Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Basmele romanilor (16 basme) - Mihai Eminescu, Filimon Nicolae, Ispirescu Petre, Odobescu Alexandru, Pamfile Tudor, Papahagi Pericle, Pop-Reteganul Ion, Slavici Ioan
![Basmele romanilor (16 basme) - Mihai Eminescu, Filimon Nicolae, Ispirescu Petre, Odobescu Alexandru, Pamfile Tudor, Papahagi Pericle, Pop-Reteganul Ion, Slavici Ioan [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/basmele_romanilor_2016_coperta1-4013-2125.jpg "Basmele romanilor (16 basme) - Mihai Eminescu, Filimon Nicolae, Ispirescu Petre, Odobescu Alexandru, Pamfile Tudor, Papahagi Pericle, Pop-Reteganul Ion, Slavici Ioan [1]")
Editura: Paralela 45
Autor: Mihai Eminescu, Filimon Nicolae, Ispirescu Petre, Odobescu Alexandru, Pamfile Tudor, Papahagi Pericle, Pop-Reteganul Ion, Slavici Ioan
Pagini: 240
Anul publicării: 2016
ISBN: 978-973-47-2331-7
Cod Produs:
9789734723317
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
In acest volum, Editura Paralela 45 reuneste cateva dintre cele mai cunoscute basme ale clasicilor literaturii noastre: Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, Fat-Frumos din lacrima, Zana Zorilor, Praslea cea Voinic si merele de aur, Omul de piatra, Sperla Voinicul etc.
Petre Ispirescu, Ion Pop-Reteganul, Ioan Slavici sau Nicolae Filimon au indragit de mici copii povestile si, mai tarziu, au devenit ei insisi culegatori de basme populare. Mihai Eminescu si Al.I. Odobescu, si ei buni cunoscatori si iubitori ai folclorului, au dat o forma noua creatiei populare in basmele lor culte.
Continutul educativ si realizarea artistica deosebita, permanenta aspiratie a omului spre dreptate, omenie, bine si frumos pe care o transmit recomanda si astazi aceste basme cititorilor de toate varstele.
Petre Ispirescu, Ion Pop-Reteganul, Ioan Slavici sau Nicolae Filimon au indragit de mici copii povestile si, mai tarziu, au devenit ei insisi culegatori de basme populare. Mihai Eminescu si Al.I. Odobescu, si ei buni cunoscatori si iubitori ai folclorului, au dat o forma noua creatiei populare in basmele lor culte.
Continutul educativ si realizarea artistica deosebita, permanenta aspiratie a omului spre dreptate, omenie, bine si frumos pe care o transmit recomanda si astazi aceste basme cititorilor de toate varstele.
-
Basmele romanilor (16 basme) - Mihai Eminescu, Filimon Nicolae, IspirescuPetre, Odobescu Alexandru, Pamfile Tudor, Papahagi Pericle, Pop-Reteganul Ion, Slavici Ioan
Descarca
EMINESCU Mihai
Poet, prozator si publicist, cel mai important reprezentant al romantismului in literatura romana. S-a nascut la 15 ianuarie 1850 in Botosani, ca fiu al lui Gheorghe si a Ralucai Eminovici. In 1858 incepe studiile la "National Hauptschule" din Cernauti, dupa care este inscris la "Ober-Gymnasium". In 1864 intalneste la Cernauti trupa de teatru a lui Fanny Tardini, pe care o insoteste spre Brasov. La moartea profesorului Aron Pumnul (12 ian. 1866), Eminescu isi publica prima poezie, "La mormantul lui Aron Pumnul", in brosura "Lacramioarele invataceilor gimnaziasti", care marcheaza practic debutul sau literar. In 25 februarie 1866 debuteaza la revista "Familia" cu poezia "De-as avea". Iosif Vulcan, directorul publicatiei, ii schimba numele din Eminovici in Eminescu. E sufleor si copist in trupele lui Iorgu Caragiali (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti. Toamna lui 1869 il gaseste la Universitatea din Viena, ca student "audient" sau "extraordinar". La Viena il intalneste pe Slavici si este primit in societatea studenteasca "Romania juna". Tot acum o cunoaste pe Veronica Micle. 15 aprilie 1870 marcheaza debutul sau in paginile revistei "Convorbiri literare", cu poezia "Venere si Madona", moment de rascruce in evolutia liricii romanesti. In acelasi an revista junimista ii publica "Epigonii" si basmul "Fat-Frumos din lacrima".
Revenit in tara in 1872, publica "Egipetul" si nuvela "Sarmanul Dionis". Sustinut material de "Junimea", urmeaza - intre 1872-1874 - cursuri de filosofie la Universitatea din Berlin, fara insa a-si incheia studiile si a-si lua doctoratul. Reantors la Iasi, lucreaza ca director al Bibliotecii Centrale (1874), fiind destituit de D. Petrino. Este revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui (1875-1876), perioada cand il cunoaste pe Ion Creanga. In 1876 ajunge corector la ziarul "Curierul de Iasi". Perioada ieseana este marcata de prietenia cu Creanga, participarea la sedintele "Junimii" si dragostea pentru Veronica Micle. In octombrie 1877 pleaca la Bucuresti, chemat la "Timpul" de catre Caragiale si Slavici. Aici Eminescu isi dovedeste vocatia de gazetar patetic si de pamfletar incisiv. Activitatea extenuanta de-a lungul a sase ani il marcheaza insa in plan fizic. Mentine totusi legatura cu "Junimea".
In 1878 publica in "Convorbiri literare": "Povestea codrului", "Povestea teiului", "Singuratate", "Departe sunt de tine". In 1880 ii apare numai poezia "O, mama...", pentru ca in 1881 sa ofere tiparului primele patru "Scrisori". Citeste la "Junimea" in 1882 ample fragmente din "Luceafarul", poem ce va vedea lumina tiparului in anul urmator in paginile "Almanahului" societatii socialliterare "Romania Juna" din Viena, apoi in "Convorbiri literare". Tot in 1883 apare si primul sau volum de "Poesii", intr-o editie ingrijita si prefatata de Titu Maiorescu. Se stinge din viata la 15 iunie 1889, in Bucuresti.
FILIMON Nicolae
Filimon Nicolae (n. 6 septembrie 1819, Bucuresti — d. 19 martie 1865) a fost un prozator roman, faimos pentru ca l-a creat pe Dinu Paturica, eroul primului roman realist romanesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, autor de nuvele romantice si realist-satirice si primul critic muzical roman. A scris un jurnal de calatorii pe Dunare, si prin Occident, in Ungaria, Austria si Italia. Cea mai importanta opera a sa este romanul Ciocoii vechi si noi, aparuta in 1863. Romanul este o fresca a societatii romanesti la inceputul secolului XIX. A fost initiat in francmasonerie cand se afla la studii in Franta.
Opera literara:
Romane:
• Ciocoii vechi si noi
Nuvele:
• Mateo Cipriani
• Friedrich Staaps
• O baroneasa de poronceala
• Ascanio si Eleonora
• Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala
Basme:
• Roman Nazdravan
• Omul de piatra
• Omul de flori cu barba de matasa sau povestea lui Fat-Frumos
ISPIRESCU Petre
(N. ianuarie 1830, Bucuresti — d. 21 noiembrie, sau 27 noiembrie dupa alte surse, 1887), a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor si tipograf roman.
Este cunoscut mai ales datorita activitatii sale de culegator de basme populare romanesti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil.
ODOBESCU Alexandru
Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834, Bucuresti - d. 10 noiembrie 1895, Bucuresti) a fost un scriitor, arheolog si om politic roman. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), si profesor de arheologie la Universitatea din Bucuresti. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) si a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit in perioada profesoratului sau. (Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cantecele Europei rasaritene (Cantecele poporane ale Europei rasaritene, mai ales in raport cu tara, istoria si datinile romanilor, 1861; Rasunete ale Pindului in Carpati). A publicat studii de istorie literara dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poetii Vacaresti, Miscarea literara din Tara Romaneasca in sec. XVIII). Este autorul unor nuvele istorice (Mihnea Voda cel Rau, Doamna Chiajna, 1860) si volume de eseuri (Cateva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874).
PAMFILE Tudor
Tudor Pamfile (n. 11 iunie 1883, comuna Tepu, judetul Tecuci, in prezent judetul Galati - d. 31 octombrie 1921, Chisinau) a fost un scriitor, etnolog si folclorist roman, laureat al premiul „Neuschotz” al Academiei Romane in anul 1909.
PAPAHAGI Pericle
Pericle Papahagi (n. 20 octombrie 1872, Avdela, Grecia - d. 20 ianuarie 1943, Silistra, Bulgaria) a fost un lingvist, filolog si folclorist roman de origine aromana (macedoromana), un neobosit culegator de folclor si cercetator in domeniul aromanei, editor al celor mai vechi texte aromanesti
POP-RETEGANUL Ion
Ion Pop-Reteganul (n. 10 iunie 1853, Reteag, districtul Nasaud - d. 3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist si folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Muslea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.
SLAVICI Ioan
(N. 18 ianuarie 1848, Siria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Judetul Putna) a fost un scriitor, jurnalist si pedagog roman, membru corespondent (din 1882) al Academiei Romane.
Opera literara a lui Ioan Slavici este influentata de viata satului ardelean.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la indemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birau in anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numara romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc si Padureanca, iar memoriile sale publicate in volumul Amintiri, aparut in anul 1924, au o importanta deosebita pentru istoria literaturii romane.
Redactor la Timpul in Bucuresti si, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. In urma articolelor sale a fost inchis de cinci ori, atat in Austro-Ungaria, ca presupus nationalist roman, cat si in Romania, ca presupus spion austro-ungar. Aceasta experienta a fost reflectata de Slavici in lucrarea memorialistica intitulata Inchisorile mele, publicata in1920.
Poet, prozator si publicist, cel mai important reprezentant al romantismului in literatura romana. S-a nascut la 15 ianuarie 1850 in Botosani, ca fiu al lui Gheorghe si a Ralucai Eminovici. In 1858 incepe studiile la "National Hauptschule" din Cernauti, dupa care este inscris la "Ober-Gymnasium". In 1864 intalneste la Cernauti trupa de teatru a lui Fanny Tardini, pe care o insoteste spre Brasov. La moartea profesorului Aron Pumnul (12 ian. 1866), Eminescu isi publica prima poezie, "La mormantul lui Aron Pumnul", in brosura "Lacramioarele invataceilor gimnaziasti", care marcheaza practic debutul sau literar. In 25 februarie 1866 debuteaza la revista "Familia" cu poezia "De-as avea". Iosif Vulcan, directorul publicatiei, ii schimba numele din Eminovici in Eminescu. E sufleor si copist in trupele lui Iorgu Caragiali (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti. Toamna lui 1869 il gaseste la Universitatea din Viena, ca student "audient" sau "extraordinar". La Viena il intalneste pe Slavici si este primit in societatea studenteasca "Romania juna". Tot acum o cunoaste pe Veronica Micle. 15 aprilie 1870 marcheaza debutul sau in paginile revistei "Convorbiri literare", cu poezia "Venere si Madona", moment de rascruce in evolutia liricii romanesti. In acelasi an revista junimista ii publica "Epigonii" si basmul "Fat-Frumos din lacrima".
Revenit in tara in 1872, publica "Egipetul" si nuvela "Sarmanul Dionis". Sustinut material de "Junimea", urmeaza - intre 1872-1874 - cursuri de filosofie la Universitatea din Berlin, fara insa a-si incheia studiile si a-si lua doctoratul. Reantors la Iasi, lucreaza ca director al Bibliotecii Centrale (1874), fiind destituit de D. Petrino. Este revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui (1875-1876), perioada cand il cunoaste pe Ion Creanga. In 1876 ajunge corector la ziarul "Curierul de Iasi". Perioada ieseana este marcata de prietenia cu Creanga, participarea la sedintele "Junimii" si dragostea pentru Veronica Micle. In octombrie 1877 pleaca la Bucuresti, chemat la "Timpul" de catre Caragiale si Slavici. Aici Eminescu isi dovedeste vocatia de gazetar patetic si de pamfletar incisiv. Activitatea extenuanta de-a lungul a sase ani il marcheaza insa in plan fizic. Mentine totusi legatura cu "Junimea".
In 1878 publica in "Convorbiri literare": "Povestea codrului", "Povestea teiului", "Singuratate", "Departe sunt de tine". In 1880 ii apare numai poezia "O, mama...", pentru ca in 1881 sa ofere tiparului primele patru "Scrisori". Citeste la "Junimea" in 1882 ample fragmente din "Luceafarul", poem ce va vedea lumina tiparului in anul urmator in paginile "Almanahului" societatii socialliterare "Romania Juna" din Viena, apoi in "Convorbiri literare". Tot in 1883 apare si primul sau volum de "Poesii", intr-o editie ingrijita si prefatata de Titu Maiorescu. Se stinge din viata la 15 iunie 1889, in Bucuresti.
FILIMON Nicolae
Filimon Nicolae (n. 6 septembrie 1819, Bucuresti — d. 19 martie 1865) a fost un prozator roman, faimos pentru ca l-a creat pe Dinu Paturica, eroul primului roman realist romanesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, autor de nuvele romantice si realist-satirice si primul critic muzical roman. A scris un jurnal de calatorii pe Dunare, si prin Occident, in Ungaria, Austria si Italia. Cea mai importanta opera a sa este romanul Ciocoii vechi si noi, aparuta in 1863. Romanul este o fresca a societatii romanesti la inceputul secolului XIX. A fost initiat in francmasonerie cand se afla la studii in Franta.
Opera literara:
Romane:
• Ciocoii vechi si noi
Nuvele:
• Mateo Cipriani
• Friedrich Staaps
• O baroneasa de poronceala
• Ascanio si Eleonora
• Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala
Basme:
• Roman Nazdravan
• Omul de piatra
• Omul de flori cu barba de matasa sau povestea lui Fat-Frumos
ISPIRESCU Petre
(N. ianuarie 1830, Bucuresti — d. 21 noiembrie, sau 27 noiembrie dupa alte surse, 1887), a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor si tipograf roman.
Este cunoscut mai ales datorita activitatii sale de culegator de basme populare romanesti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil.
ODOBESCU Alexandru
Alexandru Odobescu (n. 23 ianuarie 1834, Bucuresti - d. 10 noiembrie 1895, Bucuresti) a fost un scriitor, arheolog si om politic roman. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), si profesor de arheologie la Universitatea din Bucuresti. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) si a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit in perioada profesoratului sau. (Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cantecele Europei rasaritene (Cantecele poporane ale Europei rasaritene, mai ales in raport cu tara, istoria si datinile romanilor, 1861; Rasunete ale Pindului in Carpati). A publicat studii de istorie literara dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poetii Vacaresti, Miscarea literara din Tara Romaneasca in sec. XVIII). Este autorul unor nuvele istorice (Mihnea Voda cel Rau, Doamna Chiajna, 1860) si volume de eseuri (Cateva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874).
PAMFILE Tudor
Tudor Pamfile (n. 11 iunie 1883, comuna Tepu, judetul Tecuci, in prezent judetul Galati - d. 31 octombrie 1921, Chisinau) a fost un scriitor, etnolog si folclorist roman, laureat al premiul „Neuschotz” al Academiei Romane in anul 1909.
PAPAHAGI Pericle
Pericle Papahagi (n. 20 octombrie 1872, Avdela, Grecia - d. 20 ianuarie 1943, Silistra, Bulgaria) a fost un lingvist, filolog si folclorist roman de origine aromana (macedoromana), un neobosit culegator de folclor si cercetator in domeniul aromanei, editor al celor mai vechi texte aromanesti
POP-RETEGANUL Ion
Ion Pop-Reteganul (n. 10 iunie 1853, Reteag, districtul Nasaud - d. 3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist si folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Muslea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.
SLAVICI Ioan
(N. 18 ianuarie 1848, Siria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Judetul Putna) a fost un scriitor, jurnalist si pedagog roman, membru corespondent (din 1882) al Academiei Romane.
Opera literara a lui Ioan Slavici este influentata de viata satului ardelean.
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la indemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birau in anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numara romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc si Padureanca, iar memoriile sale publicate in volumul Amintiri, aparut in anul 1924, au o importanta deosebita pentru istoria literaturii romane.
Redactor la Timpul in Bucuresti si, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. In urma articolelor sale a fost inchis de cinci ori, atat in Austro-Ungaria, ca presupus nationalist roman, cat si in Romania, ca presupus spion austro-ungar. Aceasta experienta a fost reflectata de Slavici in lucrarea memorialistica intitulata Inchisorile mele, publicata in1920.
In acest volum, Editura Paralela 45 reuneste cateva dintre cele mai cunoscute basme ale clasicilor literaturii noastre: Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, Fat-Frumos din lacrima, Zana Zorilor, Praslea cea Voinic si merele de aur, Omul de piatra, Sperla Voinicul etc.
Petre Ispirescu, Ion Pop-Reteganul, Ioan Slavici sau Nicolae Filimon au indragit de mici copii povestile si, mai tarziu, au devenit ei insisi culegatori de basme populare. Mihai Eminescu si Al.I. Odobescu, si ei buni cunoscatori si iubitori ai folclorului, au dat o forma noua creatiei populare in basmele lor culte.
Continutul educativ si realizarea artistica deosebita, permanenta aspiratie a omului spre dreptate, omenie, bine si frumos pe care o transmit recomanda si astazi aceste basme cititorilor de toate varstele.
Petre Ispirescu, Ion Pop-Reteganul, Ioan Slavici sau Nicolae Filimon au indragit de mici copii povestile si, mai tarziu, au devenit ei insisi culegatori de basme populare. Mihai Eminescu si Al.I. Odobescu, si ei buni cunoscatori si iubitori ai folclorului, au dat o forma noua creatiei populare in basmele lor culte.
Continutul educativ si realizarea artistica deosebita, permanenta aspiratie a omului spre dreptate, omenie, bine si frumos pe care o transmit recomanda si astazi aceste basme cititorilor de toate varstele.
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
1101 Teste grila si probleme de economie cu rezolvari
FIZICA. 400 de grile pentru admiterea la Medicina
Metoda de invatare rapida si eficienta a economiei
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro