Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Criminologie si psihologie criminologica. Devianta, psihopatologie, sexualitate - Alin Les
![Criminologie si psihologie criminologica. Devianta, psihopatologie, sexualitate - Alin Les [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/553538.jpg "Criminologie si psihologie criminologica. Devianta, psihopatologie, sexualitate - Alin Les [1]")
ISBN: 978-606-28-1456-4
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062814564
Anul publicării: 2022
Editia: I
Pagini: 254
Editura: Editura Universitara
Autor: Alin Les
Cod Produs:
9786062814564
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
In peisajul, din pacate, atat de sarac al literaturii autohtone in domeniul Criminologiei, lucrarea lui Alin Les despre crima, criminal si criminalitate este mai mult decat binevenita.
Din primele randuri, autorul ne marturiseste ca lucrarea sa „combina o abordare in termeni atat stiintifici cat si literari… si din aceasta perspectiva ea se inscrie potrivit limbajului lui Baruch Spinoza in ceea ce se numeste «literatura stiintifica»”.
Intr‑adevar, autorul penduleaza in permanenta intre stilul beletristic si cel stiintific, implicandu‑se pe sine si pe cititor in analiza proceselor de constiinta ale omului contemporan, care ajunge in pragul savarsirii unui act criminal si uneori, din pacate, il si transgreseaza.
Prin modul in care incearca sa raspunda problemelor extrem de complexe pe care o atare introspectie le implica, fara – asa cum arata Adrian Marino – a ne impune raspunsurile si fara a le dogmatiza, lucrarea se infatiseaza ca un eseu de „criminologie mai umana” asa cum tot autorul se destainuie.
Fiind o lucrare atipica de criminologie, lectura ei nu este deloc usoara, autorul facand in permanenta apel la domeniile din care Criminologia s‑a nascut, dar si la cele pe care le‑a adaugat pe parcurs, pe masura ce stiintele despre natura umana au progresat si s‑au diversificat. Laudabila in aceasta privinta este ambitia autorului de a adauga modelelor de sinteza interdisciplinara de mare prestigiu realizate de Scoala de criminologie de la Montreal, Louvain si nu numai, noi dimensiuni, care sa contribuie la constructia unui model romanesc. Fara sa‑l descurajez pe Alin Les, imi este teama ca ‑ in singura tara din Uniunea Europeana si probabil printre putinele din lume unde nu exista nicio structura de cercetare stiintifica in domeniul Criminologiei, unde numai dupa doi ani de la infiintare, in cadrul Ministerului Justitiei, Institutul National de Criminologie a fost desfiintat in mod abuziv, intr‑o „tacere” vinovata a tuturor actorilor implicati direct (decidentii politici) sau indirect (corpul profesoral si academic), iar mai recent in aceeasi tara, singura revista de profil (Revista de Criminologie, Criminalistica si Penologie) este pe cale de a‑si inceta aparitia ‑ un asemenea demers este daca nu imposibil, extrem de greu de realizat.
Lucrarea cuprinde doua parti. O parte generala denumita Pre‑Criminologie si psihologie criminologica pe care autorul o pozitioneaza in rolul de adjuvant al partii speciale, in cadrul careia fenomenologia, antropologia, psihologia reprezinta cadrele vizionare pentru explorarile autorului si o parte speciala in care universul „celui care ajunge sa treaca la act” este examinat avand ca punct de plecare Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mentale (DSM‑4).
Nu pot sa nu remarc stilul elegant, erudit al autorului dar avertizez cititorul ca intelegerea gandurilor lui Alin Les presupune cunostinte aprofundate in stiintele despre om.
Nu ma indoiesc ca autorul va continua cercetarile sale, imbogatind cu argumente si demonstratii latura stiintifica a contributiilor sale la dezvoltarea Criminologiei si a Psihologiei criminologice. Pentru ca delincventa si delincventul sunt – asa cum remarca reputatii cercetatori in domeniul Criminologiei clinice Diane Casoni si Louis Brunet ‑ pana la urma constructii juridice, mai degraba „decat conceptualizari psihologice sau psihanalitice, cu atat mai mult cu cat un individ nu este reductibil la suma actelor pe care le comite”.
Prof. Dr. Rodica Stanoiu
Presedintele Societatii Romane de Criminologie si Criminalistica
Din primele randuri, autorul ne marturiseste ca lucrarea sa „combina o abordare in termeni atat stiintifici cat si literari… si din aceasta perspectiva ea se inscrie potrivit limbajului lui Baruch Spinoza in ceea ce se numeste «literatura stiintifica»”.
Intr‑adevar, autorul penduleaza in permanenta intre stilul beletristic si cel stiintific, implicandu‑se pe sine si pe cititor in analiza proceselor de constiinta ale omului contemporan, care ajunge in pragul savarsirii unui act criminal si uneori, din pacate, il si transgreseaza.
Prin modul in care incearca sa raspunda problemelor extrem de complexe pe care o atare introspectie le implica, fara – asa cum arata Adrian Marino – a ne impune raspunsurile si fara a le dogmatiza, lucrarea se infatiseaza ca un eseu de „criminologie mai umana” asa cum tot autorul se destainuie.
Fiind o lucrare atipica de criminologie, lectura ei nu este deloc usoara, autorul facand in permanenta apel la domeniile din care Criminologia s‑a nascut, dar si la cele pe care le‑a adaugat pe parcurs, pe masura ce stiintele despre natura umana au progresat si s‑au diversificat. Laudabila in aceasta privinta este ambitia autorului de a adauga modelelor de sinteza interdisciplinara de mare prestigiu realizate de Scoala de criminologie de la Montreal, Louvain si nu numai, noi dimensiuni, care sa contribuie la constructia unui model romanesc. Fara sa‑l descurajez pe Alin Les, imi este teama ca ‑ in singura tara din Uniunea Europeana si probabil printre putinele din lume unde nu exista nicio structura de cercetare stiintifica in domeniul Criminologiei, unde numai dupa doi ani de la infiintare, in cadrul Ministerului Justitiei, Institutul National de Criminologie a fost desfiintat in mod abuziv, intr‑o „tacere” vinovata a tuturor actorilor implicati direct (decidentii politici) sau indirect (corpul profesoral si academic), iar mai recent in aceeasi tara, singura revista de profil (Revista de Criminologie, Criminalistica si Penologie) este pe cale de a‑si inceta aparitia ‑ un asemenea demers este daca nu imposibil, extrem de greu de realizat.
Lucrarea cuprinde doua parti. O parte generala denumita Pre‑Criminologie si psihologie criminologica pe care autorul o pozitioneaza in rolul de adjuvant al partii speciale, in cadrul careia fenomenologia, antropologia, psihologia reprezinta cadrele vizionare pentru explorarile autorului si o parte speciala in care universul „celui care ajunge sa treaca la act” este examinat avand ca punct de plecare Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mentale (DSM‑4).
Nu pot sa nu remarc stilul elegant, erudit al autorului dar avertizez cititorul ca intelegerea gandurilor lui Alin Les presupune cunostinte aprofundate in stiintele despre om.
Nu ma indoiesc ca autorul va continua cercetarile sale, imbogatind cu argumente si demonstratii latura stiintifica a contributiilor sale la dezvoltarea Criminologiei si a Psihologiei criminologice. Pentru ca delincventa si delincventul sunt – asa cum remarca reputatii cercetatori in domeniul Criminologiei clinice Diane Casoni si Louis Brunet ‑ pana la urma constructii juridice, mai degraba „decat conceptualizari psihologice sau psihanalitice, cu atat mai mult cu cat un individ nu este reductibil la suma actelor pe care le comite”.
Prof. Dr. Rodica Stanoiu
Presedintele Societatii Romane de Criminologie si Criminalistica
-
Criminologie si psihologie criminologica. Devianta, psihopatologie, sexualitate
Descarca
ALIN LES
Despre autor / 2
Cuprins / 5
Prefata / 15
Cuvant‑inainte la editia revizuita si adaugita / 17
Prefata (1) la editia revizuita si adaugita / 21
Prefata (2) la editia revizuita si adaugita / 23
Introducere / 25
Motto / 33
PARTEA I
PARTE GENERALA
PRE‑CRIMINOLOGIE SI PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA
Asertiuni si interogari din sfera criminologiei si psihologiei criminologice
Fisele 1 ‑ 78
Fisa 1. „De ce?” / 38
Fisa 2. Cum moartea este cel de‑al doilea nostru nume / 38
Fisa 3. Incercare de seniorat psihologic / 39
Fisa 4. Pentru autoretrocedarea valorilor axiologice / 39
Fisa 5. Bunul simt / 39
Fisa 6. Recomandarea unui fel de a fi non‑psihopatologic / 40
Fisa 7. Ispita starilor de delincventa / 40
Fisa 8. Mai mult celalalt. Pana la psiho‑criminologie, la barna propriului ochi / 41
Fisa 9. Emotie „de bine” / 41
Fisa 10. Autoeducatia permanenta: de la posibilitatea refuzului la posibilitatea proximitatii trecerii la act /42
Fisa 11. „Tulburarea de adanc” a conditiei umane / 42
Fisa 12. Gand 1; Gand 2 / 43
Fisa 13. Despre demnitatea comportamentului / 43
Fisa 14. Fenomenul parazitarii morale. O premisa a pre preludiului trecerii la act: tulburarea de personalitate / 44
Fisa 15. Defularea ca proces psihologic al maturitatii / 44
Fisa 16. Gand 3; Gand 4 / 45
Fisa 17. Blocajul psihologic / 45
Fisa 18. Singuratatea ‑ intre realitate si reverie / 46
Fisa 19. Geniu, realitate si fantezie / 47
Fisa 20. Factorul comun: „mal de vivre” / 48
Fisa 21. Responsabilitatea ca implicare / 48
Fisa 22. Debitul oniric non‑psihanalitic / 48
Fisa 23. Etici si deontologii din psihiatrie / 49
Fisa 24. Pentru suflete vii! / 50
Fisa 25. Despre complexe si temeri / 51
Fisa 26. Activitatea criminala poate fi redusa / 52
Fisa 27. Insistenta si caracterul ei dual / 52
Fisa 28. Exista un principiu al intimitatii? / 52
Fisa 29. Timpul liber / 53
Fisa 30. Pseudo / 53
Fisa 31. Raul, infractiunea si infractorii / 54
Fisa 32. Muzica ‑ terapeutul violentei / 54
Fisa 33. Degenerescenta / 54
Fisa 34. Obscenitatile pornografica si educationala / 55
Fisa 35. Gand 5 / 55
Fisa 36. Boala fizica. Sau despre „trasatura principala de caracter” a mortii / 56
Fisa 37. Varsta cronologica si Eul etapelor ei / 56
Fisa 38. Dragostea. Sau despre pantomima gesturilor uitate / 56
Fisa 39. Despre rau / 58
Fisa 40. Delimitarea de „Tu”. Sau despre izolare in societate / 58
Fisa 41. Cultura ca sedativ anticrima / 59
Fisa 42. Putin din Pierre Gisel / 59
Fisa 43. Autoinvitatii pentru ascensiune / 60
Fisa 44. Deciziile / 60
Fisa 45. Excesul de voie proprie si de lipsa prin cele de dragoste, de putere si de reprezentare / 60
Fisa 46. Fara educatie / 61
Fisa 47. Devianta ca abilitate intrinseca / 61
Fisa 48. Sindromul de deviatie / 62
Fisele 49.1 – 49.2. Gand 6; Gand 7 / 63
Fisa 50. Sindromul amanetarii vointei / 63
Fisa 51. Axe non‑demagogice ale subiectului uman / 63
Fisa 52. Asteptare premeditata / 63
Fisa 53. Devianta sociala „invizibila” / 64
Fisa 54. Profunzimea umana / 64
Fisa 55. Trupul din perspectiva fenomenologica: perspectiva Enachescu. Sau eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologica (I) / 64
Fisa 56. Trupul din perspectiva fenomenologica: perspectiva Enachescu. Sau eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologica (II) / 66
Fisa 57. Impacientarea: boala psiho‑sociala? / 69
Fisa 58. Dreptul la refuz / 69
Fisa 59. Sechestrul psihologic / 69
Fisa 60. „Eu‑Tu” genuin. Sau despre binecuvantarea non‑criminala / 69
Fisa 61. Fidelitatea ca norma pozitiva / 71
Fisa 62. Gand 8 / 71
Fisa 63. Gandul ca deja‑victima / 71
Fisa 64. Conjunctura cu potential criminogen / 71
Fisa 65. Despre capacitatea de‑a fi/ramane/deveni tu insuti / 72
Fisa 66. Putin despre „celalalt” / 72
Fisa 67. Prezentul ca „boala” absenta / 73
Fisa 68. Stagiu FBI si libraria pariziana Gibert Joseph / 73
Fisa 69. Irationalitatea ‑ demon de ziua / 74
Fisa 70. O umbra a Eului discursului lacanian / 74
Fisa 71. Reflexie / 74
Fisa 72. Psihiatrie si pareri / 74
Fisa 73. Increderea ca factor motivational / 75
Fisa 74. Scurt review de psihopatologie adaptativa / 75
Fisa 75. Comoditatea celor incomozi / 75
Fisa 76. Pentru o antropo‑fenomenologie criminologica / 76
Fisa 77. Ura: autorasfat primitiv? / 76
Fisa 78. Despre cultura la romani, pe foarte scurt. Psihanaliza, filozofie, psihologie / 77
Cum sa intelegem criminologia intr‑o societate capitalist‑socialista post‑comunista
Fisele 79 ‑ 93
Fisa 79. Laicitate deferita criminalitatii latente / 81
Fisa 80. Cazul Cioaca (I) / 81
Fisa 81. Cazul Cioaca (II) / 82
Fisa 82. Parintii care criminologizeaza / 88
Fisa 83. „Politeism” in criminologie / 88
Fisa 84. Accidentele rutiere ‑ criminologia neagra / 88
Fisa 85. Intre criminologia atavismului lombrossian si criminologia cognitiva / 89
Fisa 86. Demonologie criminologica / 89
Fisa 87. Dermatologia deviantei / 91
Fisa 88. (Si) de la Lombrosso citire / 91
Fisa 89. Credinta idealului nu intra in aria criminologiei / 92
Fisa 90. Dragostea ‑ unul dintre raspunsurile criminologiei (I) / 93
Fisa 91. Dragostea ‑ unul dintre raspunsurile criminologiei (II) / 93
Fisa 92. De ce a discuta criminologic incepe din familie / 93
Fisa 93. Datoria si moftul. De ce si aici criminologia? / 94
Cum sa intelegem (si sa ne facem aliata) psihologia criminologica
Fisele 94 ‑ 115
Fisa 94. Drogul uman: parintii / 98
Fisa 95. Popas de psiho‑criminologie / 99
Fisa 96. Pacatele originare ‑ prima schita (psiho‑)criminologica? / 101
Fisa 97. Intunericul si timpul ‑ laitmotive psiho‑criminologice. Sau „decorurile” care contribuie la conturarea personalitatii / 101
Fisa 98. De la afectivitate la logica sentimentelor / 102
Fisa 99. Clipa psihopatica / 103
Fisa 100. Fragment de patologie sociala / 103
Fisa 101. Psiho‑criminologia propriei vieti ‑ expresia unei „deceptii deviante”? / 104
Fisa 102. Hegel in psihologia criminologica / 105
Fisa 103. Psihopatologia de zi cu zi. Sau despre agresivitate, violenta si traume / 105
Fisa 104. Infractionalitatea educationala ‑ una dintre destinatiile psiho‑criminologiei / 107
Fisa 105. Escrocul ‑ reper criminogen / 108
Fisa 106. Memorie, refulare, crima si psihanaliza / 108
Fisa 107. Familia si sexualitatea devianta / 110
Fisa 108. Victimizarea / 111
Fisa 109. Un profil psiho‑criminologic laic al psihopatului in societatea romaneasca / 111
Fisa 110. Despre perversiune (I) / 113
Fisa 111. Despre perversiune (II) / 114
Fisa 112. Traume / 114
Fisa 113. Singuratatea poate premedita psiho‑criminologic / 115
Fisa 114. Cum se contribuie la arhiva psiho‑criminologica / 115
Fisa 115. Modalitati de manifestare ale abuzului / 115
Caracterul pluri‑, inter‑ si transdisciplinar al criminologiei si psihologiei criminologice.
4.1.Sociologia minciunii
Fisele 116 ‑ 132
Fisa 116. Minciuna si hormonii (ne)sinceritatii / 118
Fisa 117. Minciuna in agora relatiei / 118
Fisa 118. Minciuna si emotia / 118
Fisa 119. „Vointa minciunii”: floarea filosofala / 118
Fisa 120. Minciuna si contextul / 119
Fisa 121. Minciuna are caracter fluid / 119
Fisa 122. Minciuna: intre aparare si atac / 119
Fisa 123. Minciuna si Rostul Celuilalt / 120
Fisa 124. Minciuna si integritatea / 120
Fisa 125. Ce se intampla cu promisiunea minciunii care nu se onoreaza? / 120
Fisa 126. Evolutia minciunii pe fond agresiv / 121
Fisa 127. Minciuna si sanatatea mentala / 121
Fisa 128. Minciuna si morala / 122
Fisa 129. Implicatiile minciunii in a deveni / 122
Fisa 130. Adevar sau minciuna? / 122
Fisa 131. Minciuna ca mecanism de supracompensare / 124
Fisa 132. Minciuna ca efect de supraaglomerare prin eludare / 124
4.2. Psihanaliza minciunii
Fisele 133 – 139
Fisa 133. Cauzalitatea din continutul minciunii / 125
Fisa 134. Minciuna si psihanaliza / 125
Fisa 135. Minciuna si autoamagirea / 125
Fisa 136. Autosabotarea este o forma perversa a anxietatii si a minciunii / 126
Fisa 137. Minciuna si ambivalenta afectiva / 126
Fisa 138. Minciuna si nevrozele versus psihozele / 126
Fisa 139. Minciuna ca stereotip / 127
4.3. Spiritualitate si minciuna
Fisele 140 – 143
Fisa 140. Minciuna si religia / 127
Fisa 141. Prim‑caracterul minciunii / 127
Fisa 142. Minciuna si „starea de adevar” / 127
Fisa 143. Minciuna si devianta / 128
4.4. Minciuna si etica
Fisele 144 ‑ 147
Fisa 144. Etica minciunii / 128
Fisa 145. Dragoste si sex in pragul psihopatologiei / 128
Fisa 146. Vocatia si patologia libertatii. Preludiu psiho‑criminologic / 131
Fisa 147. Reusita prin esec – deziderat social. Camp de plecare pentru obiectele criminologiei si psihologiei criminologice / 132
PARTEA A II-A
PARTE SPECIALA
CRIMINOLOGIE SI PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA
Modelul psihodinamic: psihanaliza si psihologie psihanalitica
Fisele 148‑160
Fisa 148. Fantasmele (I) / 138
Fisa 149. Cazuistica fantasmelor constiente si inconstiente la psihopatii sexuali in constructia crimei din perspectiva psihanalitica (II) / 138
Fisa 150. Fantasmele (III) / 151
Fisa 151. Fantasmele inconstiente. Punct comun Freud si Klein (IV) / 151
Fisa 152. Atasament, afectivitate, inhibitie / 151
Fisa 153. „Actul” la Jacques Lacan / 152
Fisa 154. Cele mai uzitate mecanisme de aparare psihanalitice in psihologia criminologica / 153
Fisa 155. Masochsim si sadism. Perspectiva Jacques André / 154
Fisa 156. Dorinta celuilalt ca celalalt sa se sinucida. Caz de psihanaliza culturala aplicata / 155
Fisa 157. Despre fantasmele criminalilor in ancheta judiciara. Decalogul psiho‑criminologic / 156
Fisa 158. Fantasmele sexuale ale romanilor / 158
Fisa 158.1. Sexualitatea: ceea ce faci, esti, ai / 158
Fisa 158.2. Psiho‑educatie despre viol si fantasmele sexuale / 159
Fisa 158.3. Date cu caracter stiintific raportate la Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS) in populatia normofila masculina si feminina / 159
Fisa 158.4. Fantasmele sexuale ale barbatilor normali raportate la Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale. Rezultate faza pilot – 107 itemi / 160
Fisa 158.5. Sexualitatea romanilor conform criteriului „Holiday” / 160
Fisa 158.5.1. Date generale / 160
Fisa 158.5.2. Pornhub & Romania. Inapoi la 2014 / 161
Fisa 159. Defularea prin scris a unui criminal / 161
Fisa 160. Lupta intre sexe si devianta cuplului. Perspectivele psihanalitica si religioasa in sprijinul celei psiho‑criminologice / 162
Parafilii / sexualitate devianta
Fisele 161‑162
Fisa 161. Ondinismul si urofilia – particularitati ale psihologiei criminologice / 182
Fisa 162. Cum se raporteaza agresorii sexuali violatori la fantasmele sexuale? / 182
Psihopatologie
Fisele 163‑166
Fisa 163.vDe la autismul delincvential la DSM‑4: „Fara alta specificatie” / 186
Fisa 164. Legatura criminologiei clinice cu psihologia clinica si psihopatologia clinica / 188
Fisa 165. Elemente de semiologie psihopatologica la adult si tulburarile de personalitate / 189
Fisa 166. Profilul psiho‑criminologic al teroristului. Psihologie si psihopatologie / 189
Tulburari de personalitate
Fisele 167‑170
Fisa 167. Clarificari conceptuale / 195
Fisa 167.1. „Temperament”, „comportament”, „personalitate” / 195
Fisa 168. Tulburarea de personalitate antisociala / psihopatia / sociopatia / 196
Fisa 168.1. Psihopaticul ca atribut / 196
Fisa 168.2. Cine este psihopatul? (I) / 197
Fisa 168.3. Cine este psihopatul? Sau despre constiinta, grup si absenta constiintei (II) / 197
Fisa 168.4. Cine este psihopatul? Personalitatea psihopata vazuta de Plagnol (III) / 198
Fisa 168.5. Cine este psihopatul? Despre personalitatea narcisica (IV) / 199
Fisa 168.6. Cine este psihopatul? Sau despre personalitatea limita (V) / 200
Fisa 168.7. Cine este psihopatul? Perspectiva Butoi (VI) / 201
Fisa 168.8. Cine este psihopatul? Perspectivele Butoi si Stout (VII) / 202
Fisa 168.9. Cine este psihopatul? Perspectivele Stephen Karpman si Miller (VIII) / 204
Fisa 168.10. Psihopatia in societate. Cauze, dileme, raspunsuri/ solutii / 204
Fisa 168.10.1. Psihopatia si cauzele aparitiei / 204
Fisa 168.10.2. Diferenta intre psihopatie si agresivitate / 205
Fisa 168.10.3. Tipologiile psihopatilor / 205
Fisa 168.10.4. Psihopatul si obsesia pentru victima / 206
Fisa 168.10.5. Psihopatul si dragostea / 207
Fisa 168.10.6. Demascarea psihopatului si efectele asupra victimei / 207
Fisa 168.10.7. Poate fi tratat sau spitalizat un psihopat? / 207
Fisa 168.10.8. Credulitatea victimei / 208
Fisa 168.10.9. Relatia victimei cu psihopatul / 208
Fisa 168.10.10. Exista o reactie „corecta”, de manual, a victimei? / 209
Fisa 168.10.11. Viata post‑psihopatie / 209
Fisa 169. Delincventa juvenila / 210
Fisa 169.1. Delincventa juvenila din prisma psiho‑criminologiei (psihologiei criminologice). Perspectiva Sürig / 210
Fisa 170. Comportament simulat / minciuna / 211
Fisa 170.1. Minciuna si anxietatea severa in context criminologic/ judiciar/forensic / 211
Fisa 170.2. Profilul psiho‑social al minciunii maligne / 212
Fisa 170.3. nvestigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf in investigarea suspiciunii de viol asupra unui copil de 3 ani si 6 luni / 214
Infractiuni sexuale
Fisele 171‑173
Fisa 171. Omuciderea sexuala / 224
Fisa 172. Violul (in familie/conjugal/partenerial) – o realitate sociala dovedita stiintific (evidence‑based) prin evaluarea fantasmelor sexuale in populatia romaneasca / 224
Fisa 173. O tipologie a agresorilor sexuali violatori romani. Studiu validat stiintific (evidence‑based) in penitenciarele din Romania / 226
Crima, criminal, criminalitate
Fisele 174‑185
Fisa 174. Relatia tulburare psihica ‑ stare de periculozitate ‑ comportament criminal / 233
Fisa 175. Scopul ascuns al crimei / 234
Fisa 176. Rolul criminologiei la Denis Szabo / 235
Fisa 177. Interdisciplinaritatea concluziilor / 235
Fisa 178. Metoda tipologica in criminologie / 236
Fisa 179. Tipologia conduitei delincvente / criminale dupa Marshall Barron Clinard / 237
Fisa 180. Raspuns unui apreciat criminolog roman / 230
Fisa 181. Punct de vedere criminologic asupra criminalului. Perspectiva Ioan Tanoviceanu / 238
Fisa 182. Violul (in familie) / 240
Fisa 183. Transferul si contratransferul, aproape doua jucarii verbale ale practicii unor psihologi si psihiatri. Sau despre „omnipotenta oarba” a acestora: mitul invincibilitatii profesionale / 240
Fisa 184. Obstacolele criminologiei in Romania / 242
Fisa 185. Criminologia culturala – acest „Corpus Christi” al societatii civilizate / 243
Postfata / 245
Referinte bibliografice / 246
Cuprins / 5
Prefata / 15
Cuvant‑inainte la editia revizuita si adaugita / 17
Prefata (1) la editia revizuita si adaugita / 21
Prefata (2) la editia revizuita si adaugita / 23
Introducere / 25
Motto / 33
PARTEA I
PARTE GENERALA
PRE‑CRIMINOLOGIE SI PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA
Asertiuni si interogari din sfera criminologiei si psihologiei criminologice
Fisele 1 ‑ 78
Fisa 1. „De ce?” / 38
Fisa 2. Cum moartea este cel de‑al doilea nostru nume / 38
Fisa 3. Incercare de seniorat psihologic / 39
Fisa 4. Pentru autoretrocedarea valorilor axiologice / 39
Fisa 5. Bunul simt / 39
Fisa 6. Recomandarea unui fel de a fi non‑psihopatologic / 40
Fisa 7. Ispita starilor de delincventa / 40
Fisa 8. Mai mult celalalt. Pana la psiho‑criminologie, la barna propriului ochi / 41
Fisa 9. Emotie „de bine” / 41
Fisa 10. Autoeducatia permanenta: de la posibilitatea refuzului la posibilitatea proximitatii trecerii la act /42
Fisa 11. „Tulburarea de adanc” a conditiei umane / 42
Fisa 12. Gand 1; Gand 2 / 43
Fisa 13. Despre demnitatea comportamentului / 43
Fisa 14. Fenomenul parazitarii morale. O premisa a pre preludiului trecerii la act: tulburarea de personalitate / 44
Fisa 15. Defularea ca proces psihologic al maturitatii / 44
Fisa 16. Gand 3; Gand 4 / 45
Fisa 17. Blocajul psihologic / 45
Fisa 18. Singuratatea ‑ intre realitate si reverie / 46
Fisa 19. Geniu, realitate si fantezie / 47
Fisa 20. Factorul comun: „mal de vivre” / 48
Fisa 21. Responsabilitatea ca implicare / 48
Fisa 22. Debitul oniric non‑psihanalitic / 48
Fisa 23. Etici si deontologii din psihiatrie / 49
Fisa 24. Pentru suflete vii! / 50
Fisa 25. Despre complexe si temeri / 51
Fisa 26. Activitatea criminala poate fi redusa / 52
Fisa 27. Insistenta si caracterul ei dual / 52
Fisa 28. Exista un principiu al intimitatii? / 52
Fisa 29. Timpul liber / 53
Fisa 30. Pseudo / 53
Fisa 31. Raul, infractiunea si infractorii / 54
Fisa 32. Muzica ‑ terapeutul violentei / 54
Fisa 33. Degenerescenta / 54
Fisa 34. Obscenitatile pornografica si educationala / 55
Fisa 35. Gand 5 / 55
Fisa 36. Boala fizica. Sau despre „trasatura principala de caracter” a mortii / 56
Fisa 37. Varsta cronologica si Eul etapelor ei / 56
Fisa 38. Dragostea. Sau despre pantomima gesturilor uitate / 56
Fisa 39. Despre rau / 58
Fisa 40. Delimitarea de „Tu”. Sau despre izolare in societate / 58
Fisa 41. Cultura ca sedativ anticrima / 59
Fisa 42. Putin din Pierre Gisel / 59
Fisa 43. Autoinvitatii pentru ascensiune / 60
Fisa 44. Deciziile / 60
Fisa 45. Excesul de voie proprie si de lipsa prin cele de dragoste, de putere si de reprezentare / 60
Fisa 46. Fara educatie / 61
Fisa 47. Devianta ca abilitate intrinseca / 61
Fisa 48. Sindromul de deviatie / 62
Fisele 49.1 – 49.2. Gand 6; Gand 7 / 63
Fisa 50. Sindromul amanetarii vointei / 63
Fisa 51. Axe non‑demagogice ale subiectului uman / 63
Fisa 52. Asteptare premeditata / 63
Fisa 53. Devianta sociala „invizibila” / 64
Fisa 54. Profunzimea umana / 64
Fisa 55. Trupul din perspectiva fenomenologica: perspectiva Enachescu. Sau eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologica (I) / 64
Fisa 56. Trupul din perspectiva fenomenologica: perspectiva Enachescu. Sau eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologica (II) / 66
Fisa 57. Impacientarea: boala psiho‑sociala? / 69
Fisa 58. Dreptul la refuz / 69
Fisa 59. Sechestrul psihologic / 69
Fisa 60. „Eu‑Tu” genuin. Sau despre binecuvantarea non‑criminala / 69
Fisa 61. Fidelitatea ca norma pozitiva / 71
Fisa 62. Gand 8 / 71
Fisa 63. Gandul ca deja‑victima / 71
Fisa 64. Conjunctura cu potential criminogen / 71
Fisa 65. Despre capacitatea de‑a fi/ramane/deveni tu insuti / 72
Fisa 66. Putin despre „celalalt” / 72
Fisa 67. Prezentul ca „boala” absenta / 73
Fisa 68. Stagiu FBI si libraria pariziana Gibert Joseph / 73
Fisa 69. Irationalitatea ‑ demon de ziua / 74
Fisa 70. O umbra a Eului discursului lacanian / 74
Fisa 71. Reflexie / 74
Fisa 72. Psihiatrie si pareri / 74
Fisa 73. Increderea ca factor motivational / 75
Fisa 74. Scurt review de psihopatologie adaptativa / 75
Fisa 75. Comoditatea celor incomozi / 75
Fisa 76. Pentru o antropo‑fenomenologie criminologica / 76
Fisa 77. Ura: autorasfat primitiv? / 76
Fisa 78. Despre cultura la romani, pe foarte scurt. Psihanaliza, filozofie, psihologie / 77
Cum sa intelegem criminologia intr‑o societate capitalist‑socialista post‑comunista
Fisele 79 ‑ 93
Fisa 79. Laicitate deferita criminalitatii latente / 81
Fisa 80. Cazul Cioaca (I) / 81
Fisa 81. Cazul Cioaca (II) / 82
Fisa 82. Parintii care criminologizeaza / 88
Fisa 83. „Politeism” in criminologie / 88
Fisa 84. Accidentele rutiere ‑ criminologia neagra / 88
Fisa 85. Intre criminologia atavismului lombrossian si criminologia cognitiva / 89
Fisa 86. Demonologie criminologica / 89
Fisa 87. Dermatologia deviantei / 91
Fisa 88. (Si) de la Lombrosso citire / 91
Fisa 89. Credinta idealului nu intra in aria criminologiei / 92
Fisa 90. Dragostea ‑ unul dintre raspunsurile criminologiei (I) / 93
Fisa 91. Dragostea ‑ unul dintre raspunsurile criminologiei (II) / 93
Fisa 92. De ce a discuta criminologic incepe din familie / 93
Fisa 93. Datoria si moftul. De ce si aici criminologia? / 94
Cum sa intelegem (si sa ne facem aliata) psihologia criminologica
Fisele 94 ‑ 115
Fisa 94. Drogul uman: parintii / 98
Fisa 95. Popas de psiho‑criminologie / 99
Fisa 96. Pacatele originare ‑ prima schita (psiho‑)criminologica? / 101
Fisa 97. Intunericul si timpul ‑ laitmotive psiho‑criminologice. Sau „decorurile” care contribuie la conturarea personalitatii / 101
Fisa 98. De la afectivitate la logica sentimentelor / 102
Fisa 99. Clipa psihopatica / 103
Fisa 100. Fragment de patologie sociala / 103
Fisa 101. Psiho‑criminologia propriei vieti ‑ expresia unei „deceptii deviante”? / 104
Fisa 102. Hegel in psihologia criminologica / 105
Fisa 103. Psihopatologia de zi cu zi. Sau despre agresivitate, violenta si traume / 105
Fisa 104. Infractionalitatea educationala ‑ una dintre destinatiile psiho‑criminologiei / 107
Fisa 105. Escrocul ‑ reper criminogen / 108
Fisa 106. Memorie, refulare, crima si psihanaliza / 108
Fisa 107. Familia si sexualitatea devianta / 110
Fisa 108. Victimizarea / 111
Fisa 109. Un profil psiho‑criminologic laic al psihopatului in societatea romaneasca / 111
Fisa 110. Despre perversiune (I) / 113
Fisa 111. Despre perversiune (II) / 114
Fisa 112. Traume / 114
Fisa 113. Singuratatea poate premedita psiho‑criminologic / 115
Fisa 114. Cum se contribuie la arhiva psiho‑criminologica / 115
Fisa 115. Modalitati de manifestare ale abuzului / 115
Caracterul pluri‑, inter‑ si transdisciplinar al criminologiei si psihologiei criminologice.
4.1.Sociologia minciunii
Fisele 116 ‑ 132
Fisa 116. Minciuna si hormonii (ne)sinceritatii / 118
Fisa 117. Minciuna in agora relatiei / 118
Fisa 118. Minciuna si emotia / 118
Fisa 119. „Vointa minciunii”: floarea filosofala / 118
Fisa 120. Minciuna si contextul / 119
Fisa 121. Minciuna are caracter fluid / 119
Fisa 122. Minciuna: intre aparare si atac / 119
Fisa 123. Minciuna si Rostul Celuilalt / 120
Fisa 124. Minciuna si integritatea / 120
Fisa 125. Ce se intampla cu promisiunea minciunii care nu se onoreaza? / 120
Fisa 126. Evolutia minciunii pe fond agresiv / 121
Fisa 127. Minciuna si sanatatea mentala / 121
Fisa 128. Minciuna si morala / 122
Fisa 129. Implicatiile minciunii in a deveni / 122
Fisa 130. Adevar sau minciuna? / 122
Fisa 131. Minciuna ca mecanism de supracompensare / 124
Fisa 132. Minciuna ca efect de supraaglomerare prin eludare / 124
4.2. Psihanaliza minciunii
Fisele 133 – 139
Fisa 133. Cauzalitatea din continutul minciunii / 125
Fisa 134. Minciuna si psihanaliza / 125
Fisa 135. Minciuna si autoamagirea / 125
Fisa 136. Autosabotarea este o forma perversa a anxietatii si a minciunii / 126
Fisa 137. Minciuna si ambivalenta afectiva / 126
Fisa 138. Minciuna si nevrozele versus psihozele / 126
Fisa 139. Minciuna ca stereotip / 127
4.3. Spiritualitate si minciuna
Fisele 140 – 143
Fisa 140. Minciuna si religia / 127
Fisa 141. Prim‑caracterul minciunii / 127
Fisa 142. Minciuna si „starea de adevar” / 127
Fisa 143. Minciuna si devianta / 128
4.4. Minciuna si etica
Fisele 144 ‑ 147
Fisa 144. Etica minciunii / 128
Fisa 145. Dragoste si sex in pragul psihopatologiei / 128
Fisa 146. Vocatia si patologia libertatii. Preludiu psiho‑criminologic / 131
Fisa 147. Reusita prin esec – deziderat social. Camp de plecare pentru obiectele criminologiei si psihologiei criminologice / 132
PARTEA A II-A
PARTE SPECIALA
CRIMINOLOGIE SI PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA
Modelul psihodinamic: psihanaliza si psihologie psihanalitica
Fisele 148‑160
Fisa 148. Fantasmele (I) / 138
Fisa 149. Cazuistica fantasmelor constiente si inconstiente la psihopatii sexuali in constructia crimei din perspectiva psihanalitica (II) / 138
Fisa 150. Fantasmele (III) / 151
Fisa 151. Fantasmele inconstiente. Punct comun Freud si Klein (IV) / 151
Fisa 152. Atasament, afectivitate, inhibitie / 151
Fisa 153. „Actul” la Jacques Lacan / 152
Fisa 154. Cele mai uzitate mecanisme de aparare psihanalitice in psihologia criminologica / 153
Fisa 155. Masochsim si sadism. Perspectiva Jacques André / 154
Fisa 156. Dorinta celuilalt ca celalalt sa se sinucida. Caz de psihanaliza culturala aplicata / 155
Fisa 157. Despre fantasmele criminalilor in ancheta judiciara. Decalogul psiho‑criminologic / 156
Fisa 158. Fantasmele sexuale ale romanilor / 158
Fisa 158.1. Sexualitatea: ceea ce faci, esti, ai / 158
Fisa 158.2. Psiho‑educatie despre viol si fantasmele sexuale / 159
Fisa 158.3. Date cu caracter stiintific raportate la Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS) in populatia normofila masculina si feminina / 159
Fisa 158.4. Fantasmele sexuale ale barbatilor normali raportate la Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale. Rezultate faza pilot – 107 itemi / 160
Fisa 158.5. Sexualitatea romanilor conform criteriului „Holiday” / 160
Fisa 158.5.1. Date generale / 160
Fisa 158.5.2. Pornhub & Romania. Inapoi la 2014 / 161
Fisa 159. Defularea prin scris a unui criminal / 161
Fisa 160. Lupta intre sexe si devianta cuplului. Perspectivele psihanalitica si religioasa in sprijinul celei psiho‑criminologice / 162
Parafilii / sexualitate devianta
Fisele 161‑162
Fisa 161. Ondinismul si urofilia – particularitati ale psihologiei criminologice / 182
Fisa 162. Cum se raporteaza agresorii sexuali violatori la fantasmele sexuale? / 182
Psihopatologie
Fisele 163‑166
Fisa 163.vDe la autismul delincvential la DSM‑4: „Fara alta specificatie” / 186
Fisa 164. Legatura criminologiei clinice cu psihologia clinica si psihopatologia clinica / 188
Fisa 165. Elemente de semiologie psihopatologica la adult si tulburarile de personalitate / 189
Fisa 166. Profilul psiho‑criminologic al teroristului. Psihologie si psihopatologie / 189
Tulburari de personalitate
Fisele 167‑170
Fisa 167. Clarificari conceptuale / 195
Fisa 167.1. „Temperament”, „comportament”, „personalitate” / 195
Fisa 168. Tulburarea de personalitate antisociala / psihopatia / sociopatia / 196
Fisa 168.1. Psihopaticul ca atribut / 196
Fisa 168.2. Cine este psihopatul? (I) / 197
Fisa 168.3. Cine este psihopatul? Sau despre constiinta, grup si absenta constiintei (II) / 197
Fisa 168.4. Cine este psihopatul? Personalitatea psihopata vazuta de Plagnol (III) / 198
Fisa 168.5. Cine este psihopatul? Despre personalitatea narcisica (IV) / 199
Fisa 168.6. Cine este psihopatul? Sau despre personalitatea limita (V) / 200
Fisa 168.7. Cine este psihopatul? Perspectiva Butoi (VI) / 201
Fisa 168.8. Cine este psihopatul? Perspectivele Butoi si Stout (VII) / 202
Fisa 168.9. Cine este psihopatul? Perspectivele Stephen Karpman si Miller (VIII) / 204
Fisa 168.10. Psihopatia in societate. Cauze, dileme, raspunsuri/ solutii / 204
Fisa 168.10.1. Psihopatia si cauzele aparitiei / 204
Fisa 168.10.2. Diferenta intre psihopatie si agresivitate / 205
Fisa 168.10.3. Tipologiile psihopatilor / 205
Fisa 168.10.4. Psihopatul si obsesia pentru victima / 206
Fisa 168.10.5. Psihopatul si dragostea / 207
Fisa 168.10.6. Demascarea psihopatului si efectele asupra victimei / 207
Fisa 168.10.7. Poate fi tratat sau spitalizat un psihopat? / 207
Fisa 168.10.8. Credulitatea victimei / 208
Fisa 168.10.9. Relatia victimei cu psihopatul / 208
Fisa 168.10.10. Exista o reactie „corecta”, de manual, a victimei? / 209
Fisa 168.10.11. Viata post‑psihopatie / 209
Fisa 169. Delincventa juvenila / 210
Fisa 169.1. Delincventa juvenila din prisma psiho‑criminologiei (psihologiei criminologice). Perspectiva Sürig / 210
Fisa 170. Comportament simulat / minciuna / 211
Fisa 170.1. Minciuna si anxietatea severa in context criminologic/ judiciar/forensic / 211
Fisa 170.2. Profilul psiho‑social al minciunii maligne / 212
Fisa 170.3. nvestigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf in investigarea suspiciunii de viol asupra unui copil de 3 ani si 6 luni / 214
Infractiuni sexuale
Fisele 171‑173
Fisa 171. Omuciderea sexuala / 224
Fisa 172. Violul (in familie/conjugal/partenerial) – o realitate sociala dovedita stiintific (evidence‑based) prin evaluarea fantasmelor sexuale in populatia romaneasca / 224
Fisa 173. O tipologie a agresorilor sexuali violatori romani. Studiu validat stiintific (evidence‑based) in penitenciarele din Romania / 226
Crima, criminal, criminalitate
Fisele 174‑185
Fisa 174. Relatia tulburare psihica ‑ stare de periculozitate ‑ comportament criminal / 233
Fisa 175. Scopul ascuns al crimei / 234
Fisa 176. Rolul criminologiei la Denis Szabo / 235
Fisa 177. Interdisciplinaritatea concluziilor / 235
Fisa 178. Metoda tipologica in criminologie / 236
Fisa 179. Tipologia conduitei delincvente / criminale dupa Marshall Barron Clinard / 237
Fisa 180. Raspuns unui apreciat criminolog roman / 230
Fisa 181. Punct de vedere criminologic asupra criminalului. Perspectiva Ioan Tanoviceanu / 238
Fisa 182. Violul (in familie) / 240
Fisa 183. Transferul si contratransferul, aproape doua jucarii verbale ale practicii unor psihologi si psihiatri. Sau despre „omnipotenta oarba” a acestora: mitul invincibilitatii profesionale / 240
Fisa 184. Obstacolele criminologiei in Romania / 242
Fisa 185. Criminologia culturala – acest „Corpus Christi” al societatii civilizate / 243
Postfata / 245
Referinte bibliografice / 246
Au trecut 8 ani de la lansarea primei editii, intr‑un mediu onorant la acel moment: Academia Romana. Din resursele proprii, s‑au tiparit 100 de exemplare. Cartea a trecut neobservata in peisajul de specialitate, dar s‑a vandut relativ repede. De unde concluzionez ca interesul exista si e dublat din spatele cortinei de noutatile perspectivelor.
Criminologia din Romania nu o duce deloc bine. Fenomenul este arhicunoscut, nu mai trebuie amintit. Dar ce tin sa evidentiez este ca accentul pe criminologia evidence‑based este aproape inexistent. Tratatele din domeniul dreptului penal nu converg inspre o integrare exhaustiva a noutatilor aparute in domenii conexe pentru ca, fie pe de o parte nu exista, fie nu sunt suficient de vizibile. Raman la convingerea ca statutul criminologiei este dezorientat intentionat, pentru ca in latura ei preventiva este mult de munca. Cu cateva foarte putine exceptii, criminologia ramane primavara profesionala preferata de specialistii indeosebi francofoni.
Editia a II‑a a plecat din nevoia de a expune cateva realitati observate in timp: 1. drumul criminologiei si al psihologiei criminologice in lume; 2. evidence‑based in criminologie si psihologie criminologica devine si este o certitudine, care poate oferi o imagine mai clara asupra unor realitati conceptuale sau profesionale; 3. Institutul National de Criminologie e un paradox; 4. nu dispunem, decat sporadic, de o infrastructura cognitiva si de viziune critic‑constructiva in spatiul judiciar si penal; 5. marea majoritate a ONG‑urilor din domeniu au doar o aparenta grija pentru nou si „judiciarizarea" mintilor specialistilor; 6. profesorii , in marea lor majoritate – sunt adesea depasiti de stadiul actual al cercetarii si predau sau isi orienteaza cursurile in baza unor lucrari plagiate sau cvasi‑plagiate; 7. institutii de profil din Romania au la concursul de angajare/incadrare bibliografie lucrari ale unor asa‑zisi specialisti, care au plagiat, sub nivelul actual de informatie; 8. promovarea in curricula INM a unor discipline pseudo‑stiintifice (vezi NLP), care ar ajuta la intelegerea mecanismelor din spatele unei sali de judecata; 9. abordarea publica, in plan local, a unor false teme de interes la nivel national, strict cu specialisti „locali” din sistemul de justitie: „femei in justitie” versus „barbati in justitie”; 10. comportamentul simulat in infractiunile sexuale prin tehnica poligraf sa fie supervizat de experti onesti profesional, cu experienta si caracter pozitiv; 11. necesitatea introducerii statutului de expert pe perioade determinate (vezi modelul Canada).
Noutatile aduse acestei editii consta, intr‑o prima faza, in reconfigurarea cuprinsului. Este mai organizat, mai disciplinat, mai matematic, pentru creierul secolului XXI care doreste sa cunoasca, punctual, detaliile din X sau Y subiect de interes. O sectiune nu depinde de alta, decat in masura in care vrei sa lecturezi intregul continut. Dar cum timpul ne joaca feste, este important sa mergi direct la continutul care te intereseaza. In mod special, cel legat de noutatile in materie de infractiunile cu motivatie sexuala rezultate in urma unor studii pe teritoriul tarii noastre.
In partea generala am inclus patru sectiuni noi: 1. Asertiuni si interogari din sfera criminologiei si psihologiei criminologice; 2. Cum sa intelegem criminologia intr‑o societate capitalist‑socialista post‑comunista; 3. Cum sa intelegem (si sa ne facem aliata) psihologia criminologica; 4. Caracterul pluri‑, inter‑ si transdisciplinar al criminologiei si psihologiei criminologice, cu cele patru dimensiuni: a) sociologia minciunii; b) psihhanaliza minciunii; c) spiritualitate si minciuna; d) minciuna si etica. Am reconsiderat ca, o parte din ceea ce am expus in partea speciala merita mai degraba sa se afle in partea generala. De exemplu: Dragoste si sex in pragul psihopatologiei, Vocatia si patologia libertatii. Preludiu psiho‑criminologic si Reusita prin esec‑deziderat social. Camp de plecare in psiho‑criminologie. De asemenea, pentru imaginea unui autentic compendiu in materie in timp, am decis sa adaug – cu acordul editurii – textul din „Despre minciuna. Ratiuni sociale, psihanalitice, spirituale, etice, criminologic‑judiciare”. Astfel, partea generala cuprinde ratiunile sociale (cu exceptia profilului psiho‑social al minciunii maligne, regasit in partea speciala), psihanalitice, etice si spirituale. Partea speciala este intregita, in acest sens, cu Minciuna si anxietatea severa in context criminologic/ judiciar/forensic.
Partea speciala este si ea segmentata in 6 capitole. Singurul capitol care este impartit la randul lui in 4 subcapitole este cel referitor la tulburarile de personalitate: clarificari conceptuale, tulburarea de personalitate antisociala/psihopatia/sociopatia, delincventa juvenila si comportament simulat/minciuna. Practic, am oferit un panel mai luminos si mai rarefiat de intelegere a acestui fascinant domeniu al fenomenului criminal.
Partea speciala incepe cu capitolul Modelul psihodinamic: psihanaliza si psihologie psihanalitica, aici incluzand ultimele noutati, pe scurt, din domeniul sexualitatii romanesti in ceea ce priveste despre ce fantasmeaza barbatii si femeile. Am continuat cu capitolul „Parafilii/ sexualitate devianta” in care am inclus subcapitolul: 1. Cum se raporteaza agresorii sexuali violatori la fantasmele sexuale?. In capitolul „Tulburari de personalitate” am avut in vedere introducerea a cel putin doua noutati: 1. Profilul psiho‑social al minciunii maligne, respectiv 2. Investigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf in investigarea suspiciunii de viol asupra unui copil de 3 ani si 6 luni. Urmatorul capitol este dedicat psihopatologiei, care promite sa fie imbunatatit semnificativ in editiile viitoare. Un capitol esential pentru un astfel de manual este „Infractiuni sexuale”. Aici am inclus doua teme stringente: 1. Violul (in familie/ conjugal/partenerial) – o realitate dovedita stiintific (evidence-based) prin evaluarea fantasmelor sexuale in populatia romaneasca si 2. O tipologie a agresorilor sexuali violatori romani. Studiu validat stiintific (evidence-based) in penitenciarele din Romania. In ultimul capitol, „Crima, criminal, criminalitate”, elementul de noutate il constituie Criminologia culturala – acest „Corpus Christi” al societatii civilizate.
Citarea in text s‑a modificat si ea. In aceasta editie regula de citare este conform ultimelor reglementari ale APA (Asociatia Americana de Psihologie). Notele de subsol au menirea de a aduce lamuriri si clarificari in privinta unei teme sau a unui subiect tratat.
Autorul
Criminologia din Romania nu o duce deloc bine. Fenomenul este arhicunoscut, nu mai trebuie amintit. Dar ce tin sa evidentiez este ca accentul pe criminologia evidence‑based este aproape inexistent. Tratatele din domeniul dreptului penal nu converg inspre o integrare exhaustiva a noutatilor aparute in domenii conexe pentru ca, fie pe de o parte nu exista, fie nu sunt suficient de vizibile. Raman la convingerea ca statutul criminologiei este dezorientat intentionat, pentru ca in latura ei preventiva este mult de munca. Cu cateva foarte putine exceptii, criminologia ramane primavara profesionala preferata de specialistii indeosebi francofoni.
Editia a II‑a a plecat din nevoia de a expune cateva realitati observate in timp: 1. drumul criminologiei si al psihologiei criminologice in lume; 2. evidence‑based in criminologie si psihologie criminologica devine si este o certitudine, care poate oferi o imagine mai clara asupra unor realitati conceptuale sau profesionale; 3. Institutul National de Criminologie e un paradox; 4. nu dispunem, decat sporadic, de o infrastructura cognitiva si de viziune critic‑constructiva in spatiul judiciar si penal; 5. marea majoritate a ONG‑urilor din domeniu au doar o aparenta grija pentru nou si „judiciarizarea" mintilor specialistilor; 6. profesorii , in marea lor majoritate – sunt adesea depasiti de stadiul actual al cercetarii si predau sau isi orienteaza cursurile in baza unor lucrari plagiate sau cvasi‑plagiate; 7. institutii de profil din Romania au la concursul de angajare/incadrare bibliografie lucrari ale unor asa‑zisi specialisti, care au plagiat, sub nivelul actual de informatie; 8. promovarea in curricula INM a unor discipline pseudo‑stiintifice (vezi NLP), care ar ajuta la intelegerea mecanismelor din spatele unei sali de judecata; 9. abordarea publica, in plan local, a unor false teme de interes la nivel national, strict cu specialisti „locali” din sistemul de justitie: „femei in justitie” versus „barbati in justitie”; 10. comportamentul simulat in infractiunile sexuale prin tehnica poligraf sa fie supervizat de experti onesti profesional, cu experienta si caracter pozitiv; 11. necesitatea introducerii statutului de expert pe perioade determinate (vezi modelul Canada).
Noutatile aduse acestei editii consta, intr‑o prima faza, in reconfigurarea cuprinsului. Este mai organizat, mai disciplinat, mai matematic, pentru creierul secolului XXI care doreste sa cunoasca, punctual, detaliile din X sau Y subiect de interes. O sectiune nu depinde de alta, decat in masura in care vrei sa lecturezi intregul continut. Dar cum timpul ne joaca feste, este important sa mergi direct la continutul care te intereseaza. In mod special, cel legat de noutatile in materie de infractiunile cu motivatie sexuala rezultate in urma unor studii pe teritoriul tarii noastre.
In partea generala am inclus patru sectiuni noi: 1. Asertiuni si interogari din sfera criminologiei si psihologiei criminologice; 2. Cum sa intelegem criminologia intr‑o societate capitalist‑socialista post‑comunista; 3. Cum sa intelegem (si sa ne facem aliata) psihologia criminologica; 4. Caracterul pluri‑, inter‑ si transdisciplinar al criminologiei si psihologiei criminologice, cu cele patru dimensiuni: a) sociologia minciunii; b) psihhanaliza minciunii; c) spiritualitate si minciuna; d) minciuna si etica. Am reconsiderat ca, o parte din ceea ce am expus in partea speciala merita mai degraba sa se afle in partea generala. De exemplu: Dragoste si sex in pragul psihopatologiei, Vocatia si patologia libertatii. Preludiu psiho‑criminologic si Reusita prin esec‑deziderat social. Camp de plecare in psiho‑criminologie. De asemenea, pentru imaginea unui autentic compendiu in materie in timp, am decis sa adaug – cu acordul editurii – textul din „Despre minciuna. Ratiuni sociale, psihanalitice, spirituale, etice, criminologic‑judiciare”. Astfel, partea generala cuprinde ratiunile sociale (cu exceptia profilului psiho‑social al minciunii maligne, regasit in partea speciala), psihanalitice, etice si spirituale. Partea speciala este intregita, in acest sens, cu Minciuna si anxietatea severa in context criminologic/ judiciar/forensic.
Partea speciala este si ea segmentata in 6 capitole. Singurul capitol care este impartit la randul lui in 4 subcapitole este cel referitor la tulburarile de personalitate: clarificari conceptuale, tulburarea de personalitate antisociala/psihopatia/sociopatia, delincventa juvenila si comportament simulat/minciuna. Practic, am oferit un panel mai luminos si mai rarefiat de intelegere a acestui fascinant domeniu al fenomenului criminal.
Partea speciala incepe cu capitolul Modelul psihodinamic: psihanaliza si psihologie psihanalitica, aici incluzand ultimele noutati, pe scurt, din domeniul sexualitatii romanesti in ceea ce priveste despre ce fantasmeaza barbatii si femeile. Am continuat cu capitolul „Parafilii/ sexualitate devianta” in care am inclus subcapitolul: 1. Cum se raporteaza agresorii sexuali violatori la fantasmele sexuale?. In capitolul „Tulburari de personalitate” am avut in vedere introducerea a cel putin doua noutati: 1. Profilul psiho‑social al minciunii maligne, respectiv 2. Investigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf in investigarea suspiciunii de viol asupra unui copil de 3 ani si 6 luni. Urmatorul capitol este dedicat psihopatologiei, care promite sa fie imbunatatit semnificativ in editiile viitoare. Un capitol esential pentru un astfel de manual este „Infractiuni sexuale”. Aici am inclus doua teme stringente: 1. Violul (in familie/ conjugal/partenerial) – o realitate dovedita stiintific (evidence-based) prin evaluarea fantasmelor sexuale in populatia romaneasca si 2. O tipologie a agresorilor sexuali violatori romani. Studiu validat stiintific (evidence-based) in penitenciarele din Romania. In ultimul capitol, „Crima, criminal, criminalitate”, elementul de noutate il constituie Criminologia culturala – acest „Corpus Christi” al societatii civilizate.
Citarea in text s‑a modificat si ea. In aceasta editie regula de citare este conform ultimelor reglementari ale APA (Asociatia Americana de Psihologie). Notele de subsol au menirea de a aduce lamuriri si clarificari in privinta unei teme sau a unui subiect tratat.
Autorul
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Ghid de practica psihologica pentru studenti, ed. II, revizuita si adaugita
Tulburarile de personalitate. Modalitati de diagnostic si tratament
Evaluare clinica si psihoterapie. Studii de caz - Steliana Rizeanu
Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei
Psihoterapie si consiliere. Studii de caz
Cercetari actuale in psihologia personalitatii - Romeo Zeno Cretu
Strategii de coping la copii, parinti si profesori. Programe de interventie
Consiliere psihologica
Psihologia personalitatii - Eugen Avram
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro