica de cuantificare / 103
5.4.2 Psihofizica lui Fechner ca model al masurarii psihologice / 105
5.4.3 Spearman: Imperativul cantitativ si practicismul / 105
5.4.4 Psihologie aplicata, practicism si sarcina instrumentala / 106
5.4.5 Masurarea psihologica ca anomalie stiintifica   / 106
5.4.6 Comitetul Ferguson / 106
5.4.7 Incercarea lui Stevens de reconstructie rationala a masurarii psihologice / 107
5.4.8 Implicatiile pentru sarcina stiintifica de cuantificare / 107
5.5 Masurarea psihologica si tulburarea metodica a gandirii / 108
5.5.1 Conceptul de tulburare de gandire / 108
5.5.2 Caracterul sistemic al tulburarii de gandire metodologica in masurarea psihologica / 109
5.5.3 Paradigme de masurare / 110
5.5.4 Logica stiintei si categoria cantitatii / 110
5.6 O noua definitie a masurarii / 111
5.7 Evolutia teoriilor masurarii / 112
5.8 Model de masurare orientat obiect (MMOO) si concluzii   / 115
5.9 Rezumat / 116
5.10 Cuvinte cheie / 119
5.11 Bibliografie / 122

CAPITOLUL 6
CERCETAREA EXPERIMENTALA

6.1 Principalele rezervari / 124
6.1.1 Obiective de invatare / 126
6.1.2 Experimente intre subiecti / 126
6.1.3 Conditii de tratament si control / 126
6.1.4 Puternicul placebo / 127
6.1.5 Experimente in cadrul subiectilor / 127
6.1.6 Intre subiecti sau in cadrul subiectilor? / 127
6.2 Realizarea de experimente / 127
6.2.1 Recrutarea participantilor / 128
6.2.2 Standardizarea procedurii / 128
6.2.3 Pastrarea inregistrarilor / 129
6.2.4 Testarea pilot / 129
6.3 Rezumat / 130
6.4 Cuvinte cheie / 132
6.5 Bibliografie / 133

CAPITOLUL 7
CERCETARE NONEXPERIMENTALA

7.1 Prezentare generala a cercetarii neexperimentale / 135
7.1.1 Definitia cercetarii neexperimentale / 135
7.1.2 Cand se foloseste cercetarea neexperimentala / 136
7.1.3 Tipuri de cercetari neexperimentale / 136
7.1.4 Validitatea interna revizuita / 137
7.2 Cercetare cvasi experimentala / 137
7.2.1 Proiectarea grupurilor neechivalente / 138
7.2.2 Proiectare Pretest Posttest   / 138
7.2.3 Proiectarea seriei temporale intrerupte / 138
7.2.4 Proiecte combinate / 139
7.3 Cercetare calitativa / 140
7.3.1 Ce este cercetarea calitativa? / 140
7.3.2 Scopul cercetarii calitative / 140
7.3.3   Colectarea si analiza datelor in cercetarea calitativa / 141
7.3.4 „Dezbaterea” cantitativ calitativa / 141
7.4 Rezumat   / 142
7.5 Cuvinte cheie / 144
7.6 Bibliografie / 147

CAPITOLUL 8
PROIECTE DE CERCETARE COMPLEXE

8.1 Variabile dependente multiple / 149
8.1.1 Masuri ale diferitelor constructe / 150
8.1.2 Verificari de manipulare / 150
8.1.3 Masuri ale aceleiasi constructii / 150
8.2 Variabile independente multiple / 151
8.3 Proiecte corelationale complexe / 153
8.3.1 Studii corelationale cu modele factoriale / 154
8.3.2 Evaluarea relatiilor intre variabile multiple / 154
8.3.3 Explorarea relatiilor cauzale / 155
8.4 Rezumat / 156
8.5 Cuvinte cheie / 159
8.6 Bibliografie / 161

CAPITOLUL 9
CERCETAREA PRIN ANCHETA

9.1 Reactii emotionale la evenimente tragice si cercetarea prin ancheta / 162
9.1.1 Introducere in cercetarea prin sondaj / 162
9.1.2 Istoricul si utilizarile cercetarii prin ancheta / 163
9.1.3 Aspecte fundamentale ale cercetarii prin sondaj / 163
9.2 Constructia chestionarelor de ancheta / 164
9.2.1 Raspunsul la sondaj ca proces psihologic / 164
9.2.2 Scrierea chestionarelor de sondaj / 165
9.2.3 Formatarea chestionarului / 166
9.3 Realizarea sondajelor. Obiective de invatare / 167
9.3.1 Esantionarea / 167
9.3.2 Partinirea esantionarii / 168
9.3.3 Metode de colectare a datelor / 168
9.4 Rezumat / 169
9.5 Cuvinte cheie / 170
9.6 Bibliografie / 172

CAPITOLUL 10
CERCETARE CU OBIECTIV UNIC

10.1 Prezentare generala a cercetarii cu un singur subiect / 175
10.1.1 Ce este cercetarea cu un singur subiect? / 175
10.1.2 Ipotezele cercetarii cu un singur subiect / 175
10.1.3 Cine foloseste cercetarea cu un singur subiect? / 175
10.2 Proiecte de cercetare cu un singur subiect / 176
10.2.1 Caracteristici generale ale proiectelor cu un singur subiect / 177
10.2.2 Modele de inversare / 177
10.2.3 Proiecte cu mai multe linii de baza / 177
10.2.4 Analiza datelor in cercetarea cu un singur subiect / 178
10.3 „Dezbaterea” subiectului unic versus grupul / 179
10.3.1 Analiza datelor / 179
10.3.2 Valabilitate externa / 180
10.3.3 Cercetarea individuala si de grup ca metode complementare / 180
10.4 Rezumat / 181
10.5 Cuvinte cheie / 184
10.6 Bibliografie / 186

CAPITOLUL 11
PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII

11.1 Stilul asociatiei psihologice americane (APA) / 188
11.1.1 Ce este stilul APA? / 188
11.1.2 Nivelurile stilului APA / 189
11.1.3 Referinte si citate in stilul APA / 190
11.2 Obiective de invatare / 191
11.2.1 Sectiunile unui raport de cercetare   / 191
11.3 Alte formate de prezentare / 194
11.3.1 Alte tipuri de manuscrise / 195
11.3.2 Prezentarile la conferinte / 195
11.3.3 Prezentari orale / 195
11.3.4 Afise / 195
11.4 Rezumat / 196
11.5 Cuvinte cheie / 198
11.6 Bibliografie / 200

CAPITOLUL 12
STATISTICILE DESCRIPTIVE

12.1 Introducere in statistica descriptiva / 201
12.1.1 Definitia si importanta statisticii descriptive. Definitia statisticii descriptive / 201
12.1.2 Diferenta dintre statistica descriptiva si statistica inferentiala / 202
12.2 Indicatorii statisticii descriptive / 204
12.2.1 Rolul statisticii ca instrument de investigatie in psihologie / 212
12.2.2 Utilizarea statisticii in psihologie / 213
12.2.3 Etapele analizei statistice in psihologie / 213
12.2.4 Tipuri de statistici utilizate in psihologie / 214
12.3 Metode si indicatori ai statisticii descriptive / 218
12.4 Aplicatii privind statistica descriptiva / 225
12.4.1 Aplicatia 1 / 225
12.4.2 Aplicatia 2 / 229
12.4.3 Aplicatia 3 / 230
12.5 Rezumat / 234
12.6 Cuvinte cheie / 236
12.7 Intrebari / 238
12.8 Bibliografie / 239

CAPITOLUL 13
STATISTICI INFERENTIALE

13.1 Introducere in statistica inferentiala / 241
13.1.1 Definitia si importanta statisticii inferentiale. Definitia statisticii inferentiale     / 241
13.1.2 Istoricul si evolutia statisticii inferentiale. Originile statisticii inferentiale / 242
13.1.3 Aplicatii ale statisticii inferentiale in diverse domenii / 244
13.2 Statistica inferentiala / 246
13.2.1 Conceptele de baza ale statisticii inferentiale / 247
13.2.2 Metode de selectie a esantioanelor / 248
13.3 Legea normala / 249
13.3.1 Legea normala centrata si redusa / 249
13.4 Descriere si inferenta / 250
13.4.1 Tipuri de esantioane / 251
13.4.2 Teoria estimarii     / 252
13.5 Principiul testelor statistice / 254
13.6 Testele parametrice si testele neparametrice / 255
13.6.1 Testele parametrice / 256
13.6.2 Testele neparametrice / 257
13.6.3 Testele pentru date nominale / 258
13.7 Aplicatii ale testelor statistice / 259
13.8 Rezumat  / 277
13.9 Cuvinte cheie / 281
13.10 Intrebari / 284
13.11 Bibliografie / 285

CAPITOLUL 14
ETICA CERCETARII

14.1 Bazele morale ale cercetarii etice / 287
14.1.1 Un cadru pentru gandirea despre etica cercetarii     / 287
14.1.2 Principii morale / 288
14.1.3 Conflict etic inevitabil / 290
14.2 De la principii morale la coduri de etica / 290
14.2.1 Prezentare istorica / 290
14.2.2 Codul de etica APA / 291
14.3 Aplicarea eticii in cercetare / 292
14.3.1 Cunoasterea si acceptarea responsabilitatilor etice / 292
14.3.2 Identificarea si minimizarea riscurilor / 293
14.3.3 Identificarea si minimizarea inselaciunii / 293
14.3.4 Cantarirea riscurilor impotriva beneficiilor / 294
14.3.5 Crearea procedurilor de consimtamant si informare / 294
14.3.6 Obtinerea aprobarii / 294
14.3.7 Monitorizarea si respectarea standardelor etice / 294
14.4 Rezumat / 294
14.5 Cuvinte cheie / 297
14.6 Bibliografie / 298

Activitatea psihologilor s‑a diversificat semnificativ odata cu integrarea ciberneticii, informaticii, tehnologiei informatiei (IT&C) si a Stiintei Datelor (Data Science) in arsenalul conceptual si metodologic al psihologiei. Asemenea altor domenii din stiintele umaniste, precum dreptul, sociologia, filosofia, marketingul sau economia, digitalizarea – inceputa in 2016 ca a patra revolutie industriala – transforma fundamental stiintele, metodologiile si modul de a gandi si a cerceta.
Specializarea profunda in cadrul aceleiasi stiinte a fost accelerata de tehnologie, care ne ajuta sa intelegem comportamentele umane din perspective fiziologice, emotionale si cognitive, ingustand astfel domeniul de investigatie. Mentinerea unei platforme comune de comunicare si intelegere intre toate specialitatile din psihologie se realizeaza prin metodele de cercetare, incluzand:
‑ standardizarea conceptelor;
‑ unificarea metodelor de cercetare si de analiza a rezultatelor cercetarii.
Luati in considerare faptul ca un psiholog specializat in interculturalitate si unul in neurologie cognitiva, prezenti la o conferinta stiintifica, ar putea sa nu fie familiarizati cu fenomenele si teoriile relevante pentru munca celuilalt. Totusi, specialistii in psihologie, indiferent de domeniul de specializare, cunosc concepte fundamentale precum experimentul, studiul corelational, variabilele independente si dependente, importanta fiabilitatii si validitatii in masurarea psihologica si necesitatea replicarii in cercetarea psihologica.
Astfel, psihologia experimentala si metodologia unifica perspectivele diferitelor specialitati ale psihologiei asupra comportamentului uman. Metodele de cercetare sunt esentiale in psihologie si sunt comune tuturor ramurilor de specializare.
Majoritatea studentilor de la nivelul de licenta in psihologie nu continua cu studii de masterat in clinica, resurse umane, comunicare, sau terapie, iar dintre cei care o fac, doar o mica parte devin psihologi interculturali, neurologi cognitivi sau cercetatori.
Majoritatea absolventilor urmeaza cariere in practica clinica, servicii sociale si alte domenii aparent fara legatura cu psihologia clasica, cum ar fi: neuromarketing, psihofiziologie, neuroimagistica, roboti cognitivi, roboti emotionali, BCI (Brain‑Computer Interface), data science in psihologie. Pentru acesti studenti, studiul metodelor si modelelor de cercetare este important, pregatindu‑i sa fie consumatori eficienti de cercetare psihologica si dezvoltandu‑le abilitati de gandire logica si atitudini aplicabile in toate specialitatile psihologiei si in multe domenii ale vietii. Din aceasta perspectiva, universitatea este o scoala de educatie a gandirii; un mod de educare a psihologului cercetator este si invatarea unui soft de programare. SPSS, R si PYTHON sunt potrivite pentru psihologi atat din perspectiva instrumentelor de procesare, cat si pentru modelarea gandirii stiintifice in psihologie.
Aceasta lucrare prezinta conceptele, metodologiile si abilitatile impartasite de cercetatorii din psihologie, intr‑un mod accesibil studentilor, masteranzilor si doctoranzilor din toate specialitatile psihologiei. Pentru a atinge acest obiectiv, am incercat sa confer lucrarii urmatoarele caracteristici:
‑ Scriere simpla: principiul parcimoniei este aplicat pe tot parcursul cartii;
‑ Referinte limitate: in loc sa includ sute de referinte, m‑am concentrat pe clasicii metodologiei si modelarii si pe surse exemplare din domeniul cercetarii;
‑ Digresiuni minime: am minimizat digresiunile tehnice si filosofice pentru a evita distragerea studentilor de la problemele principale;
‑ Exemple diverse: am folosit o varietate de exemple din diferite ramuri ale psihologiei;
‑ Structura traditionala: am mentinut structura generala a manualului metodic, tipic cercetarii introductive, pentru a fi usor de utilizat de instructorii cu experienta.
Aceasta carte a evoluat pe parcursul a 10 ani de lucru in domeniul psihofiziologiei, masurarii in domeniul psihologiei experimentale, timp in care am urmarit ca absolventii sa cunoasca metodologia de cercetare care sa‑i conduca la rezultate valide in activitatea de cercetare, fie ea academica sau practica.
Scopul este de a insufla spiritul stiintific autentic ca mod de gandire, experimentare si interpretare a rezultatelor.
In ultimii douazeci de ani, psihologia a devenit o stiinta inginereasca, atat prin continut, cat si prin metodologie, raspunzand astfel cerintelor de cercetare cantitativa care transforma psihologul intr‑un practician logician si un statistician operational.

Autorul

Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.

Scrie un review