Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Cuvintele mele - Francoise Choquard

10,00 Lei

ISBN: 978-973-749-921-9

Anul publicării: 2010

Editia: I

Pagini: 103

Editura: Universitară

Autor:

Francoise Choquard
Stoc epuizat
Cod Produs: 9789737499219 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Unde se gaseste
  • Autori
  • Review-uri (0)
Succesul de care s a bucurat cartea de faţă în Elveţia este neobişnuit în zilele noastre pentru o operă literară. Din 2001, anul apariţiei, până în prezent s au succedat mai multe tiraje, iar în aprilie 2010 a fost lansată o nouă ediţie, de popularizare, pentru colecţia „livre de poche”, mai precis pentru Aire albastru, deoarece cărţile din colecţie au coperta albastră. Cartea a fost bine primită nu numai de cititori, dar şi de critica literară. Prefaţa semnată de Maurice Born şi recenzia jurnalistului Jean Bernard Vuillème sunt remarcabile şi caracterizatoare. Toate acestea ne au încurajat să prezentăm această carte şi cititorilor români de literatură. Cuvintele mele se prezintă ca un joc original, grav cu vorbele bine alese, în îmbinări deseori neaşteptate, care dă viaţă, într o manieră diferită, unor evocări cunoscute adesea din alte scrieri ale autoarei. Apelul obsedant la o memorie afectivă bogată, împletită cu elemente de vis şi de inconştient dau scrierii un caracter de fugă, de încercare de a opri un prezent din trecut, de a suspenda timpul, într o muzicalitate lingvistică diferită de cea a altor opere. Evocările se succed într o ordine cronologică întâmplătoare având ca punct de plecare un eveniment real din copilărie (Casa Doamnei Babey, Cheia), de la maturitate (Cuvintele mele), şi din nou din obsedanta copilărie (Am un salon de vânzare) etc. Faptul real declanşează o dantelărie de imagini din alte sfere şi uneori din alte fragmente temporale. Impulsul evocărilor poate fi pur şi simplu un obiect, aparent fără mare importanţă, cum ar fi un sertar multă vreme închis, o veche maşină de gătit, nişte fructe, nişte manşete albe etc. Aceste legături directe cu realitatea se transformă în probleme existenţiale grave. Dar temele preferate rămân aceleaşi ca în romane: copilăria fără mamă, prieteniile şi dragostea imposibilă la plural, problemele vârstei a treia, vacanţele din locuri îndepărtate etc. Conform dorinţei şi talentului scriitoricesc al autoarei, nuvelele din Cuvintele mele pot fi clasificate în evocări, în scrieri de căutare a identităţii şi în texte nostalgice. Autoarea ne atrage treptat şi delicat în lumea ei, din dorinţa i nelimitată de a împărtăşi cuiva problemele ei proprii sau ale lumii care o înconjoară. Ideea „partajului” străbate ca un fir roşu întreaga i operă, iar amintirea timpului când avea cu cine să şi împartă viaţa spirituală, umbreşte perioada absenţei acestei posibilităţi, căreia autoarea îi conferă o constantă tragică. Frământările tipice acestei perioade cer să fie scoase la lumină, să fie declarate deschis, să se concretizeze în cuvinte ca să existe certitudinea existenţei lor. Iar partea pozitivă a relatărilor scriitoarei constă tocmai în forţa de a privi cu alţi ochi, în mod detaşat uneori, amănuntele din trecut pentru a l readuce la viaţă. Francoise Choquard este permanent preocupată în „cuvintele sale” de ideea prezenţei prin absenţă, prin păstrarea cvasiintegrală a ceea ce se crede dispărut. Autoarea dă o şansă neaşteptată absenţei, pe care o socoteşte plină de făgăduieli, căci închide în ea prezenţa virtuală. Vârsta şi experienţa o fac maestra descrierilor unui prag care duce spre un anumit fel de moarte, în care mintea îşi alterează proprietăţile, iar amnezia iremediabilă nu mai oferă şansa revenirii. Numai scrisul conferă lucrurilor certitudinea că au fost trăite. Nuvelele din volum pot fi socotite în acelaşi timp fragmente de cronică personală care adună fapte şi întâmplări, privite dintr o altă perspectivă, nu lipsită de umorul existenţial al trecerii prin lume, şi relatate altcumva în romanele sale. Scriindu şi cronica la persoana I, autoarea îşi asumă întru totul veridicitatea celor relatate şi se plasează într un prezent numai al ei, cu toată autoritatea masculină exercitată asupra i de a lungul timpului. Personajele sale literare privilegiate sunt femeile a căror existenţă se află la o răspântie. Multe dintre ele manifestă o ciudată tulburare mentală care le determină să trăiască şi să acţioneze înafara normei. Nu şi creează structuri preconcepute, deşi criticii sunt de acord că romanele sale sunt bine structurate, artă împrumutată din lungile sale perioade de studiu al pianului. Modul de exprimare este ieşit din tiparele comune, spărgând fraza acolo unde nu te aştepţi, cu explicaţii adesea pline de umor sau chiar confuze, pentru că autoarea ştie bine să mimeze confuzia şi chiar delirul: „La drept vorbind, şi pentru că mi place confuzia, sunt într al nouălea cer cu această pâclă care persistă în capul meu, acest du te vino care mă face să mi schimb părerile”. Stilul scriitoarei în această culegere de nuvele nu este lipsit de lirism, dar nici de umor, el oscilează adesea între sobrietate (academism, preţiozitate) şi joacă, ultima fiind redată prin formule rimate, adesea golite de sens: „Iute ochelari, pe reţete mari, pe bicicletă apari, pui fără vorbă mai multă ciorbă, în mirosuri şi gusturi, prieteni poftiţi să vină la cină – fără cristal sau servici de bal, asta ştie bine oricine!” Traducere din franceză, note şi prefaţă de Magdalena Popescu-Marin
www.editurauniversitara.ro

Francoise Choquard
Francoise Choquard

S-a născut în 1927 în localitatea Porrentruy din cantonul Jura, unde şi-a petrecut copilăria şi anii de şcoală.

Apoi s-a stabilit la Berna, unde s-a considerat mereu o exilată din punct de vedere lingvistic (în Berna, deşi considerată centru de bilingvism franco-german, se vorbeşte preponderent germana elveţiană).

A început să scrie literatură după ce fetele ei, patru la număr, şi-au luat zborul din căminul părintesc.

De la ele are unsprezece nepoţi, de care este foarte mândră.

Copilăria scriitoarei, marcată de absenţa mamei care a părăsit-o la 13 ani şi de prezenţa unui tată considerat „matca familiei”, a revenit în diferite forme în toată opera.

Anii petrecuţi departe de casă, în diferite internate, au avut un rol important în crearea unei sensibilităţi, uneori puţin morbide, care, transpusă în scris, a pus pecetea unei anumite originalităţi.

A început prin a scrie poezie, dar profilul ei literar este de prozatoare.

Cele şase romane (patru traduse în limba română) şi cele două volume de nuvele, ca şi tot ce a publicat în reviste sau culegeri colective au fost foarte apreciate de critica literară din ţara sa.

S-a bucurat de numeroase premii şi distincţii literare printre care amintim Premiul Republicii şi cele acordate de cantonul Jura, de oraşul Berna şi de cantonul Berna.

Unele din cărţile scriitoarei au făcut obiectul unor cursuri universitare (Centaurul rănit şi Iarna lucidă), altele au fost reeditate (Iarna lucidă, Cuvintele mele).

Françoise Choquard continuă să scrie, să ţină cursuri şi conferinţe, în ciuda vârstei sale respectabile.

O face într-un ritm mai modest, ca să nu-şi piardă obiceiul, pentru că scrisul este un fel de coloană vertebrală în viaţa ei.

Şi-a păstrat nealterate curiozitatea faţă de viaţă, sentimentul acut al familiei, cultul prieteniei, al frumosului şi al mişcării.

Şi mai presus de toate un umor care rezumă filosofia ei de viaţă.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!