Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
ISBN: 978-606-591-011-9
Anul publicării: 2010
Editia: I
Pagini: 188
Editura: Editura Universitara
Autor: Nicolae Isar
Memoria exilului pasoptist. Alexandru Christofi in corespondenta cu Christian Tell (1852 - 1856)
DescarcaProfesorul Nicolae Isar dă la lumină – sârguincios – o nouă carte. De data aceasta, este vorba de corespondenţa dintre Alexandru Christofi şi Christian Tell din perioada exilului lor. Adunarea la un loc a acestei corespondenţe, pe care a publicat-o anterior în diverse publicaţii periodice şi mai ales studiul introductiv, care precede culegerea de documente, reprezintă o contribuţie importantă la cunoaşterea istoriei doar parţial cunoscute a exilului paşoptiştilor.
Prin intermediul acestei corespondenţe suntem introduşi în atmosfera în care au trăit şi au acţionat cei din 1848. Detaliile ne copleşesc, dar mai ales atmosfera conflictuală pe care o întâlnim necontenit. Christofi nu este „un actor principal”, dar el este un apropiat al celor care s-au găsit pe primul plan şi totodată este un relatator plin de interes. Îi place să povestească în scris lui Tell tot ceea ce are loc în lumea acestor exilaţi, tovarăşii lor de desţărare, o lume aparte, pe undeva impresionantă în problemele şi frământările ei, iar în altă privinţă decepţionantă prin neputinţa ei de a depăşi neînţelegerile. Profesorului Isar a mai adăugat la această culegere studiul său, întemeiat mai ales pe cercetarea scrisorilor din epocă, referitor la ultimii ani ai exilatului pictor paşoptist Barbu Iscovescu.
Lectura studiului introductiv şi apoi a scrisorilor contribuie la descifrarea acestor oameni, impunându-se însă neîndoielnic ca spiritul critic şi coroborarea cu alte izvoare să ne ajute să desprindem adevărul, mai ales să ţinem seama de exagerări, neadevăruri şi chiar calomnii. Radicalii de la Paris – Brătienii şi C.A.Rosetti –, Eliade, Ion Ghica, Magheru şi desigur şi Tell – căruia îi sunt destinate informaţiile – se află pe primele locuri în această corespondenţă. Dar, dincolo de stările conflictuale, atât de des relatate, apare viaţa acestor desţăraţi şi apare mai ales dorul lor de ţară, reîntoarcerea reprezentând obiectivul existenţei lor. Semnificativă este şi legătura cu moldovenii, prezenţi şi ei în scrisori şi mai ales, spre sfârşitul etapei de exil, este de reţinut însemnătatea pe care o capătă chestiunea fundamentală a Unirii. Relaţiile cu marile puteri, în primul rând cu Imperiul otoman, sunt şi ele prezente cu detalii uneori demne de tot interesul.
Trebuie să fim recunoscători profesorului Nicolae Isar pentru această nouă carte, care reprezintă o însemnată contribuţie. Cartea sa reprezintă şi un îndemn pentru o mai îndelungată zăbavă a istoricilor perioadei moderne asupra cercetării şi studierii procesului revoluţionar din 1848 şi a urmărilor sale.
Acad. Dan Berindei
Cuvânt înainte (Acad. Dan Berindei) / 5
Lumea exilului paşoptist în corespondenţa maiorului revoluţionar Al. Christofi. 1852-1856 / 7
Pagini de corespondenţă / 47
I-IV. Câteva scrisori din anii 1852-1853: proiectul eşuat al emigrării în Australia; atmosfera declanşării Războiului Crimeii / 49
V-VII. Proiectul participării la Război, în frunte cu generalul Gh. Magheru, şi controversele din rândul exilaţilor / 65
VIII. Confruntări de opinii: «...Magheru se vede că tot mai speră în Ghica...» / 88
IX. Confruntări de opinii: «...esplicaţia ce a avut d. Magh[eru] cu d. Eliad...» / 103
X. Confruntări de opinii: «... despre cauză şi căuzaşi...» 120
XI. Rememorarea evenimentelor: «...asaltaţia se adăoga în partea mulţimei...» / 132
Addenda. Ultimii ani din viaţa pictorului Barbu Iscovescu (în lumina corespondenţei de exil) / 155
Prof. univ. dr. NICOLAE ISAR s-a născut în anul 1937, în oraşul Slănic-Prahova.
Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti în anul 1962, apoi cadru didactic în această facultate, parcurgând toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (în 1995).
Doctor în istorie din 1973, conducător de doctorate din 1997.
Profesor consultant din octombrie 2007.
Specialist în istoria modernă a Românilor, având ca direcţii prioritare de cercetare istoria învăţământului şi culturii, istoria instituţiilor etc.
Este laureat a două premii ştiinţifice ale Academiei Române: „N. Iorga”, 1985; „N. Bălcescu”, 1993.
A publicat de-a-lungul timpului 30 de cărţi şi peste 100 de studii şi articole ştiinţifice în reviste de specialitate.
Dintre cărţi amintim:
- Publiciştii francezi şi cauza română (1854-1859), 1991 (Premiul N. Bălcescu al Academiei Române pe anul 1993);
- Şcoala naţională de la Sf. Sava şi spiritul epocii (1818-1859), 1994;
- Principatele Române în epoca Luminilor (1770-1830), 1999 şi 2005;
- Istoria modernă a Românilor. I (1774-1848), 2001 şi 2005;
- Istoria modernă a Românilor. Edificarea statului naţional (1848-1866), 2002;
- Istoria modernă a Românilor. II. (1848-1878), 2003 şi 2005;
- Sub semnul romantismului. De la domnitorul Gh. Bibescu la scriitorul Simeon Marcovici, 2003;
- Cultură naţională şi spirit european. De la şcoala lui Gheorghe Lazăr la Universitatea din Bucureşti (1818-1864), 2004;
- Principatele Române de la 1821 la 1848. Sub semnul renaşterii naţionale, 2004;
- Mărturii şi preocupări franceze privitoare la Români. Secolele XVIII-XIX, 2005;
- Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie, exil – destin istoric, 2006;
- Istoria modernă a românilor (1774/1784-1918), 2006;
- Sub semnul Luminilor. Figuri din epoca de la 1821, 2006;
- Relaţiile Stat-Biserică în România modernă (1821-1914), 2007;
- Doctrina şi legislaţia junimist-conservatoare în dezbaterile Parlamentului român. (1891-1895), 2007;
- Nicolae Iorga în apărarea memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 2007;
- Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Cu un studiu privind personalitatea lui N. Bălcescu în viziunea lui N. Iorga, 2008;
- Din istoria politică a Principatelor Române. De la Fanarioţi la Domniile naţionale (1774-1829), 2008;
- De la ortodoxie la redeşteptare naţională. Viaţa şi opera lui Eufrosin Poteca (1787-1858), 2008.
- Mari români în viziunea lui Nicolae Iorga, 2009
- România sub semnul modernizării. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I, 2010
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro