Violenţă şi teroare în istoria recentă a României

În perioada 21-23 ianuarie 1941 în România a avut loc rebeliunea legionară, care a culminat cu pogromul evreilor de la Bucureşti. Peste 120 de avrei au fost ucişi în aceste împrejurări de către legionari.
În acest an (2006) s-au împlinit 65 de ani de la aceste tragice evenimente.
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustuluidin România "Elie Wiesel", în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, a organizat, în ziua de 23 ianuarie 2006, conferinţa Internaţională cu tema Violenţă şi teroare în istoria recentă a României - 65 de ani de la pogromul de la Bucureşti.
Conferinţa a fost un bun prilej pentru analiza, discutarea şi evaluarea unor aspecte culturale, politice şi sociale care în acea perioadă au concurat la intensificarea manifestărilor de antisemitism. Odată cu instaurarea Statului Naţional Legionar, în septembrie 1940, în România antisemitismul a început să se consolideze ca politică de stat. Manifestările extreme ale politicii antisemite a statului au fost deportarea şi exterminarea unei părţi însemnate a populaţiei evreieşti din România şi teritoriile administrate de ea, în perioada 1941-1942. Văzut din perspectiva timpului, a anilor care au trecut de la pogromul din Bucureşti, el apare astăzi ca apogeul manifestărilor şi a politicii antisemite legionare. În acelaşi timp, nu e mai puţin adevărat că politica de exterminare a evreilor din România avea să devină realitate după îndepărtarea legionarilor de la putere. Intrarea României în războiul antisovietic alături de Germania nazistă, în iunie 1941, a deschis calea deportării şi exterminării unui număr important de evrei din România.