Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare
![Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/creierul-fragil-intelegerea-tulburarilor-neurologice-neurodegenerative-si-de-dezvoltare-746678.jpg "Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [0]")
![Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/creierul-fragil-intelegerea-tulburarilor-neurologice-neurodegenerative-si-de-dezvoltare-950677.jpg "Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [1]")
![Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/creierul-fragil-intelegerea-tulburarilor-neurologice-neurodegenerative-si-de-dezvoltare-746678.jpg "Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [1]")
![Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/creierul-fragil-intelegerea-tulburarilor-neurologice-neurodegenerative-si-de-dezvoltare-950677.jpg "Creierul fragil. Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare [2]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Maria Zivari
Ediția: I
Pagini: 252
Anul publicării: 2026
ISBN: 978-606-28-2151-7
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062821517
Cod Produs:
9786062821517
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
Creierul fragil este o carte despre echilibrul precar dintre performanță și vulnerabilitate, dintre rațiune și emoție, dintre adaptare și eșec.
Bazată pe perspective din neuroștiințe, psihologie și experiența umană cotidiană, lucrarea explorează modul în care creierul – acest organ extraordinar de plastic – poate fi în același timp rezilient și fragil. Stresul, trauma, decizia, eroarea și relația cu ceilalți devin ferestre prin care înțelegem nu doar cum funcționează mintea, ci și de ce uneori cedează.
Cartea subliniază rolul esențial al abordării multidisciplinare în sănătatea creierului, unde neurologia, psihiatria, psihologia, medicina somnului, reabilitarea și comunicarea clinică se întâlnesc într-un efort comun. Sănătatea cerebrală nu este rezultatul unei singure specialități, ci al unei echipe care învață să privească omul ca întreg.
Aceasta nu este o carte despre slăbiciune, ci despre luciditate. Despre a recunoaște limitele creierului ca prim pas spre a-l proteja, înțelege și folosi mai bine.
Bazată pe perspective din neuroștiințe, psihologie și experiența umană cotidiană, lucrarea explorează modul în care creierul – acest organ extraordinar de plastic – poate fi în același timp rezilient și fragil. Stresul, trauma, decizia, eroarea și relația cu ceilalți devin ferestre prin care înțelegem nu doar cum funcționează mintea, ci și de ce uneori cedează.
Cartea subliniază rolul esențial al abordării multidisciplinare în sănătatea creierului, unde neurologia, psihiatria, psihologia, medicina somnului, reabilitarea și comunicarea clinică se întâlnesc într-un efort comun. Sănătatea cerebrală nu este rezultatul unei singure specialități, ci al unei echipe care învață să privească omul ca întreg.
Aceasta nu este o carte despre slăbiciune, ci despre luciditate. Despre a recunoaște limitele creierului ca prim pas spre a-l proteja, înțelege și folosi mai bine.
Maria Zivari
-
Creierul fragil . Înţelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative şi de dezvoltare
Descarcă
Lucrarea de față, intitulată „Creierul fragil: înțelegerea tulburărilor neurologice, neurodegenerative și de dezvoltare”, își propune să ofere o perspectivă neuropsihologică aprofundată asupra unor patologii care afectează profund calitatea vieții și autonomia individului. Prin explorarea detaliată a mecanismelor, manifestărilor și intervențiilor, acest volum analizează cele trei mari categorii de afecțiuni cerebrale: tulburările neurologice (accidentul vascular cerebral, traumatismele cranio‑cerebrale, epilepsia), tulburările neurodegenerative (demența, boala Alzheimer, boala Parkinson) și tulburările de dezvoltare (ADHD, autism, dislexia).
Patologia neurologică, așa cum este accidentul vascular cerebral, constituie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate la nivel global. AVC‑ul, fie el ischemic sau hemoragic, este o urgență medicală a cărei evoluție depinde de intervenția rapidă pentru a reduce riscul de leziuni cerebrale severe. Consecințele acestor leziuni, alături de cele provocate de traumatismele cranio‑cerebrale, se manifestă prin disfuncții motorii, senzoriale, cognitive și comportamentale. De exemplu, leziunile cerebrale post‑AVC pot afecta lobul frontal, determinând dificultăți de planificare, luare a deciziilor și autocontrol, sau lobul temporal, cauzând tulburări de limbaj (afazie) și memorie (amnezie). O altă tulburare neurologică importantă abordată este epilepsia, una dintre cele mai răspândite boli cronice, care afectează aproximativ 50 de milioane de persoane la nivel mondial. Epilepsia, definită prin crize epileptice recurente, rezultate din descărcări neuronale excesive, necesită o diagnosticare diferențială riguroasă, având în vedere că se poate confunda cu tulburări psihogene non‑epileptice sau alte afecțiuni.
În sfera tulburărilor neurodegenerative, ne confruntăm cu afecțiuni cronice care își pun amprenta progresiv asupra întregii structuri umane: gânduri, emoții, personalitate, memorie și funcții motorii. Demența, definită ca o deteriorare cognitivă progresivă care interferează semnificativ cu independența, nu este o consecință normală a îmbătrânirii, ci rezultatul unor modificări neuropatologice, cum ar fi acumularea de proteine anormale (beta‑amiloid și tau) în boala Alzheimer. Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, afectează predominant memoria episodică recentă, ducând la dezintegrarea identității personale. De asemenea, boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată clinic prin tremor de repaus, rigiditate și bradikinezie, cauzate de scăderea dopaminei la nivelul substanței negre. Atât în demență, cât și în boala Parkinson, pe lângă deficitele motorii și cognitive, tulburările afective (depresia și anxietatea) joacă un rol major în determinarea calității vieții.
Un al treilea pilon al acestei lucrări este dedicat tulburărilor de neurodezvoltare, care debutează timpuriu și necesită intervenție specializată pe termen lung. Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate este definită printr‑un tipar persistent de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate. La adulți, manifestările se pot transforma în agitație internă și dificultăți de organizare. Tulburările din spectrul autist sunt caracterizate prin dificultăți persistente în comunicarea și interacțiunea socială, alături de comportamente repetitive, iar spectrul larg de manifestări necesită o clasificare în funcție de nivelul de suport necesar. Dislexia, o tulburare specifică de învățare, presupune dificultăți în achiziția și utilizarea citirii și scrierii, în ciuda unei inteligențe normale, fiind asociată cu o disfuncție a rețelei neuronale specializate pentru procesarea fonologică. Recunoașterea timpurie a semnelor TSA, ADHD sau dislexie este crucială, deoarece intervenția precoce poate îmbunătăți semnificativ traiectoria dezvoltării.
Toate aceste patologii complexe impun o concluzie unitară: managementul lor necesită o abordare multidisciplinară, personalizată și integrată. Succesul în recuperare și în menținerea calității vieții depinde de coordonarea strânsă între neurologi, psihiatri, fizioterapeuți, logopezi și psihologi.
În acest cadru, rolul psihologului clinician este fundamental și transversal, acoperind evaluarea, intervenția și suportul pe toate palierele. Psihologul este cel care realizează evaluarea neuropsihologică detaliată a funcțiilor cognitive afectate (memorie, atenție, funcții executive, limbaj), utilizând instrumente standardizate precum MMSE, MoCA, WCST și teste de memorie. Mai mult, psihologul evaluează și gestionează impactul emoțional și comportamental, tratând comorbidități precum depresia și anxietatea prin intervenții psihoterapeutice (ex. terapia cognitiv‑comportamentală). Dincolo de intervenția directă asupra pacientului, suportul acordat familiei și personalului medical este oferit de către psihologul clinician, care prin consiliere, psihoeducație și strategii de coping îi susține eficient, facilitând adaptarea la noile realități și menținerea demnității pacientului.
În esență, această lucrare adună informațiile necesare pentru înțelegerea faptului că, fie că vorbim despre recuperarea post‑AVC, reintegrarea socială post‑TCC, menținerea autonomiei în demență, gestionarea simptomelor non‑motorii în boala Parkinson sau intervenția timpurie în tulburările de dezvoltare, o abordare centrată pe pacient și pe rețeaua sa de suport este cheia pentru optimizarea prognosticului și a calității vieții. Prin urmare, materialul de față reprezintă un ghid valoros pentru toți specialiștii și studenții interesați de complexitatea și fragilitatea creierului uman și de modalitățile prin care putem sprijini oamenii aflați în suferință să ducă o viață cât mai împlinită.
Patologia neurologică, așa cum este accidentul vascular cerebral, constituie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate la nivel global. AVC‑ul, fie el ischemic sau hemoragic, este o urgență medicală a cărei evoluție depinde de intervenția rapidă pentru a reduce riscul de leziuni cerebrale severe. Consecințele acestor leziuni, alături de cele provocate de traumatismele cranio‑cerebrale, se manifestă prin disfuncții motorii, senzoriale, cognitive și comportamentale. De exemplu, leziunile cerebrale post‑AVC pot afecta lobul frontal, determinând dificultăți de planificare, luare a deciziilor și autocontrol, sau lobul temporal, cauzând tulburări de limbaj (afazie) și memorie (amnezie). O altă tulburare neurologică importantă abordată este epilepsia, una dintre cele mai răspândite boli cronice, care afectează aproximativ 50 de milioane de persoane la nivel mondial. Epilepsia, definită prin crize epileptice recurente, rezultate din descărcări neuronale excesive, necesită o diagnosticare diferențială riguroasă, având în vedere că se poate confunda cu tulburări psihogene non‑epileptice sau alte afecțiuni.
În sfera tulburărilor neurodegenerative, ne confruntăm cu afecțiuni cronice care își pun amprenta progresiv asupra întregii structuri umane: gânduri, emoții, personalitate, memorie și funcții motorii. Demența, definită ca o deteriorare cognitivă progresivă care interferează semnificativ cu independența, nu este o consecință normală a îmbătrânirii, ci rezultatul unor modificări neuropatologice, cum ar fi acumularea de proteine anormale (beta‑amiloid și tau) în boala Alzheimer. Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, afectează predominant memoria episodică recentă, ducând la dezintegrarea identității personale. De asemenea, boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată clinic prin tremor de repaus, rigiditate și bradikinezie, cauzate de scăderea dopaminei la nivelul substanței negre. Atât în demență, cât și în boala Parkinson, pe lângă deficitele motorii și cognitive, tulburările afective (depresia și anxietatea) joacă un rol major în determinarea calității vieții.
Un al treilea pilon al acestei lucrări este dedicat tulburărilor de neurodezvoltare, care debutează timpuriu și necesită intervenție specializată pe termen lung. Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate este definită printr‑un tipar persistent de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate. La adulți, manifestările se pot transforma în agitație internă și dificultăți de organizare. Tulburările din spectrul autist sunt caracterizate prin dificultăți persistente în comunicarea și interacțiunea socială, alături de comportamente repetitive, iar spectrul larg de manifestări necesită o clasificare în funcție de nivelul de suport necesar. Dislexia, o tulburare specifică de învățare, presupune dificultăți în achiziția și utilizarea citirii și scrierii, în ciuda unei inteligențe normale, fiind asociată cu o disfuncție a rețelei neuronale specializate pentru procesarea fonologică. Recunoașterea timpurie a semnelor TSA, ADHD sau dislexie este crucială, deoarece intervenția precoce poate îmbunătăți semnificativ traiectoria dezvoltării.
Toate aceste patologii complexe impun o concluzie unitară: managementul lor necesită o abordare multidisciplinară, personalizată și integrată. Succesul în recuperare și în menținerea calității vieții depinde de coordonarea strânsă între neurologi, psihiatri, fizioterapeuți, logopezi și psihologi.
În acest cadru, rolul psihologului clinician este fundamental și transversal, acoperind evaluarea, intervenția și suportul pe toate palierele. Psihologul este cel care realizează evaluarea neuropsihologică detaliată a funcțiilor cognitive afectate (memorie, atenție, funcții executive, limbaj), utilizând instrumente standardizate precum MMSE, MoCA, WCST și teste de memorie. Mai mult, psihologul evaluează și gestionează impactul emoțional și comportamental, tratând comorbidități precum depresia și anxietatea prin intervenții psihoterapeutice (ex. terapia cognitiv‑comportamentală). Dincolo de intervenția directă asupra pacientului, suportul acordat familiei și personalului medical este oferit de către psihologul clinician, care prin consiliere, psihoeducație și strategii de coping îi susține eficient, facilitând adaptarea la noile realități și menținerea demnității pacientului.
În esență, această lucrare adună informațiile necesare pentru înțelegerea faptului că, fie că vorbim despre recuperarea post‑AVC, reintegrarea socială post‑TCC, menținerea autonomiei în demență, gestionarea simptomelor non‑motorii în boala Parkinson sau intervenția timpurie în tulburările de dezvoltare, o abordare centrată pe pacient și pe rețeaua sa de suport este cheia pentru optimizarea prognosticului și a calității vieții. Prin urmare, materialul de față reprezintă un ghid valoros pentru toți specialiștii și studenții interesați de complexitatea și fragilitatea creierului uman și de modalitățile prin care putem sprijini oamenii aflați în suferință să ducă o viață cât mai împlinită.
PREFAȚĂ/11
PARTEA I
TULBURĂRI NEUROLOGICE: ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC), TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE (TCC) ȘI EPILEPSIA /15
CAPITOLUL I . ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL/17
1. Prezentare generală/17
2. Tipurile de accident vascular cerebral /17
2.1 AVC ischemic/17
2.2 AVC hemoragic/18
2.3 Atac ischemic tranzitor (AIT)/18
3. Cauzele accidentului vascular cerebral/18
4. Leziunile traumatice și anevrismul cerebral/20
5. Manifestările clinice ale accidentului vascular cerebral (AVC) /21
5.1 Recunoașterea rapidă a manifestărilor clinice/22
6. Impactul accidentului vascular cerebral asupra creierului/22
6.1 Leziuni cerebrale locale/22
6.1.1 Leziuni la nivelul lobului frontal /22
6.1.2 Leziuni la nivelul lobului temporal/24
6.1.3 Leziuni la nivelul lobului parietal/25
6.1.4 Leziuni la nivelul lobului occipital/26
7. Evaluarea psihologică și recuperarea post‑AVC/28
8. Tratament, recuperare și îngrijire pe termen lung după AVC/28
9. Terapia logopedică/29
9.1 Tehnici utilizate în terapia logopedică/30
9.1.1 Exerciții de articulare/30
9.1.2 Exerciții de înțelegere a limbajului/30
9.1.3 Tehnica prin imagini/30
9.1.4 Exerciții de recuperare a memoriei/31
9.2 Beneficiile terapiei logopedice/31
10. Studii de caz/32
10.1 Accident vascular cerebral ischemic la un pacient de 65 de ani/32
10.2 Accident vascular cerebral (AVC) hemoragic la un pacient de 72 de ani/35
10.3 Accident vascular cerebral (AVC) tranzitoriu la o pacientă de 58 de ani/38
11. Rolul psihologului în recuperarea post‑AVC/40
12. Concluzii /42
Bibliografie/43
Anexe/54
CAPITOLUL II. TRAUMATISMELE CEREBRALE/56
1. Introducere/56
1.1 Prezentare generală/56
1.2 Mecanismele fiziopatologice/56
1.3 Severitatea disfuncțiilor/57
1.4 Clasificare/57
2. Cauzele și factorii de risc ai traumatismelor cranio‑cerebrale/57
3. Manifestări clinice și neuropsihologice/59
4. Evaluarea clinică și imagistică/60
4.1 Evaluarea stării neurologice (Scala Glasgow)/60
4.2 Evaluarea semnelor vitale și a funcțiilor vitale/61
4.3 Investigații imagistice/61
4.4 Diagnostic diferențial/61
5. Teste cognitive standardizate/62
6. Evaluarea psihologică/65
7. Recuperarea cognitivă/66
9. Intervenții comportamentale și emoționale în TCC/66
10. Monitorizarea progresului, ajustarea intervențiilor și integrarea socio‑profesională/68
11. Aspecte etice și legale/68
12. Concluzii/70
Bibliografie/70
CAPITOLUL III. EPILEPSIA/78
1. Introducere /78
2. Clasificarea formelor de epilepsie/80
3. Etiologia și mecanismele fiziopatologice implicate în epilepsie/84
4. Diagnostic și evaluare/84
5. Tratament și prognostic/88
6. Epidemiologie/89
7. Cauze și factori de risc ai epilepsiei/89
8. Implicații psihologice și neuropsihologice/90
9. Rolul psihologului în activitatea cu pacienții cu epilepsie/98
10. Considerații etice și sociale/99
11. Concluzii/99
Bibliografie/100
PARTEA A II‑A
TULBURĂRI NEURODEGENERATIVE: DEMENȚA, BOALA ALZHEIMER, BOALA PARKINSON /107
CAPITOLUL I. DEMENȚA/109
1. Introducere/109
2. Istoric/109
3. Date epidemiologice/111
3.1 Diferența între îmbătrânirea cognitivă normală și demență/111
3.2 Implicații psihologice și clinice/111
4. Clasificarea demențelor/114
5. Fiziopatologie și mecanismele tulburării/115
5.1. Dezechilibre neurochimice/116
6. Manifestări clinice ale demențelor/117
6.1. Manifestări cognitive/117
6.2. Manifestări psihocomportamentale/118
6.3. Manifestări funcționale/119
7. Diagnosticarea demențelor/120
7.1. Diagnostic clinic/121
7.2. Evaluări neuropsihologice/122
7.3. Investigații paraclinice/123
8. Tratament și intervenții multidisciplinare/124
9. Contraindicații și limite ale intervențiilor în demență/126
10. Prevenție și abordări psihologice moderne/127
11. Concluzii /129
Anexe/130
Bibliografie/134
CAPITOLUL II. BOALA ALZHEIMER/144
1. Introducere/144
2. Caracteristici generale și definiție/144
2.1 Istoric /147
3. Cauze și factori de risc/148
4. Etiologia bolii Alzheimer/149
5. Modificări neuropatologice în boala Alzheimer/149
6. Simptomatologie și etape/151
7. Instrumente de screening/152
8. Impactul psihologic și social/154
9. Tratament și intervenții/155
9.1 Diagnostic și intervenții actuale/155
9.2 Rolul psihologului/156
10. Aspecte etice/157
11. Concluzii /157
12. Studiu de caz: pacient diagnosticat cu boala Alzheimer/157
Bibliografie/160
CAPITOLUL III. BOALA PARKINSON/167
1. Definiție și generalități/167
2. Istoric/167
3. Evoluție și diagnostic/167
4. Studii asupra bolii Parkinson/167
5. Evaluarea psihologică/172
6. Studiu de caz: evaluarea psihologică a unui pacient cu boala Parkinson /173
7. Rolul psihologului în gestionarea bolii Parkinson/176
8. Plan de intervenție pentru pacientul cu boala Parkinson/176
8.1 Nivel cognitiv/176
8.2 Nivel emoțional/178
8.3 Nivel social/178
8.4 Plan de implementare și monitorizare/179
9. Tratamentul bolii Parkinson/179
10. Impactul psihosocial/180
11. Aspecte etice și legale/180
12. Diferențierea bolii Parkinson de alte afecțiuni/181
13. Concluzii /182
Anexe/182
Bibliografie/185
PARTEA A III‑A
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE: TULBURAREA DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI HIPERACTIVITATE, AUTISM, DISLEXIE /190
CAPITOLUL I. TULBURAREA DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI HIPERACTIVITATE (ADHD)/193
1. Definiție și criterii de diagnostic/193
2. Subtipuri clinice/193
3. Simptome caracteristice/194
4. Cauze și factori de risc/194
5. Evaluare și diagnostic/198
6. Intervenții și tratament/199
7. ADHD la copii versus la adulți/200
8. Studiu de caz ADHD/203
Bibliografie/205
CAPITOLUL II. TULBURĂRI DIN SPECTRUL AUTIST/213
1. Definiție și caracteristici generale /213
3. Cauze și factori de risc/215
3.1 Factorii genetici/215
3.2 Implicarea factorilor genetici/216
3.3 Genele și interacțiunile complexe cu mediul/216
3.4 Factori prenatali și perinatali în etiologia TSA/217
3.5 Anomalii neurologice în TSA/217
3.6 Conectivitatea cerebrală și regiunile implicate în procesarea socială/218
3.7 Cortexul prefrontal și controlul comportamental în TSA/218
3.8 Modificări ale conectivității cerebrale și etiologia complexă a TSA/219
4. Semne timpurii și diagnostic precoce în TSA/219
5. Intervenții și suport în TSA/221
5.1 Intervenții comportamentale/221
5.2 Terapie ocupațională și senzorială/223
5.3 Logopedie/223
5.4 Implicarea familiei/224
5.5 Tratament medicamentos/224
6. Studiu de caz TSA/225
Bibliografie/227
CAPITOLUL III. DISLEXIA/233
1. Definiție și conceptualizare/233
2. Semne clinice și manifestări ale dislexiei/233
3. Diagnostic și evaluare /234
4. Intervenție și sprijin în dislexie/236
5. Dislexia la vârsta adultă/237
6. Studii de caz/238
6.1 Studiu de caz, dislexia la copil/238
6.2 Studiu de caz: dislexia la adult /241
Anexe/243
Bibliografie/250
PARTEA I
TULBURĂRI NEUROLOGICE: ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC), TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE (TCC) ȘI EPILEPSIA /15
CAPITOLUL I . ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL/17
1. Prezentare generală/17
2. Tipurile de accident vascular cerebral /17
2.1 AVC ischemic/17
2.2 AVC hemoragic/18
2.3 Atac ischemic tranzitor (AIT)/18
3. Cauzele accidentului vascular cerebral/18
4. Leziunile traumatice și anevrismul cerebral/20
5. Manifestările clinice ale accidentului vascular cerebral (AVC) /21
5.1 Recunoașterea rapidă a manifestărilor clinice/22
6. Impactul accidentului vascular cerebral asupra creierului/22
6.1 Leziuni cerebrale locale/22
6.1.1 Leziuni la nivelul lobului frontal /22
6.1.2 Leziuni la nivelul lobului temporal/24
6.1.3 Leziuni la nivelul lobului parietal/25
6.1.4 Leziuni la nivelul lobului occipital/26
7. Evaluarea psihologică și recuperarea post‑AVC/28
8. Tratament, recuperare și îngrijire pe termen lung după AVC/28
9. Terapia logopedică/29
9.1 Tehnici utilizate în terapia logopedică/30
9.1.1 Exerciții de articulare/30
9.1.2 Exerciții de înțelegere a limbajului/30
9.1.3 Tehnica prin imagini/30
9.1.4 Exerciții de recuperare a memoriei/31
9.2 Beneficiile terapiei logopedice/31
10. Studii de caz/32
10.1 Accident vascular cerebral ischemic la un pacient de 65 de ani/32
10.2 Accident vascular cerebral (AVC) hemoragic la un pacient de 72 de ani/35
10.3 Accident vascular cerebral (AVC) tranzitoriu la o pacientă de 58 de ani/38
11. Rolul psihologului în recuperarea post‑AVC/40
12. Concluzii /42
Bibliografie/43
Anexe/54
CAPITOLUL II. TRAUMATISMELE CEREBRALE/56
1. Introducere/56
1.1 Prezentare generală/56
1.2 Mecanismele fiziopatologice/56
1.3 Severitatea disfuncțiilor/57
1.4 Clasificare/57
2. Cauzele și factorii de risc ai traumatismelor cranio‑cerebrale/57
3. Manifestări clinice și neuropsihologice/59
4. Evaluarea clinică și imagistică/60
4.1 Evaluarea stării neurologice (Scala Glasgow)/60
4.2 Evaluarea semnelor vitale și a funcțiilor vitale/61
4.3 Investigații imagistice/61
4.4 Diagnostic diferențial/61
5. Teste cognitive standardizate/62
6. Evaluarea psihologică/65
7. Recuperarea cognitivă/66
9. Intervenții comportamentale și emoționale în TCC/66
10. Monitorizarea progresului, ajustarea intervențiilor și integrarea socio‑profesională/68
11. Aspecte etice și legale/68
12. Concluzii/70
Bibliografie/70
CAPITOLUL III. EPILEPSIA/78
1. Introducere /78
2. Clasificarea formelor de epilepsie/80
3. Etiologia și mecanismele fiziopatologice implicate în epilepsie/84
4. Diagnostic și evaluare/84
5. Tratament și prognostic/88
6. Epidemiologie/89
7. Cauze și factori de risc ai epilepsiei/89
8. Implicații psihologice și neuropsihologice/90
9. Rolul psihologului în activitatea cu pacienții cu epilepsie/98
10. Considerații etice și sociale/99
11. Concluzii/99
Bibliografie/100
PARTEA A II‑A
TULBURĂRI NEURODEGENERATIVE: DEMENȚA, BOALA ALZHEIMER, BOALA PARKINSON /107
CAPITOLUL I. DEMENȚA/109
1. Introducere/109
2. Istoric/109
3. Date epidemiologice/111
3.1 Diferența între îmbătrânirea cognitivă normală și demență/111
3.2 Implicații psihologice și clinice/111
4. Clasificarea demențelor/114
5. Fiziopatologie și mecanismele tulburării/115
5.1. Dezechilibre neurochimice/116
6. Manifestări clinice ale demențelor/117
6.1. Manifestări cognitive/117
6.2. Manifestări psihocomportamentale/118
6.3. Manifestări funcționale/119
7. Diagnosticarea demențelor/120
7.1. Diagnostic clinic/121
7.2. Evaluări neuropsihologice/122
7.3. Investigații paraclinice/123
8. Tratament și intervenții multidisciplinare/124
9. Contraindicații și limite ale intervențiilor în demență/126
10. Prevenție și abordări psihologice moderne/127
11. Concluzii /129
Anexe/130
Bibliografie/134
CAPITOLUL II. BOALA ALZHEIMER/144
1. Introducere/144
2. Caracteristici generale și definiție/144
2.1 Istoric /147
3. Cauze și factori de risc/148
4. Etiologia bolii Alzheimer/149
5. Modificări neuropatologice în boala Alzheimer/149
6. Simptomatologie și etape/151
7. Instrumente de screening/152
8. Impactul psihologic și social/154
9. Tratament și intervenții/155
9.1 Diagnostic și intervenții actuale/155
9.2 Rolul psihologului/156
10. Aspecte etice/157
11. Concluzii /157
12. Studiu de caz: pacient diagnosticat cu boala Alzheimer/157
Bibliografie/160
CAPITOLUL III. BOALA PARKINSON/167
1. Definiție și generalități/167
2. Istoric/167
3. Evoluție și diagnostic/167
4. Studii asupra bolii Parkinson/167
5. Evaluarea psihologică/172
6. Studiu de caz: evaluarea psihologică a unui pacient cu boala Parkinson /173
7. Rolul psihologului în gestionarea bolii Parkinson/176
8. Plan de intervenție pentru pacientul cu boala Parkinson/176
8.1 Nivel cognitiv/176
8.2 Nivel emoțional/178
8.3 Nivel social/178
8.4 Plan de implementare și monitorizare/179
9. Tratamentul bolii Parkinson/179
10. Impactul psihosocial/180
11. Aspecte etice și legale/180
12. Diferențierea bolii Parkinson de alte afecțiuni/181
13. Concluzii /182
Anexe/182
Bibliografie/185
PARTEA A III‑A
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE: TULBURAREA DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI HIPERACTIVITATE, AUTISM, DISLEXIE /190
CAPITOLUL I. TULBURAREA DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI HIPERACTIVITATE (ADHD)/193
1. Definiție și criterii de diagnostic/193
2. Subtipuri clinice/193
3. Simptome caracteristice/194
4. Cauze și factori de risc/194
5. Evaluare și diagnostic/198
6. Intervenții și tratament/199
7. ADHD la copii versus la adulți/200
8. Studiu de caz ADHD/203
Bibliografie/205
CAPITOLUL II. TULBURĂRI DIN SPECTRUL AUTIST/213
1. Definiție și caracteristici generale /213
3. Cauze și factori de risc/215
3.1 Factorii genetici/215
3.2 Implicarea factorilor genetici/216
3.3 Genele și interacțiunile complexe cu mediul/216
3.4 Factori prenatali și perinatali în etiologia TSA/217
3.5 Anomalii neurologice în TSA/217
3.6 Conectivitatea cerebrală și regiunile implicate în procesarea socială/218
3.7 Cortexul prefrontal și controlul comportamental în TSA/218
3.8 Modificări ale conectivității cerebrale și etiologia complexă a TSA/219
4. Semne timpurii și diagnostic precoce în TSA/219
5. Intervenții și suport în TSA/221
5.1 Intervenții comportamentale/221
5.2 Terapie ocupațională și senzorială/223
5.3 Logopedie/223
5.4 Implicarea familiei/224
5.5 Tratament medicamentos/224
6. Studiu de caz TSA/225
Bibliografie/227
CAPITOLUL III. DISLEXIA/233
1. Definiție și conceptualizare/233
2. Semne clinice și manifestări ale dislexiei/233
3. Diagnostic și evaluare /234
4. Intervenție și sprijin în dislexie/236
5. Dislexia la vârsta adultă/237
6. Studii de caz/238
6.1 Studiu de caz, dislexia la copil/238
6.2 Studiu de caz: dislexia la adult /241
Anexe/243
Bibliografie/250
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Psihologia educatiei. De la teorie la practica - Elena Stanculescu
Introducere în neuroştiinţe
Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei
Consiliere psihologica
Consiliere psihologică în şcoală
Tehnici de comunicare si influenta sociala - Alina Zaharia
Introducere in psihoterapie. Volumul 2 - Daniela Ionescu
