Neagoe Basarab este cunoscut in primul rand ca ctitor sau ca autor al Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie – o carte unica in lumea medievala a sud-estului european –, si poate mai putin ca domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1512 si 1521.
In Neagoe Basarab – viata si rolul sau in istoria romanilor, autorul si-a propus sa prezinte momente si aspecte esentiale din viata voievodului muntean: originea si familia marelui domnitor, formarea si ascensiunea sa politica, domnia si conceptia sa despre domnie, activitatea religioasa, principiile de politica externa, gandirea militara si aspecte ale politicii interne. Cu toate acestea, autorul insusi ne atentioneaza ca lucrarea de fata nu constituie un studiu amanuntit si exhaustiv al domniei lui Neagoe Basarab, ci o premisa sau un imbold pentru noi cercetari menite sa intregeasca portretul acestui mare domn roman, care a reusit sa asigure pacea si stabilitatea intr-o perioada dificila, promovand in acelasi timp cultura si credinta ortodoxa.
Neagoe Basarab ramane un simbol al intelepciunii politice si al devotiunii religioase, fiind considerat unul dintre cei mai importanti voievozi ai Tarii Romanesti si o figura centrala in istoria si cultura romanilor.
Manole Neagoe (1930–2019) se distinge in peisajul intelectual romanesc ca profesor universitar, cercetator stiintific si istoric de marca, in special datorita rigurozitatii cercetarilor sale si contributiilor la intelegerea istoriei nationale, fiind cunoscut in principal pentru lucrarile sale despre marile personalitati istorice ale Romaniei. A publicat mai multe carti si studii referitoare la domnitorii romani, razboaiele medievale si politica acestora, fiind apreciat pentru abordarea foarte bine documentata.