Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Patrimoniul turistic al Romaniei
![Patrimoniul turistic al Romaniei [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/patrimoniul-turistic-al-romniei-1731-403016.jpg "Patrimoniul turistic al Romaniei [1]")
ISBN: 978-606-591-371-4
DOI: 10.5682/9786065913714
Anul publicării: 2012
Editia: I
Pagini: 268
Editura: Editura Universitara
Autor: Elena Bogan, Tamara Simon, Melinda Candea
Cod Produs:
9786065913714
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Romania detine, in cadrul spatiului geografic al continentului european, o pozitie central - sud-estica, fiind situata la distante aproximativ egale (2.900 km) de Lisabona - pe tarmul Oceanului Atlantic; Capul Nord - care avanseaza cel mai mult spre nord, in Oceanul Atlantic si Muntii Ural; dar la numai 1.050 km de extremitatea sudica a continentului - Capul Matapan.
Prezenta paralelei de 45° latitudine nordica, asociata cu situarea tarii noastre in Europa centrala, cu evidenta extindere sud-estica, sugereaza clar influenta acestei pozitii asupra unor componente fizico-geografice: clima - care prin particularitatile sale imprima naturii si activitatilor omenesti, in ansamblul lor, o structura si un ritm deosebit, inlesnind practicarea unei palete largi de activitati turistice; flora si fauna - care prin varietatea si bogatia elementelor asigura o ambianta biogeografica favorabila pentru odihna, drumetie, vanatoare si pescuit sportiv.
Pozitia geografica a Romaniei este intregita si definita de personalitatea Carpatilor, Dunarii si Marii Negre. Prin Carpati si Dunare se realizeaza o legatura mai stransa cu vestul si centrul Europei, iar un sistem de colaborare deschis, intens si multidirectional al tarilor din jurul Marii Negre poate oferi o dezvoltare complementara celei orientate numai spre vestul sau estul continentului.
Noile legaturi prin axa fluviala Rotterdam - Rin - Main - Dunare - Marea Neagra, precum si cele din perimetrul marin, plaseaza Romania intr-o pozitie geografica, geopolitica, economica si turistica noua intre Europa si Asia, cu un rol nodal in cadrul acestei noi dimensiuni euroasiatice.
In aceste conditii Romania se detaseaza ca o tara cu o puternica personalitate geografica, dublata de o vocatie turistica deosebita. Pe o suprafata de numai 238.391 km2 se imbina armonios si echilibrat munti, dealuri, podisuri si campii, ce se constituie intr-un impozant ansamblu arhitectonic, pe care Nicolae Balcescu l-a asemanat cu o cetate-simbol al rezistentei neamului romanesc impotriva tuturor vicisitudinilor istoriei. Astfel, relieful - apartinand diferitelor categorii de tipuri genetice (vulcanic, glaciar, carstic, eolian, fluvial, litoral etc.) si structurale - contureaza potentialitatea si specificitatea teritoriului romanesc din punct de vedere turistic.
Delta Dunarii se remarca prin originalitate peisagistica, morfohidrologica si faunistica, fiind unicat european atat sub aspect ecologic, cat si al modului de habitat in mediul deltaic, iar din punct de vedere turistic este una dintre cele mai reprezentative si valoroase spatii turistice din tara, dar si la scara continentala.
Prin potentialul turistic relativ complex, definit prin apa marii si plaja, apele termominerale si namolul sapropelic al lacurilor terapeutice, prin bioclimatul marin, obiectivele cultural-istorice si economice cu functie turistica evidenta, litoralul romanesc al Marii Negre raspunde unei game largi de motivatii turistice: odihna, cura balneara complexa, agrement sportiv, divertisment cultural etc.
Vocatia turistica a Romaniei este sustinuta, in mod evident, si de reteaua hidrografica deasa, de multimea lacurilor naturale si antropice care genereaza peisaje cu o puternica personalitate, oferind camp larg desfasurarii unor activitati turistice variate: odihna, tratament balnear, sporturi nautice, navigatie de agrement, transport cu rol turistic, pescuit sportiv etc.
Prezenta unor importante resurse hidrominerale atermale sau termale, cu o paleta foarte variata din punct de vedere chimic, emanatiile mofetice uscate, namolurile sapropelice sau de turba au plasat Romania in circuitul turismului balnear european si chiar mondial, o buna parte a resurselor curative avand calitati superioare celor oferite de renumitele statiuni Vichy, Karlovy-Vary, Baden-Baden etc.
Locuirea straveche a teritoriului, prezenta neintrerupta a activitatilor omenesti generatoare de elemente materiale in spatiu au dus, in timp, la conturarea unui potential turistic antropic deosebit de apreciat, apartinand fie sferei elementelor de civilizatie materiala (vestigii istorice, monumente de arta si arhitectura, obiective istorice si social-culturale etc.), fie civilizatiei spirituale (obiceiuri, folclor, religie, ospitalitate, organizare comunitara etc.).
Oferta turistica este completata de baza tehnico-materiala specifica (baza de cazare si agrement, baza de tratament, alimentatia publica, transportul turistic propriu-zis) si de infrastructura generala. Dintre componentele infrastructurii cu caracter general, pentru turism cea mai importanta prezinta reteaua cailor de comunicatie – recunoscuta ca „vector structurant” in dezvoltare, cu efecte benefice directe in dezvoltarea turismului, care asigura accesul la mai toate resursele si structurile turistice. Romania dispune, in ansamblu, de o buna retea de cai de transport, care acopera teritoriul national, dar care trebuie modernizata pentru a face fata normelor de circulatie europene.
Deoarece potentialul turistic face parte din categoria resurselor al caror consum poate fi realizat doar ,,in situ” angrenarea sa in circuitul social si economic al valorilor constituie atat un proces de valorificare superioara a potentialului existent, cat si un important factor in dezvoltarea economica si organizarea spatiului. In timp se realizeaza o stransa corelatie intre localizarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului; intre varietatea acestor resurse si formele de turism practicate; intre dimensiunea fenomenului turistic si conturarea zonelor turistice, respectiv prosperitatea populatiei locale.
In prezent, este mai mult decat necesara: amenajarea spatiilor turistice existente prin modernizarea si extinderea bazei de primire, diversificarea ei; introducerea in circuitul turistic a unor noi areale cu potential nevalorificat; dezvoltarea turismului rural si agroturismului, ca o noua forma de turism legata de activitatile traditionale ale populatiei. O importanta deosebita prezinta coroborarea dezvoltarii turistice cu amenajarea corespunzatoare a infrastructurii generale si turistice; cresterea nivelului pregatirii profesionale, al comportamentului personalului din turism; impunerea unui nivel de calitate al dezvoltarii actului turistic.
Autorii
Prezenta paralelei de 45° latitudine nordica, asociata cu situarea tarii noastre in Europa centrala, cu evidenta extindere sud-estica, sugereaza clar influenta acestei pozitii asupra unor componente fizico-geografice: clima - care prin particularitatile sale imprima naturii si activitatilor omenesti, in ansamblul lor, o structura si un ritm deosebit, inlesnind practicarea unei palete largi de activitati turistice; flora si fauna - care prin varietatea si bogatia elementelor asigura o ambianta biogeografica favorabila pentru odihna, drumetie, vanatoare si pescuit sportiv.
Pozitia geografica a Romaniei este intregita si definita de personalitatea Carpatilor, Dunarii si Marii Negre. Prin Carpati si Dunare se realizeaza o legatura mai stransa cu vestul si centrul Europei, iar un sistem de colaborare deschis, intens si multidirectional al tarilor din jurul Marii Negre poate oferi o dezvoltare complementara celei orientate numai spre vestul sau estul continentului.
Noile legaturi prin axa fluviala Rotterdam - Rin - Main - Dunare - Marea Neagra, precum si cele din perimetrul marin, plaseaza Romania intr-o pozitie geografica, geopolitica, economica si turistica noua intre Europa si Asia, cu un rol nodal in cadrul acestei noi dimensiuni euroasiatice.
In aceste conditii Romania se detaseaza ca o tara cu o puternica personalitate geografica, dublata de o vocatie turistica deosebita. Pe o suprafata de numai 238.391 km2 se imbina armonios si echilibrat munti, dealuri, podisuri si campii, ce se constituie intr-un impozant ansamblu arhitectonic, pe care Nicolae Balcescu l-a asemanat cu o cetate-simbol al rezistentei neamului romanesc impotriva tuturor vicisitudinilor istoriei. Astfel, relieful - apartinand diferitelor categorii de tipuri genetice (vulcanic, glaciar, carstic, eolian, fluvial, litoral etc.) si structurale - contureaza potentialitatea si specificitatea teritoriului romanesc din punct de vedere turistic.
Delta Dunarii se remarca prin originalitate peisagistica, morfohidrologica si faunistica, fiind unicat european atat sub aspect ecologic, cat si al modului de habitat in mediul deltaic, iar din punct de vedere turistic este una dintre cele mai reprezentative si valoroase spatii turistice din tara, dar si la scara continentala.
Prin potentialul turistic relativ complex, definit prin apa marii si plaja, apele termominerale si namolul sapropelic al lacurilor terapeutice, prin bioclimatul marin, obiectivele cultural-istorice si economice cu functie turistica evidenta, litoralul romanesc al Marii Negre raspunde unei game largi de motivatii turistice: odihna, cura balneara complexa, agrement sportiv, divertisment cultural etc.
Vocatia turistica a Romaniei este sustinuta, in mod evident, si de reteaua hidrografica deasa, de multimea lacurilor naturale si antropice care genereaza peisaje cu o puternica personalitate, oferind camp larg desfasurarii unor activitati turistice variate: odihna, tratament balnear, sporturi nautice, navigatie de agrement, transport cu rol turistic, pescuit sportiv etc.
Prezenta unor importante resurse hidrominerale atermale sau termale, cu o paleta foarte variata din punct de vedere chimic, emanatiile mofetice uscate, namolurile sapropelice sau de turba au plasat Romania in circuitul turismului balnear european si chiar mondial, o buna parte a resurselor curative avand calitati superioare celor oferite de renumitele statiuni Vichy, Karlovy-Vary, Baden-Baden etc.
Locuirea straveche a teritoriului, prezenta neintrerupta a activitatilor omenesti generatoare de elemente materiale in spatiu au dus, in timp, la conturarea unui potential turistic antropic deosebit de apreciat, apartinand fie sferei elementelor de civilizatie materiala (vestigii istorice, monumente de arta si arhitectura, obiective istorice si social-culturale etc.), fie civilizatiei spirituale (obiceiuri, folclor, religie, ospitalitate, organizare comunitara etc.).
Oferta turistica este completata de baza tehnico-materiala specifica (baza de cazare si agrement, baza de tratament, alimentatia publica, transportul turistic propriu-zis) si de infrastructura generala. Dintre componentele infrastructurii cu caracter general, pentru turism cea mai importanta prezinta reteaua cailor de comunicatie – recunoscuta ca „vector structurant” in dezvoltare, cu efecte benefice directe in dezvoltarea turismului, care asigura accesul la mai toate resursele si structurile turistice. Romania dispune, in ansamblu, de o buna retea de cai de transport, care acopera teritoriul national, dar care trebuie modernizata pentru a face fata normelor de circulatie europene.
Deoarece potentialul turistic face parte din categoria resurselor al caror consum poate fi realizat doar ,,in situ” angrenarea sa in circuitul social si economic al valorilor constituie atat un proces de valorificare superioara a potentialului existent, cat si un important factor in dezvoltarea economica si organizarea spatiului. In timp se realizeaza o stransa corelatie intre localizarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului; intre varietatea acestor resurse si formele de turism practicate; intre dimensiunea fenomenului turistic si conturarea zonelor turistice, respectiv prosperitatea populatiei locale.
In prezent, este mai mult decat necesara: amenajarea spatiilor turistice existente prin modernizarea si extinderea bazei de primire, diversificarea ei; introducerea in circuitul turistic a unor noi areale cu potential nevalorificat; dezvoltarea turismului rural si agroturismului, ca o noua forma de turism legata de activitatile traditionale ale populatiei. O importanta deosebita prezinta coroborarea dezvoltarii turistice cu amenajarea corespunzatoare a infrastructurii generale si turistice; cresterea nivelului pregatirii profesionale, al comportamentului personalului din turism; impunerea unui nivel de calitate al dezvoltarii actului turistic.
Autorii
-
Patrimoniul turistic al României
Descarca
MELINDA CANDEA
TAMARA SIMON
ELENA BOGAN
TAMARA SIMON
ELENA BOGAN
INTRODUCERE / 9
CAPITOLUL I. CONCEPTE OPERATIONALE. DEFINITII. PRINCIPII / 13
1.1. Patrimoniu turistic, potential turistic, resursa turistica, oferta turistica, fond turistic / 13
1.2. Clasificarea potentialului turistic / 18
1.3. Metodologia de recunoastere a patrimoniului turistic si de stabilire a potentialului sau turistic / 19
CAPITOLUL II. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL / 22
2.1. Potentialul turistic al reliefului / 24
2.1.1. Potentialul turistic al unitatilor montane / 25
2.1.1.1. Principalele tipuri de relief cu functie turistica deosebita / 26
2.1.1.2. Atractii turistice specifice zonei montane / 40
2.1.2. Potentialul turistic al unitatilor de deal si podis / 48
2.1.3. Potentialul turistic al campiilor si luncilor / 50
2.1.4. Delta Dunarii – rezervatie a biosferei / 51
2.2. Potentialul climato-turistic / 57
2.2.1. Clima – resursa turistica / 58
2.2.2. Tipuri de bioclimat / 63
2.2.3. Climatoterapia / 66
2.3. Potentialul turistic al apelor / 69
2.3.1. Potentialul turistic al apelor curgatoare / 69
2.3.2. Potentialul turistic al lacurilor / 71
2.3.3. Izbucurile / 76
2.4. Potentialul balnear al Romaniei / 77
2.4.1. Apele minerale si termale / 77
2.4.1.1. Apele minerale / 77
2.4.1.2. Apele termale si termominerale / 82
2.4.2. Namolurile terapeutice (peloidele) / 83
2.4.3. Gazele terapeutice naturale (emanatii de origine mofetica) / 84
2.4.4. Salinele terapeutice / 85
2.5. Potentialul turistic al litoralului romanesc al marii negre / 86
2.6. Potentialul turistic al componentelor invelisului biogeografic / 91
2.6.1. Invelisul vegetal si rolul sau in dezvoltarea turismului / 91
2.6.2. Functia social-turistica a padurii / 94
2.6.3. Potentialul turistic al faunei / 96
2.6.4. Potentialul turistic al ariilor protejate / 100
CAPITOLUL III. POTENTIALUL TURISTIC AL PATRIMONIULUI CULTURAL NATIONAL / 111
3.1. Consideratii teoretice asupra patrimoniului cultural national / 112
3.2. Cerinte generale de evaluare ale bunurilor culturale pentru valorificare in turism / 116
3.3. Tipuri si categorii de patrimoniu cultural / 121
3.3.1. Patrimoniul cultural imaterial / 122
3.3.2. Patrimoniul cultural mobil / 123
3.3.3. Patrimoniul cultural imobil / 125
3.3.4. Peisajele naturale si culturale / 131
3.4. Monumente istorice, ansambluri de arhitectura, monumente si situri arheologic in Romania / 133
3.4.1. Monumente istorice si ansambluri de arhitectura / 133
3.4.2. Monumente si situri arheologice / 140
3.5. Monumente romanesti in patrimoniul european si mondial / 142
3.6. Institutiile muzeale si colectiile publice / 154
3.7. Institutiile si manifestarile cultural-artistice / 160
3.8. Patrimoniul artei si creatiei etnografice din Romania populara / 162
3.8.1. Structura artei si creatiei populare / 166
3.8.2. Manifestarile folclorice / 173
CAPITOLUL IV. INFRASTUCTURA TURISTICA / 176
4.1. Baza tehnico-materiala a turismului / 176
4.1.1. Structurile de cazare (baza de cazare) si cazarea turistica / 177
4.1.2. Structuri turistice de alimentatie pentru turism / 188
4.1.3. Structuri turistice de tratament (baza de tratament) / 190
4.1.4. Structuri de agrement (baza pentru agrement) / 193
4.2. Caile de comunicatie / 198
4.2.1. Caracteristici generale / 198
4.2.2. Mijloacele de transport utilizate in turism / 200
4.2.2.1. Turismul feroviar / 201
4.2.2.2. Turismul rutier / 204
4.2.2.3. Turismul naval / 206
4.2.2.4. Turismul aerian / 209
4.2.2.5. Transporturile turistice speciale / 211
4.3. Circulatia turistica / 211
4.3.1. Caracteristicile circulatiei turistice / 211
4.3.2. Dinamica numarului de turisti in Romania / 212
4.3.3. Fluxuri turistice internationale spre Romania / 217
4.3.4. Fluxuri turistice romanesti spre strainatate / 219
4.4. Activitatea agentiilor de turism si a centrelor de informare turistica / 221
4.4.1. Activitatea agentiilor de turism / 221
4.4.2. Activitatea centrelor de informare turistica / 223
CAPITOLUL V. PRODUSE TURISTICE SPECIFICE ROMANIEI ȘI PERSPECTIVELE LOR DE PROMOVARE / 225
CAPITOLUL VI. TIPURILE MAJORE DE IMPACT PRODUSE DE TURISM ASUPRA MEDIULUI / 235
6.1. Conceptul si categoriile capacitatii de suport a mediului / 239
6.1.1. Conceptul de capacitate de suport pentru turism / 239
6.1.2. Categorii ale capacitatii de suport pentru turism / 242
6.2. Factorii de degradare a mediului inconjurator si a potentialului turistic / 244
6.3. Aplicarea sistemului de turism verde / 249
ANEXE / 254
BIBLIOGRAFIE / 259
CAPITOLUL I. CONCEPTE OPERATIONALE. DEFINITII. PRINCIPII / 13
1.1. Patrimoniu turistic, potential turistic, resursa turistica, oferta turistica, fond turistic / 13
1.2. Clasificarea potentialului turistic / 18
1.3. Metodologia de recunoastere a patrimoniului turistic si de stabilire a potentialului sau turistic / 19
CAPITOLUL II. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL / 22
2.1. Potentialul turistic al reliefului / 24
2.1.1. Potentialul turistic al unitatilor montane / 25
2.1.1.1. Principalele tipuri de relief cu functie turistica deosebita / 26
2.1.1.2. Atractii turistice specifice zonei montane / 40
2.1.2. Potentialul turistic al unitatilor de deal si podis / 48
2.1.3. Potentialul turistic al campiilor si luncilor / 50
2.1.4. Delta Dunarii – rezervatie a biosferei / 51
2.2. Potentialul climato-turistic / 57
2.2.1. Clima – resursa turistica / 58
2.2.2. Tipuri de bioclimat / 63
2.2.3. Climatoterapia / 66
2.3. Potentialul turistic al apelor / 69
2.3.1. Potentialul turistic al apelor curgatoare / 69
2.3.2. Potentialul turistic al lacurilor / 71
2.3.3. Izbucurile / 76
2.4. Potentialul balnear al Romaniei / 77
2.4.1. Apele minerale si termale / 77
2.4.1.1. Apele minerale / 77
2.4.1.2. Apele termale si termominerale / 82
2.4.2. Namolurile terapeutice (peloidele) / 83
2.4.3. Gazele terapeutice naturale (emanatii de origine mofetica) / 84
2.4.4. Salinele terapeutice / 85
2.5. Potentialul turistic al litoralului romanesc al marii negre / 86
2.6. Potentialul turistic al componentelor invelisului biogeografic / 91
2.6.1. Invelisul vegetal si rolul sau in dezvoltarea turismului / 91
2.6.2. Functia social-turistica a padurii / 94
2.6.3. Potentialul turistic al faunei / 96
2.6.4. Potentialul turistic al ariilor protejate / 100
CAPITOLUL III. POTENTIALUL TURISTIC AL PATRIMONIULUI CULTURAL NATIONAL / 111
3.1. Consideratii teoretice asupra patrimoniului cultural national / 112
3.2. Cerinte generale de evaluare ale bunurilor culturale pentru valorificare in turism / 116
3.3. Tipuri si categorii de patrimoniu cultural / 121
3.3.1. Patrimoniul cultural imaterial / 122
3.3.2. Patrimoniul cultural mobil / 123
3.3.3. Patrimoniul cultural imobil / 125
3.3.4. Peisajele naturale si culturale / 131
3.4. Monumente istorice, ansambluri de arhitectura, monumente si situri arheologic in Romania / 133
3.4.1. Monumente istorice si ansambluri de arhitectura / 133
3.4.2. Monumente si situri arheologice / 140
3.5. Monumente romanesti in patrimoniul european si mondial / 142
3.6. Institutiile muzeale si colectiile publice / 154
3.7. Institutiile si manifestarile cultural-artistice / 160
3.8. Patrimoniul artei si creatiei etnografice din Romania populara / 162
3.8.1. Structura artei si creatiei populare / 166
3.8.2. Manifestarile folclorice / 173
CAPITOLUL IV. INFRASTUCTURA TURISTICA / 176
4.1. Baza tehnico-materiala a turismului / 176
4.1.1. Structurile de cazare (baza de cazare) si cazarea turistica / 177
4.1.2. Structuri turistice de alimentatie pentru turism / 188
4.1.3. Structuri turistice de tratament (baza de tratament) / 190
4.1.4. Structuri de agrement (baza pentru agrement) / 193
4.2. Caile de comunicatie / 198
4.2.1. Caracteristici generale / 198
4.2.2. Mijloacele de transport utilizate in turism / 200
4.2.2.1. Turismul feroviar / 201
4.2.2.2. Turismul rutier / 204
4.2.2.3. Turismul naval / 206
4.2.2.4. Turismul aerian / 209
4.2.2.5. Transporturile turistice speciale / 211
4.3. Circulatia turistica / 211
4.3.1. Caracteristicile circulatiei turistice / 211
4.3.2. Dinamica numarului de turisti in Romania / 212
4.3.3. Fluxuri turistice internationale spre Romania / 217
4.3.4. Fluxuri turistice romanesti spre strainatate / 219
4.4. Activitatea agentiilor de turism si a centrelor de informare turistica / 221
4.4.1. Activitatea agentiilor de turism / 221
4.4.2. Activitatea centrelor de informare turistica / 223
CAPITOLUL V. PRODUSE TURISTICE SPECIFICE ROMANIEI ȘI PERSPECTIVELE LOR DE PROMOVARE / 225
CAPITOLUL VI. TIPURILE MAJORE DE IMPACT PRODUSE DE TURISM ASUPRA MEDIULUI / 235
6.1. Conceptul si categoriile capacitatii de suport a mediului / 239
6.1.1. Conceptul de capacitate de suport pentru turism / 239
6.1.2. Categorii ale capacitatii de suport pentru turism / 242
6.2. Factorii de degradare a mediului inconjurator si a potentialului turistic / 244
6.3. Aplicarea sistemului de turism verde / 249
ANEXE / 254
BIBLIOGRAFIE / 259
Romania detine, in cadrul spatiului geografic al continentului european, o pozitie central - sud-estica, fiind situata la distante aproximativ egale (2.900 km) de Lisabona - pe tarmul Oceanului Atlantic; Capul Nord - care avanseaza cel mai mult spre nord, in Oceanul Atlantic si Muntii Ural; dar la numai 1.050 km de extremitatea sudica a continentului - Capul Matapan.
Prezenta paralelei de 45° latitudine nordica, asociata cu situarea tarii noastre in Europa centrala, cu evidenta extindere sud-estica, sugereaza clar influenta acestei pozitii asupra unor componente fizico-geografice: clima - care prin particularitatile sale imprima naturii si activitatilor omenesti, in ansamblul lor, o structura si un ritm deosebit, inlesnind practicarea unei palete largi de activitati turistice; flora si fauna - care prin varietatea si bogatia elementelor asigura o ambianta biogeografica favorabila pentru odihna, drumetie, vanatoare si pescuit sportiv.
Pozitia geografica a Romaniei este intregita si definita de personalitatea Carpatilor, Dunarii si Marii Negre. Prin Carpati si Dunare se realizeaza o legatura mai stransa cu vestul si centrul Europei, iar un sistem de colaborare deschis, intens si multidirectional al tarilor din jurul Marii Negre poate oferi o dezvoltare complementara celei orientate numai spre vestul sau estul continentului.
Noile legaturi prin axa fluviala Rotterdam - Rin - Main - Dunare - Marea Neagra, precum si cele din perimetrul marin, plaseaza Romania intr-o pozitie geografica, geopolitica, economica si turistica noua intre Europa si Asia, cu un rol nodal in cadrul acestei noi dimensiuni euroasiatice.
In aceste conditii Romania se detaseaza ca o tara cu o puternica personalitate geografica, dublata de o vocatie turistica deosebita. Pe o suprafata de numai 238.391 km2 se imbina armonios si echilibrat munti, dealuri, podisuri si campii, ce se constituie intr-un impozant ansamblu arhitectonic, pe care Nicolae Balcescu l-a asemanat cu o cetate-simbol al rezistentei neamului romanesc impotriva tuturor vicisitudinilor istoriei. Astfel, relieful - apartinand diferitelor categorii de tipuri genetice (vulcanic, glaciar, carstic, eolian, fluvial, litoral etc.) si structurale - contureaza potentialitatea si specificitatea teritoriului romanesc din punct de vedere turistic.
Delta Dunarii se remarca prin originalitate peisagistica, morfohidrologica si faunistica, fiind unicat european atat sub aspect ecologic, cat si al modului de habitat in mediul deltaic, iar din punct de vedere turistic este una dintre cele mai reprezentative si valoroase spatii turistice din tara, dar si la scara continentala.
Prin potentialul turistic relativ complex, definit prin apa marii si plaja, apele termominerale si namolul sapropelic al lacurilor terapeutice, prin bioclimatul marin, obiectivele cultural-istorice si economice cu functie turistica evidenta, litoralul romanesc al Marii Negre raspunde unei game largi de motivatii turistice: odihna, cura balneara complexa, agrement sportiv, divertisment cultural etc.
Vocatia turistica a Romaniei este sustinuta, in mod evident, si de reteaua hidrografica deasa, de multimea lacurilor naturale si antropice care genereaza peisaje cu o puternica personalitate, oferind camp larg desfasurarii unor activitati turistice variate: odihna, tratament balnear, sporturi nautice, navigatie de agrement, transport cu rol turistic, pescuit sportiv etc.
Prezenta unor importante resurse hidrominerale atermale sau termale, cu o paleta foarte variata din punct de vedere chimic, emanatiile mofetice uscate, namolurile sapropelice sau de turba au plasat Romania in circuitul turismului balnear european si chiar mondial, o buna parte a resurselor curative avand calitati superioare celor oferite de renumitele statiuni Vichy, Karlovy-Vary, Baden-Baden etc.
Locuirea straveche a teritoriului, prezenta neintrerupta a activitatilor omenesti generatoare de elemente materiale in spatiu au dus, in timp, la conturarea unui potential turistic antropic deosebit de apreciat, apartinand fie sferei elementelor de civilizatie materiala (vestigii istorice, monumente de arta si arhitectura, obiective istorice si social-culturale etc.), fie civilizatiei spirituale (obiceiuri, folclor, religie, ospitalitate, organizare comunitara etc.).
Oferta turistica este completata de baza tehnico-materiala specifica (baza de cazare si agrement, baza de tratament, alimentatia publica, transportul turistic propriu-zis) si de infrastructura generala. Dintre componentele infrastructurii cu caracter general, pentru turism cea mai importanta prezinta reteaua cailor de comunicatie – recunoscuta ca „vector structurant” in dezvoltare, cu efecte benefice directe in dezvoltarea turismului, care asigura accesul la mai toate resursele si structurile turistice. Romania dispune, in ansamblu, de o buna retea de cai de transport, care acopera teritoriul national, dar care trebuie modernizata pentru a face fata normelor de circulatie europene.
Deoarece potentialul turistic face parte din categoria resurselor al caror consum poate fi realizat doar ,,in situ” angrenarea sa in circuitul social si economic al valorilor constituie atat un proces de valorificare superioara a potentialului existent, cat si un important factor in dezvoltarea economica si organizarea spatiului. In timp se realizeaza o stransa corelatie intre localizarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului; intre varietatea acestor resurse si formele de turism practicate; intre dimensiunea fenomenului turistic si conturarea zonelor turistice, respectiv prosperitatea populatiei locale.
In prezent, este mai mult decat necesara: amenajarea spatiilor turistice existente prin modernizarea si extinderea bazei de primire, diversificarea ei; introducerea in circuitul turistic a unor noi areale cu potential nevalorificat; dezvoltarea turismului rural si agroturismului, ca o noua forma de turism legata de activitatile traditionale ale populatiei. O importanta deosebita prezinta coroborarea dezvoltarii turistice cu amenajarea corespunzatoare a infrastructurii generale si turistice; cresterea nivelului pregatirii profesionale, al comportamentului personalului din turism; impunerea unui nivel de calitate al dezvoltarii actului turistic.
Autorii
Prezenta paralelei de 45° latitudine nordica, asociata cu situarea tarii noastre in Europa centrala, cu evidenta extindere sud-estica, sugereaza clar influenta acestei pozitii asupra unor componente fizico-geografice: clima - care prin particularitatile sale imprima naturii si activitatilor omenesti, in ansamblul lor, o structura si un ritm deosebit, inlesnind practicarea unei palete largi de activitati turistice; flora si fauna - care prin varietatea si bogatia elementelor asigura o ambianta biogeografica favorabila pentru odihna, drumetie, vanatoare si pescuit sportiv.
Pozitia geografica a Romaniei este intregita si definita de personalitatea Carpatilor, Dunarii si Marii Negre. Prin Carpati si Dunare se realizeaza o legatura mai stransa cu vestul si centrul Europei, iar un sistem de colaborare deschis, intens si multidirectional al tarilor din jurul Marii Negre poate oferi o dezvoltare complementara celei orientate numai spre vestul sau estul continentului.
Noile legaturi prin axa fluviala Rotterdam - Rin - Main - Dunare - Marea Neagra, precum si cele din perimetrul marin, plaseaza Romania intr-o pozitie geografica, geopolitica, economica si turistica noua intre Europa si Asia, cu un rol nodal in cadrul acestei noi dimensiuni euroasiatice.
In aceste conditii Romania se detaseaza ca o tara cu o puternica personalitate geografica, dublata de o vocatie turistica deosebita. Pe o suprafata de numai 238.391 km2 se imbina armonios si echilibrat munti, dealuri, podisuri si campii, ce se constituie intr-un impozant ansamblu arhitectonic, pe care Nicolae Balcescu l-a asemanat cu o cetate-simbol al rezistentei neamului romanesc impotriva tuturor vicisitudinilor istoriei. Astfel, relieful - apartinand diferitelor categorii de tipuri genetice (vulcanic, glaciar, carstic, eolian, fluvial, litoral etc.) si structurale - contureaza potentialitatea si specificitatea teritoriului romanesc din punct de vedere turistic.
Delta Dunarii se remarca prin originalitate peisagistica, morfohidrologica si faunistica, fiind unicat european atat sub aspect ecologic, cat si al modului de habitat in mediul deltaic, iar din punct de vedere turistic este una dintre cele mai reprezentative si valoroase spatii turistice din tara, dar si la scara continentala.
Prin potentialul turistic relativ complex, definit prin apa marii si plaja, apele termominerale si namolul sapropelic al lacurilor terapeutice, prin bioclimatul marin, obiectivele cultural-istorice si economice cu functie turistica evidenta, litoralul romanesc al Marii Negre raspunde unei game largi de motivatii turistice: odihna, cura balneara complexa, agrement sportiv, divertisment cultural etc.
Vocatia turistica a Romaniei este sustinuta, in mod evident, si de reteaua hidrografica deasa, de multimea lacurilor naturale si antropice care genereaza peisaje cu o puternica personalitate, oferind camp larg desfasurarii unor activitati turistice variate: odihna, tratament balnear, sporturi nautice, navigatie de agrement, transport cu rol turistic, pescuit sportiv etc.
Prezenta unor importante resurse hidrominerale atermale sau termale, cu o paleta foarte variata din punct de vedere chimic, emanatiile mofetice uscate, namolurile sapropelice sau de turba au plasat Romania in circuitul turismului balnear european si chiar mondial, o buna parte a resurselor curative avand calitati superioare celor oferite de renumitele statiuni Vichy, Karlovy-Vary, Baden-Baden etc.
Locuirea straveche a teritoriului, prezenta neintrerupta a activitatilor omenesti generatoare de elemente materiale in spatiu au dus, in timp, la conturarea unui potential turistic antropic deosebit de apreciat, apartinand fie sferei elementelor de civilizatie materiala (vestigii istorice, monumente de arta si arhitectura, obiective istorice si social-culturale etc.), fie civilizatiei spirituale (obiceiuri, folclor, religie, ospitalitate, organizare comunitara etc.).
Oferta turistica este completata de baza tehnico-materiala specifica (baza de cazare si agrement, baza de tratament, alimentatia publica, transportul turistic propriu-zis) si de infrastructura generala. Dintre componentele infrastructurii cu caracter general, pentru turism cea mai importanta prezinta reteaua cailor de comunicatie – recunoscuta ca „vector structurant” in dezvoltare, cu efecte benefice directe in dezvoltarea turismului, care asigura accesul la mai toate resursele si structurile turistice. Romania dispune, in ansamblu, de o buna retea de cai de transport, care acopera teritoriul national, dar care trebuie modernizata pentru a face fata normelor de circulatie europene.
Deoarece potentialul turistic face parte din categoria resurselor al caror consum poate fi realizat doar ,,in situ” angrenarea sa in circuitul social si economic al valorilor constituie atat un proces de valorificare superioara a potentialului existent, cat si un important factor in dezvoltarea economica si organizarea spatiului. In timp se realizeaza o stransa corelatie intre localizarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului; intre varietatea acestor resurse si formele de turism practicate; intre dimensiunea fenomenului turistic si conturarea zonelor turistice, respectiv prosperitatea populatiei locale.
In prezent, este mai mult decat necesara: amenajarea spatiilor turistice existente prin modernizarea si extinderea bazei de primire, diversificarea ei; introducerea in circuitul turistic a unor noi areale cu potential nevalorificat; dezvoltarea turismului rural si agroturismului, ca o noua forma de turism legata de activitatile traditionale ale populatiei. O importanta deosebita prezinta coroborarea dezvoltarii turistice cu amenajarea corespunzatoare a infrastructurii generale si turistice; cresterea nivelului pregatirii profesionale, al comportamentului personalului din turism; impunerea unui nivel de calitate al dezvoltarii actului turistic.
Autorii
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Economia industriei turistice - Andreea-Mihaela Baltaretu
Geografie economica mondiala. Note de curs - Petronela-Sonia Nedea
Esential in meteorologie si climatologie
Turism rural - Elena Bogan, Tamara Simon
Europa. Ghid turistic - Constantin Ciocan-Solont
Hidrologie
Hazarde si riscuri naturale
Ghidul excursiilor montane
Dezvoltare si planificare urbana
Geografia Statelor Asiei
Geomorfologie
Geologie generala
Didactica geografiei. Note de curs
Patrimoniul turistic al Romaniei - Elena Bogan, Tamara Simon, Melinda Candea
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro