Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Geografia Marii Negre
![Geografia Marii Negre [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/geografia-marii-negre-2904-239204.jpg "Geografia Marii Negre [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Emil Vespremeanu
ISBN: 978-973-749-017-7
Anul publicării: 2005
Editia: I
Pagini: 256
Cod Produs:
9789737490177
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Considerata unanim ca fiind una dintre cele mai interesante mari din Oceanul Planetar, Marea Neagra a fost cercetata intens, mai ales in ultimii 50 de ani, de specialistii tarilor riverane, precum si de numeroase echipe din care faceau parte oceanografi din Statele Unite, Italia, Franta, Germania, care lucrau in cadrul unor programe internationale in colaborare cu cercetatori din unele tari circumeuxinice.
Datorita acestor eforturi, Marea Neagra este din ce in ce mai bine cunoscuta atat din punct de vedere strict oceanografic, cat si geologic, geofizic, geomorfologic, climatic, biogeografic etc. Din pacate, rezultatele acestor cercetari, publicate in monografii tematice si articole in periodicele dintre cele mai importante in domeniu din lume, sunt putin cunoscute in Romania.
Prezentam, mai jos, o sinteza a cunostintelor actuale despre Marea Neagra pe care o consideram necesara studentilor facultatilor de geografie care se pregatesc pentru examenele de specialitate, absolventilor care studiaza pentru examenul de licenta, profesorilor care se informeaza pentru examenele de titularizare in invatamant sau pentru obtinerea gradelor didactice, precum si oricarui cititor interesat de natura extraordinara a acestei mari.
Rod al unei activitati de documentare, cercetare si didactice extinse pe mai bine de 35 de ani, lucrarea de fata doreste sa faca ordine intr un volum foarte mare de informatii acumulate in ultimii 150 ani, prezentand, obiectiv si critic, starea actuala a cunoasterii Marii Negre, astfel incat cititorul sa retina elementele esentiale. Informatia foarte bogata a fost filtrata prin experienta personala indelungata obtinuta prin cercetari asupra mediului costier din nord vestul Marii Negre, astfel ca unele capitole au caracter inedit.
Abordarea noastra este geografica, lucrarea dorindu se a fi o monografie de geografie marina.
Dar ce este geografia marina?
Debutand inca de la mijlocul secolului al XIX lea cu lucrarea lui M.F. Maury, Physical Geography of the Sea (1855), aparuta ulterior in mai multe editii din ce in ce mai voluminoase, geografia marina isi stabilea ca principal obiectiv descrierea, cartografierea si analiza regionala a marilor si oceanelor de pe Terra. Cartea locotenentului de marina M.F. Maury se baza nu numai pe studiul arhivelor amiralitatii americane si pe experienta de navigator a autorului, dar si pe cunostinte profunde de geografie, influentele lui Alexandre von Humboldt fiind evidente.
Rezultatele expeditiei Challenger (1872–1876) si primele tratate
stiintifice de oceanografie (M. Thoulet, 1890; O. Krummel, 1907) reprezinta momentul de cotitura in care oceanografia se desprinde de geografia marina, trecand la aprofundari pe domenii (fizic, chimic, geologic, biologic), care ajung din ce in ce mai departe in cunoasterea componentelor Oceanului Planetar.
La inceput strict descriptivista, geografia marina, numita mult timp „geografia marilor si oceanelor“, a evoluat treptat in doua directii: (i) cartografia marina si (ii) analiza regionala a Oceanului Planetar. Recent s a adaugat o a treia directie numita geografia costiera sau geografia coastelor.
Elaborarea hartilor marine de diferite tipuri, precum si a atlaselor marine are radacini inca din Antichitate si s a dezvoltat impetuos incepand cu cea de a doua jumatate a secolului al XIX lea. Aceasta directie se mentine si in prezent, ajungand la o calitate deosebita a informatiei cartografice.
Analiza regionala a Oceanului Planetar a aparut mai tarziu, in momentul in care s a impus necesitatea aplicarii principiilor, legilor si descoperirilor oceanografiei la intregul regional cu diferite dimensiuni, de la ansamblul Oceanului Planetar la mici subunitati ale acestuia.
Geografia costiera (Kustengeographie) a aparut recent din necesitatea abordarii interdisciplinare a managementului integrat al zonei de coasta. Aceasta directie a fost recunoscuta in mai multe universitati, cea din Kiel fiind un exemplu fericit (prof. dr. Horst Sterr, Homepage der AG Kustengeographie, Univ. Kiel, 2003).
Ca si geografia regionala a uscatului, geografia marina face efortul de a integra toate cunostintele despre o anumita mare sau un anumit ocean si de a prezenta specificul acestuia. Sfera cunostintelor utilizate in analiza de geografie marina este vasta, de la cunostinte strict oceanografice la cele de meteorologie, climatologie, biogeografie, geomorfologie, cartografie, antropologie, sociologie, geopolitica, navigatie, medicina, geografia asezarilor, geografie culturala. Numeroasele probleme privind
exploatarea resurselor marine, protectia mediului oceanic si a celui costier, dreptul international al marii, implicatiile geopolitice ale sferelor de influenta si a frontierelor marine, difuziunea culturilor si civilizatiilor pe mare, studiul complex al insulelor (nisologia) etc. sunt tot atatea probleme cu care se confrunta azi geografia marina.
De mult timp este unanim recunoscut faptul ca geografia are „ca sarcina milenara descrierea si explicarea ansamblurilor spatiale terestre, impunandu se de la sine ca tot ea sa supuna unui examen critic materialul informativ adunat de ea si de alte geostiinte, sa analizeze structura si functiunile geosistemului (local, regional, planetar) si sa aprecieze starea echilibrului sau dezechilibrului dintre componentele sale“ (V. Mihailescu, 1977, p. 19).
Aceste idei care se aplica, constient sau nu, de milenii, la spatiul continental subaerian extins pe cca 29% din suprafata planetei trebuie sa se aplice si la spatiul marin extins pe aproape 71% din aceeasi suprafata.
In prezent, geografia marina este in continuu progres, fiind recunoscuta ca ramura a geografiei de catre Uniunea Geografica Internationala in cadrul careia functioneaza, din 1990, comisia „Marine Geography“ (Coo. 17, coordonata, in prezent, de prof. dr. David Pinder de la Queen Mary University of London).
Realizarea monografiilor de geografie marina pentru diferite subunitati ale Oceanului Planetar este unul dintre scopurile comisiei mai sus amintite. Un exemplu este monografia de mari proportii Geographie de l’Ocean Mondial in 6 volume, dintre care 2 volume sunt destinate analizelor generale, iar celelalte 4 au preocupari regionale: Oceanul Pacific (1981), Indian (1982), Atlantic (1984), Oceanele Polare (1985).
Asemenea monografii, extrem de utile pentru informarea generala in scopuri educative, de instruire, de protectie, de orientare geopolitica si geostrategica etc., se elaboreaza dificil, din cauza necesitatii stabilirii unor praguri ale aprofundarilor fizice, chimice, biologice, geologice sau de alta natura, astfel incat sa nu sufocam informatia utila intelegerii intregului cu balast redundant.
Asemenea dificultati am intampinat si noi la elaborarea lucrarii de fata. Am optat pentru o descriere stiintifica a componentelor sistemului marin care este Marea Neagra intr o forma succinta si cu ilustratie cat mai bogata.
Elaborarea prezentei lucrari a ridicat numeroase probleme, cele mai importante fiind:
• necesitatea realizarii unui model de abordare specific monografiilor de geografie marina;
• depasirea descriptivismului primitiv si formal prin introducerea si utilizarea curenta a bazei teoretice oceanografice, chiar daca aceasta va solicita cititorului un efort suplimentar;
• stabilirea unui anumit prag al aprofundarilor strict oceanografice, pentru a nu intra in fantana din care nu mai percepem nici orizontul, nici profunzimea;
• utilizarea corecta a informatiei foarte abundente adunate pe parcursul documentarii, astfel incat sa evitam, cu toata convingerea, „boala“ actuala care bantuie prin unele carti de geografie si care se manifesta prin lipsa citarilor sau practicarea citarilor partiale, incomplete, vagi, folosirea lipsita de scrupule a informatiilor si chiar a materialului ilustrativ fara a se indica sursa.
Documentarea, desfasurata pe parcursul multor ani, a urmarit cunoasterea rezultatelor cercetarilor asupra Marii Negre privite critic prin prisma unei indelungate familiarizari cu problemele oceanografiei care a implicat alta documentare, de data aceasta teoretica, pentru intelegerea corecta a conceptelor si notiunilor. Intimitatea cu problemele oceanografiei se bazeaza pe zeci de ani de lecturi, in tara si in strainatate si pe cercetari pe teren, ceea ce ne a permis atitudini critice.
Bibliografia cuprinde sursele principale care stau la baza lucrarii, reflectand stadiul actual al cunoasterii Marii Negre. Lectura surselor primare in limba in care au fost scrise ne a permis evitarea perceperii denaturate a problemelor abordate. In acelasi timp, bibliografia care insoteste cartea devine un instrument critic si de aprofundare pentru cititorii interesati.
Utilizarea bazei teoretice oceanografice impune folosirea curenta a notiunilor de oceanografie geologica, geofizica, geomorfologica, fizica, chimica, biologica, ecologica, mai putin accesibile cititorului nefamiliarizat cu campul vast al stiintei despre Oceanul Planetar. Acest mod de abordare a impus definirea notiunilor in glosarul de termeni anexat lucrarii necesar intelegerii corecte a notiunilor mai putin uzuale. Prin aceasta incercam impunerea unei discipline semantice fara de care este imposibila orice gandire corecta. Din neclaritatea conceptelor si notiunilor rezulta, intotdeauna, erori dublate de controverse inutile si sterile.
Consideram acest glosar foarte util deoarece se constata, in literatura romaneasca actuala, folosirea incorecta a unor termeni, precum si neintelegerea sensurilor reale ale altora. Progresele importante ale oceanografiei din ultimii 50 de ani ne obliga la utilizarea criteriilor corecte in definirea notiunilor, la eliminarea sinonimelor si a sensurilor confuze. De aceea recomandam cititorilor sa apeleze la glosar ori de cate ori au dubii in privinta continutului unor notiuni sau concepte.
Datorita acestor eforturi, Marea Neagra este din ce in ce mai bine cunoscuta atat din punct de vedere strict oceanografic, cat si geologic, geofizic, geomorfologic, climatic, biogeografic etc. Din pacate, rezultatele acestor cercetari, publicate in monografii tematice si articole in periodicele dintre cele mai importante in domeniu din lume, sunt putin cunoscute in Romania.
Prezentam, mai jos, o sinteza a cunostintelor actuale despre Marea Neagra pe care o consideram necesara studentilor facultatilor de geografie care se pregatesc pentru examenele de specialitate, absolventilor care studiaza pentru examenul de licenta, profesorilor care se informeaza pentru examenele de titularizare in invatamant sau pentru obtinerea gradelor didactice, precum si oricarui cititor interesat de natura extraordinara a acestei mari.
Rod al unei activitati de documentare, cercetare si didactice extinse pe mai bine de 35 de ani, lucrarea de fata doreste sa faca ordine intr un volum foarte mare de informatii acumulate in ultimii 150 ani, prezentand, obiectiv si critic, starea actuala a cunoasterii Marii Negre, astfel incat cititorul sa retina elementele esentiale. Informatia foarte bogata a fost filtrata prin experienta personala indelungata obtinuta prin cercetari asupra mediului costier din nord vestul Marii Negre, astfel ca unele capitole au caracter inedit.
Abordarea noastra este geografica, lucrarea dorindu se a fi o monografie de geografie marina.
Dar ce este geografia marina?
Debutand inca de la mijlocul secolului al XIX lea cu lucrarea lui M.F. Maury, Physical Geography of the Sea (1855), aparuta ulterior in mai multe editii din ce in ce mai voluminoase, geografia marina isi stabilea ca principal obiectiv descrierea, cartografierea si analiza regionala a marilor si oceanelor de pe Terra. Cartea locotenentului de marina M.F. Maury se baza nu numai pe studiul arhivelor amiralitatii americane si pe experienta de navigator a autorului, dar si pe cunostinte profunde de geografie, influentele lui Alexandre von Humboldt fiind evidente.
Rezultatele expeditiei Challenger (1872–1876) si primele tratate
stiintifice de oceanografie (M. Thoulet, 1890; O. Krummel, 1907) reprezinta momentul de cotitura in care oceanografia se desprinde de geografia marina, trecand la aprofundari pe domenii (fizic, chimic, geologic, biologic), care ajung din ce in ce mai departe in cunoasterea componentelor Oceanului Planetar.
La inceput strict descriptivista, geografia marina, numita mult timp „geografia marilor si oceanelor“, a evoluat treptat in doua directii: (i) cartografia marina si (ii) analiza regionala a Oceanului Planetar. Recent s a adaugat o a treia directie numita geografia costiera sau geografia coastelor.
Elaborarea hartilor marine de diferite tipuri, precum si a atlaselor marine are radacini inca din Antichitate si s a dezvoltat impetuos incepand cu cea de a doua jumatate a secolului al XIX lea. Aceasta directie se mentine si in prezent, ajungand la o calitate deosebita a informatiei cartografice.
Analiza regionala a Oceanului Planetar a aparut mai tarziu, in momentul in care s a impus necesitatea aplicarii principiilor, legilor si descoperirilor oceanografiei la intregul regional cu diferite dimensiuni, de la ansamblul Oceanului Planetar la mici subunitati ale acestuia.
Geografia costiera (Kustengeographie) a aparut recent din necesitatea abordarii interdisciplinare a managementului integrat al zonei de coasta. Aceasta directie a fost recunoscuta in mai multe universitati, cea din Kiel fiind un exemplu fericit (prof. dr. Horst Sterr, Homepage der AG Kustengeographie, Univ. Kiel, 2003).
Ca si geografia regionala a uscatului, geografia marina face efortul de a integra toate cunostintele despre o anumita mare sau un anumit ocean si de a prezenta specificul acestuia. Sfera cunostintelor utilizate in analiza de geografie marina este vasta, de la cunostinte strict oceanografice la cele de meteorologie, climatologie, biogeografie, geomorfologie, cartografie, antropologie, sociologie, geopolitica, navigatie, medicina, geografia asezarilor, geografie culturala. Numeroasele probleme privind
exploatarea resurselor marine, protectia mediului oceanic si a celui costier, dreptul international al marii, implicatiile geopolitice ale sferelor de influenta si a frontierelor marine, difuziunea culturilor si civilizatiilor pe mare, studiul complex al insulelor (nisologia) etc. sunt tot atatea probleme cu care se confrunta azi geografia marina.
De mult timp este unanim recunoscut faptul ca geografia are „ca sarcina milenara descrierea si explicarea ansamblurilor spatiale terestre, impunandu se de la sine ca tot ea sa supuna unui examen critic materialul informativ adunat de ea si de alte geostiinte, sa analizeze structura si functiunile geosistemului (local, regional, planetar) si sa aprecieze starea echilibrului sau dezechilibrului dintre componentele sale“ (V. Mihailescu, 1977, p. 19).
Aceste idei care se aplica, constient sau nu, de milenii, la spatiul continental subaerian extins pe cca 29% din suprafata planetei trebuie sa se aplice si la spatiul marin extins pe aproape 71% din aceeasi suprafata.
In prezent, geografia marina este in continuu progres, fiind recunoscuta ca ramura a geografiei de catre Uniunea Geografica Internationala in cadrul careia functioneaza, din 1990, comisia „Marine Geography“ (Coo. 17, coordonata, in prezent, de prof. dr. David Pinder de la Queen Mary University of London).
Realizarea monografiilor de geografie marina pentru diferite subunitati ale Oceanului Planetar este unul dintre scopurile comisiei mai sus amintite. Un exemplu este monografia de mari proportii Geographie de l’Ocean Mondial in 6 volume, dintre care 2 volume sunt destinate analizelor generale, iar celelalte 4 au preocupari regionale: Oceanul Pacific (1981), Indian (1982), Atlantic (1984), Oceanele Polare (1985).
Asemenea monografii, extrem de utile pentru informarea generala in scopuri educative, de instruire, de protectie, de orientare geopolitica si geostrategica etc., se elaboreaza dificil, din cauza necesitatii stabilirii unor praguri ale aprofundarilor fizice, chimice, biologice, geologice sau de alta natura, astfel incat sa nu sufocam informatia utila intelegerii intregului cu balast redundant.
Asemenea dificultati am intampinat si noi la elaborarea lucrarii de fata. Am optat pentru o descriere stiintifica a componentelor sistemului marin care este Marea Neagra intr o forma succinta si cu ilustratie cat mai bogata.
Elaborarea prezentei lucrari a ridicat numeroase probleme, cele mai importante fiind:
• necesitatea realizarii unui model de abordare specific monografiilor de geografie marina;
• depasirea descriptivismului primitiv si formal prin introducerea si utilizarea curenta a bazei teoretice oceanografice, chiar daca aceasta va solicita cititorului un efort suplimentar;
• stabilirea unui anumit prag al aprofundarilor strict oceanografice, pentru a nu intra in fantana din care nu mai percepem nici orizontul, nici profunzimea;
• utilizarea corecta a informatiei foarte abundente adunate pe parcursul documentarii, astfel incat sa evitam, cu toata convingerea, „boala“ actuala care bantuie prin unele carti de geografie si care se manifesta prin lipsa citarilor sau practicarea citarilor partiale, incomplete, vagi, folosirea lipsita de scrupule a informatiilor si chiar a materialului ilustrativ fara a se indica sursa.
Documentarea, desfasurata pe parcursul multor ani, a urmarit cunoasterea rezultatelor cercetarilor asupra Marii Negre privite critic prin prisma unei indelungate familiarizari cu problemele oceanografiei care a implicat alta documentare, de data aceasta teoretica, pentru intelegerea corecta a conceptelor si notiunilor. Intimitatea cu problemele oceanografiei se bazeaza pe zeci de ani de lecturi, in tara si in strainatate si pe cercetari pe teren, ceea ce ne a permis atitudini critice.
Bibliografia cuprinde sursele principale care stau la baza lucrarii, reflectand stadiul actual al cunoasterii Marii Negre. Lectura surselor primare in limba in care au fost scrise ne a permis evitarea perceperii denaturate a problemelor abordate. In acelasi timp, bibliografia care insoteste cartea devine un instrument critic si de aprofundare pentru cititorii interesati.
Utilizarea bazei teoretice oceanografice impune folosirea curenta a notiunilor de oceanografie geologica, geofizica, geomorfologica, fizica, chimica, biologica, ecologica, mai putin accesibile cititorului nefamiliarizat cu campul vast al stiintei despre Oceanul Planetar. Acest mod de abordare a impus definirea notiunilor in glosarul de termeni anexat lucrarii necesar intelegerii corecte a notiunilor mai putin uzuale. Prin aceasta incercam impunerea unei discipline semantice fara de care este imposibila orice gandire corecta. Din neclaritatea conceptelor si notiunilor rezulta, intotdeauna, erori dublate de controverse inutile si sterile.
Consideram acest glosar foarte util deoarece se constata, in literatura romaneasca actuala, folosirea incorecta a unor termeni, precum si neintelegerea sensurilor reale ale altora. Progresele importante ale oceanografiei din ultimii 50 de ani ne obliga la utilizarea criteriilor corecte in definirea notiunilor, la eliminarea sinonimelor si a sensurilor confuze. De aceea recomandam cititorilor sa apeleze la glosar ori de cate ori au dubii in privinta continutului unor notiuni sau concepte.
-
Geografia Marii Negre
Descarca
EMIL VESPREMEANU (nascut in anul 1941), profesor de oceanografie s protectia mediului la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie. Doctor in geografie in anul 1971. In prezent director al centrului de Cercetari Costiere pentru Protectia Mediului si al Statiunii de Cercetari Marine si Fluviale din Sfantu Gheorghe (Delta Dunarii). Specialist in oceanografie costiera si geomorfologie marina. Indrumator de doctorat. Autor a 9 carti si peste 100 de articole publicate in tara si in strainatate. Director a 46 de contracte si granturi de cercetare si colaborator la alte 15 granturi. A efectuat stagii de cercetare, documentare si participare la manifestari stiintifice in Bulgaria, Rusia, Statele Unite ale Americii, Franta, Serbia-Muntenegru, Spania, Germania, Turcia, Italia, Grecia, Olanda, Ungaria. Editor sef al revistelor „Studii si Cercetari de oceanografie costiera” si „Revista de geomorfologie”. Este presedintele Asociatiei Geomorfologilor din Romania si vicepresedinte al Societatii de Geografie din Romania.
CUVANT INAINTE / 5
INTRODUCERE / 9
1. ASEZAREA MARII NEGRE. CE FEL DE MARE ESTE MAREA NEAGRA? CONSECINTELE ASEZARII / 13
1.1. Locul Marii Negre in Oceanul Planetar / 13
1.2. Locul Marii Negre intre bazinele Marii Mediterane / 16
1.3. Asezarea geografica a Marii Negre / 17
1.4. Consecintele asezarii geografice a Marii Negre / 17
1.5. Importanta Marii Negre pentru Romania / 19
2. SCURT ISTORIC AL CUNOASTERII MARII NEGRE / 20
2.1. Originea numelui / 20
2.2. Inceputurile / 22
2.3. Primele cercetari / 23
2.4. Etapa cercetarilor sistematice / 24
2.5. Etapa aprofundarilor / 24
2.6. Cercetarea Marii Negre in Romania / 25
3. DIMENSIUNI / 29
4. STRAMTORILE CARE LEAGA MAREA NEAGRA DE MARILE VECINE / 32
4.1. Stramtoarea Bosfor / 32
4.1.1. Cercetarea Str. Bosfor / 32
4.1.2. Morfologia Str. Bosfor / 32
4.1.3. Morfolitologia si morfotectonica Str. Bosfor / 33
4.1.4. Morfogeneza Str. Bosfor / 38
4.1.5. Schimbul de ape prin Str. Bosfor / 41
4.1.6. Circulatia apelor prin Str. Bosfor / 44
4.1.7. Importanta schimbului de ape prin Str. Bosfor / 47
4.2. Stramtoarea Kerci / 47
5. BAZINUL HIDROGRAFIC AL MARII NEGRE / 50
5.1. Caracterizarea generala a bazinului hidrografic al Marii Negre / 50
5.2. Comparatie cu bazinele hidrografice ale marilor europene / 52
5.3. Bazinul Dunarii / 54
5.3.1. Numele fluviului / 54
5.3.2. Formarea bazinului Dunarii / 54
5.3.3. Sectoarele bazinului Dunarii / 56
5.3.4. Principalele trasaturi hidrologice ale Dunarii de Jos / 59
5.3.5. Clima bazinului Dunarii / 60
5.3.6. Artificializarea naturii in bazinul Dunarii / 60
5.3.7. Lacul de acumulare de la Portile de Fier I / 61
5.4. Delta Dunarii in contextul geopolitic european / 64
6. CLIMA DIN REGIUNEA MARII NEGRE / 74
7. GEOLOGIA SI GEOFIZICA MARII NEGRE / 82
8. RELIEFUL BAZINULUI MARII NEGRE / 87
8.1. Morfologia marginilor continentale din bazinul Marii Negre / 87
8.2. Morfogeneza bazinului Marii Negre / 92
9. ACVATORIUL MARII NEGRE / 97
9.1. Evolutia pre Cuaternara a acvatoriului Marii Negre / 97
9.2. Evolutia acvatoriului Marii Negre in Pleistocen / 98
9.3. Evolutia acvatoriului Marii Negre in Holocen / 102
9.4. Oscilatiile recente ale nivelului Marii Negre / 107
9.5. Bilantul hidric / 113
9.6. Temperatura apelor / 114
9.7. Salinitatea apelor / 117
9.8. Densitatea apelor / 121
9.9. Oxigenul dizolvat / 122
9.10. Hidrogenul sulfurat si sulfurile in apa Marii Negre / 123
9.11. Masele de apa / 127
9.12. Curentii din Marea Neagra / 133
9.12.1. Circulatia majora de suprafata din bazinul adanc / 137
9.12.2. Circulatia sub bazinala / 139
9.12.3. Procesele frontale in Marea Neagra / 142
10. SEDIMENTELE DIN MAREA NEAGRA / 144
10.1. Sedimentele de pe fundul bazinului adanc / 144
10.2. Tipurile de sedimente actuale / 145
10.3. Distributia sedimentelor / 146
11. VIATA IN MAREA NEAGRA / 147
11.1. Flora si fauna Marii Negre / 147
11.2. Marile asociatii de organisme marine / 147
11.3. Pestii, pasarile si mamiferele din Marea Neagra / 148
11.4. Etajarea asociatiilor bentale / 150
11.4.1. Etajul supralitoral / 151
11.4.2. Etajul mediolitoral / 151
11.4.3. Etajul infralitoral / 152
11.4.4. Etajul circalitoral / 152
11.4.5. Etajul periazoic / 152
11.5. Originea geografica a faunei Marii Negre / 152
12. POPULATIA COSTIERA SI PRINCIPALELE ASEZARILE OMENESTI CIRCUMEUXINICE / 154
12.1. Populatia din tarile riverane / 154
12.2. Populatia si asezarile omenesti din regiunile costiere / 154
12.3. Porturile importante de pe coasta Marii Negre / 156
13. PROTECTIA MEDIULUI IN MAREA NEAGRA / 157
13.1. Contextul international / 157
13.2. Presiunea umana asupra Marii Negre / 161
13.2.1. Poluarea / 162
13.2.2. Eutrofizarea / 162
13.2.3. Suprapescuitul / 164
13.2.4. Reducerea biodiversitatii / 164
13.2.5. Alterarea structurii si functionarii regiunilor umede / 165
13.2.6. Eroziunea tarmurilor / 165
13.2.7. Alterarea esteticii peisajelor / 166
13.3. Protectia mediului in Marea Neagra / 166
13.3.1. Combaterea proceselor de degradare si controlul calitatii mediului / 167
13.3.2. Ocrotirea regiunilor umede circum euxinice / 167
13.3.3. Ocrotirea celor mai importante habitate marine costiere / 176
13.3.4. Ocrotirea speciilor rare / 177
REZUMAT / 178
GLOSAR DE TERMENI OCEANOGRAFICI / 212
BIBLIOGRAFIE / 237
INTRODUCERE / 9
1. ASEZAREA MARII NEGRE. CE FEL DE MARE ESTE MAREA NEAGRA? CONSECINTELE ASEZARII / 13
1.1. Locul Marii Negre in Oceanul Planetar / 13
1.2. Locul Marii Negre intre bazinele Marii Mediterane / 16
1.3. Asezarea geografica a Marii Negre / 17
1.4. Consecintele asezarii geografice a Marii Negre / 17
1.5. Importanta Marii Negre pentru Romania / 19
2. SCURT ISTORIC AL CUNOASTERII MARII NEGRE / 20
2.1. Originea numelui / 20
2.2. Inceputurile / 22
2.3. Primele cercetari / 23
2.4. Etapa cercetarilor sistematice / 24
2.5. Etapa aprofundarilor / 24
2.6. Cercetarea Marii Negre in Romania / 25
3. DIMENSIUNI / 29
4. STRAMTORILE CARE LEAGA MAREA NEAGRA DE MARILE VECINE / 32
4.1. Stramtoarea Bosfor / 32
4.1.1. Cercetarea Str. Bosfor / 32
4.1.2. Morfologia Str. Bosfor / 32
4.1.3. Morfolitologia si morfotectonica Str. Bosfor / 33
4.1.4. Morfogeneza Str. Bosfor / 38
4.1.5. Schimbul de ape prin Str. Bosfor / 41
4.1.6. Circulatia apelor prin Str. Bosfor / 44
4.1.7. Importanta schimbului de ape prin Str. Bosfor / 47
4.2. Stramtoarea Kerci / 47
5. BAZINUL HIDROGRAFIC AL MARII NEGRE / 50
5.1. Caracterizarea generala a bazinului hidrografic al Marii Negre / 50
5.2. Comparatie cu bazinele hidrografice ale marilor europene / 52
5.3. Bazinul Dunarii / 54
5.3.1. Numele fluviului / 54
5.3.2. Formarea bazinului Dunarii / 54
5.3.3. Sectoarele bazinului Dunarii / 56
5.3.4. Principalele trasaturi hidrologice ale Dunarii de Jos / 59
5.3.5. Clima bazinului Dunarii / 60
5.3.6. Artificializarea naturii in bazinul Dunarii / 60
5.3.7. Lacul de acumulare de la Portile de Fier I / 61
5.4. Delta Dunarii in contextul geopolitic european / 64
6. CLIMA DIN REGIUNEA MARII NEGRE / 74
7. GEOLOGIA SI GEOFIZICA MARII NEGRE / 82
8. RELIEFUL BAZINULUI MARII NEGRE / 87
8.1. Morfologia marginilor continentale din bazinul Marii Negre / 87
8.2. Morfogeneza bazinului Marii Negre / 92
9. ACVATORIUL MARII NEGRE / 97
9.1. Evolutia pre Cuaternara a acvatoriului Marii Negre / 97
9.2. Evolutia acvatoriului Marii Negre in Pleistocen / 98
9.3. Evolutia acvatoriului Marii Negre in Holocen / 102
9.4. Oscilatiile recente ale nivelului Marii Negre / 107
9.5. Bilantul hidric / 113
9.6. Temperatura apelor / 114
9.7. Salinitatea apelor / 117
9.8. Densitatea apelor / 121
9.9. Oxigenul dizolvat / 122
9.10. Hidrogenul sulfurat si sulfurile in apa Marii Negre / 123
9.11. Masele de apa / 127
9.12. Curentii din Marea Neagra / 133
9.12.1. Circulatia majora de suprafata din bazinul adanc / 137
9.12.2. Circulatia sub bazinala / 139
9.12.3. Procesele frontale in Marea Neagra / 142
10. SEDIMENTELE DIN MAREA NEAGRA / 144
10.1. Sedimentele de pe fundul bazinului adanc / 144
10.2. Tipurile de sedimente actuale / 145
10.3. Distributia sedimentelor / 146
11. VIATA IN MAREA NEAGRA / 147
11.1. Flora si fauna Marii Negre / 147
11.2. Marile asociatii de organisme marine / 147
11.3. Pestii, pasarile si mamiferele din Marea Neagra / 148
11.4. Etajarea asociatiilor bentale / 150
11.4.1. Etajul supralitoral / 151
11.4.2. Etajul mediolitoral / 151
11.4.3. Etajul infralitoral / 152
11.4.4. Etajul circalitoral / 152
11.4.5. Etajul periazoic / 152
11.5. Originea geografica a faunei Marii Negre / 152
12. POPULATIA COSTIERA SI PRINCIPALELE ASEZARILE OMENESTI CIRCUMEUXINICE / 154
12.1. Populatia din tarile riverane / 154
12.2. Populatia si asezarile omenesti din regiunile costiere / 154
12.3. Porturile importante de pe coasta Marii Negre / 156
13. PROTECTIA MEDIULUI IN MAREA NEAGRA / 157
13.1. Contextul international / 157
13.2. Presiunea umana asupra Marii Negre / 161
13.2.1. Poluarea / 162
13.2.2. Eutrofizarea / 162
13.2.3. Suprapescuitul / 164
13.2.4. Reducerea biodiversitatii / 164
13.2.5. Alterarea structurii si functionarii regiunilor umede / 165
13.2.6. Eroziunea tarmurilor / 165
13.2.7. Alterarea esteticii peisajelor / 166
13.3. Protectia mediului in Marea Neagra / 166
13.3.1. Combaterea proceselor de degradare si controlul calitatii mediului / 167
13.3.2. Ocrotirea regiunilor umede circum euxinice / 167
13.3.3. Ocrotirea celor mai importante habitate marine costiere / 176
13.3.4. Ocrotirea speciilor rare / 177
REZUMAT / 178
GLOSAR DE TERMENI OCEANOGRAFICI / 212
BIBLIOGRAFIE / 237
Demersul elaborarii prezentei lucrari a inceput cu multi ani in urma, cand pregateam prelegerile despre Dunare si Marea Neagra din cadrul cursului de „Probleme speciale de hidrologie a Romaniei“, al carui titular eram. Aveam deja multi ani de cercetari pe terenul atat de variat si de interesant al coastei romanesti. Citisem, de asemenea, aproape tot ce se scrisese despre Marea Neagra in strainatate si in Romania. Efortul de redactare a cursului mia relevat, pe de o parte, abundenta de informatie, iar pe de alta, situarea in afara contextului cognitiv al momentului a majoritatii lucrarilor geografice romanesti despre Marea Neagra.Ca orice universitar pasionat de campul cercetarilor sale am continuat, de a lungul anilor ’90, sa urmaresc literatura de specialitate in care apareau rezultatele noi ale cercetarilor efectuate in Marea Neagra. Cu toata abundenta de materiale despre nivelurile de organizare al marelui sistem care este Marea Neagra, efervescenta cercetarilor nu a scazut in ultimii ani. Aplicarea unor tehnici noi de cercetare a condus inevitabil la aparitia continua a noutatilor. Nu este de mirare, asadar, ca in perioada 1995–2003 au aparut, in cele mai importante reviste de specialitate din lume, peste 60 lucrari cu noutati esentiale care schimba, in buna masura, multe idei anterioare. In acelasi context favorabil, cercetarile noastre si ale colaboratorilor nostri, de la Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti, relevau aspecte noi pentru mediul costier romanesc.
Simultan asistam la aparitia, in literatura geografica romaneasca de diferite niveluri, de la manuale de liceu si curriculum uri scolare optionale la articole de „sinteza“ publicate in reviste de informare geografica generala, a unor lucrari bazate in continuare pe informatii din perioada interbelica, frecvent eronat interpretate din cauza ignorarii cunostintelor moderne de oceanografie. Confuzia era totala si rezulta din contradictia dintre progresele extraordinare, cu o dinamica ametitoare, si anchilozarea in paradigme vechi, abandonate de multi ani. Din pacate, aceste paradigme vechi, impanate cu cateva elemente de noutate scoase din context, se transmit tinerei generatii de elevi si studenti, ceea ce este foarte grav.
Neclaritatea si ambiguitatea notiunilor se datoreaza ignorarii sau cunoasterii partiale (ceea ce este si mai rau) a bazei teoretice a oceanografiei si geografiei marine, pe de o parte, si a realitatii geografice din Marea Neagra, pe de alta parte. Atitudinea de indiferenta sau de dispret fata de notiunile de oceanografie, mai mult sau mai putin noi, pericliteaza progresul cunoasterii, impiedicand formarea geografilor bine pregatiti, deci responsabili, capabili sa disemineze cunostinte si sa aiba, la randul lor, atitudini critice atat de necesare progresului.
Am inceput aceasta carte cu 14 ani in urma din obligatia profesionala, morala si etica a specialistului, a omului care citeste continuu zeci de ani, care lucreaza pe teren si in laborator in aceeasi perioada, de a transmite critic si obiectiv cunostintele rezultate din munca sa si a sute de alti oameni.
Dorinta noastra a fost realizarea unei monografii de geografie marina. Terenul geografiei marine, pe care incercam sa l batatorim, este inca insuficient pregatit si inteles in Romania. Lipsesc traditiile, abunda lacunele in informare, predomina informatiile vechi sau cele obtinute din surse secundare si tertiare. Aceasta conduce, din pacate, la abordari dominate de un descriptivism primitiv care utilizeaza o terminologie vaga. De aceea s a impus, de la inceput, precizarea unui obiect si a unei metode proprii prin definirea clara a teritoriului care urmeaza a fi explorat.
Speranta noastra de autor si profesor este indreptata spre consumatorul de informatie, in primul rand, studentii facultatilor din aria stiintelor Pamantului si ale vietii, profesorilor din invatamantul preuniversitar din aceleasi domenii, precum si tuturor doritorilor de cunoastere a naturii generoase a acestei mari.
Dorim ca noile cunostinte despre Marea Neagra sa patrunda in manuale, inlaturand in acest fel aberatiile care abunda mai ales in legatura cu circulatia de suprafata si de adancime, cu structura chimica si fizica a acvatoriului sau cu relieful si morfogeneza bazinului.
Dorim, de asemenea, sa invitam cititorii la lecturi cat mai intinse, la cercetarea de teren si laborator.
Sa nu uitam ca ne aflam in mileniul III, ca avem la dispozitie comori de informatie in biblioteci si pe numeroasele situri de pe INTERNET.
Sa nu uitam ca avem acces direct la cea mai interesanta mare din Oceanul Planetar, ca putem observa natura ei generoasa, indiferent de pozitia noastra, elev, student, profesor, cercetator specialist in unul sau altul dintre domeniile oceanografiei.
Sa nu uitam ca Marea Neagra, ca orice mare din Oceanul Planetar, are imperioasa nevoie de protectie. Putem contribui fiecare dintre noi la actiunea generoasa de ocrotire a MARII, dar mai intai, trebuie sa o cunoastem. Un prim pas consta in deschiderea si parcurgerea acestei carti, in amplificarea intrebarilor asupra unor parti mai putin cunoscute sau explicate, in aprofundarea unor aspecte prin lectura surselor bibliografice.
Autorul, convins de dificultatile realizarii unei sinteze de acest gen, sta la dispozitia cititorilor, fiind recunoscator pentru orice sugestie de natura a imbunatati continutul lucrarii. Asteptam o critica deschisa, tehnica, atat din partea specialistilor, cat si din partea cititorilor mai putin familiarizati cu problemele oceanografiei si ale geografiei marine.
Autorul
Simultan asistam la aparitia, in literatura geografica romaneasca de diferite niveluri, de la manuale de liceu si curriculum uri scolare optionale la articole de „sinteza“ publicate in reviste de informare geografica generala, a unor lucrari bazate in continuare pe informatii din perioada interbelica, frecvent eronat interpretate din cauza ignorarii cunostintelor moderne de oceanografie. Confuzia era totala si rezulta din contradictia dintre progresele extraordinare, cu o dinamica ametitoare, si anchilozarea in paradigme vechi, abandonate de multi ani. Din pacate, aceste paradigme vechi, impanate cu cateva elemente de noutate scoase din context, se transmit tinerei generatii de elevi si studenti, ceea ce este foarte grav.
Neclaritatea si ambiguitatea notiunilor se datoreaza ignorarii sau cunoasterii partiale (ceea ce este si mai rau) a bazei teoretice a oceanografiei si geografiei marine, pe de o parte, si a realitatii geografice din Marea Neagra, pe de alta parte. Atitudinea de indiferenta sau de dispret fata de notiunile de oceanografie, mai mult sau mai putin noi, pericliteaza progresul cunoasterii, impiedicand formarea geografilor bine pregatiti, deci responsabili, capabili sa disemineze cunostinte si sa aiba, la randul lor, atitudini critice atat de necesare progresului.
Am inceput aceasta carte cu 14 ani in urma din obligatia profesionala, morala si etica a specialistului, a omului care citeste continuu zeci de ani, care lucreaza pe teren si in laborator in aceeasi perioada, de a transmite critic si obiectiv cunostintele rezultate din munca sa si a sute de alti oameni.
Dorinta noastra a fost realizarea unei monografii de geografie marina. Terenul geografiei marine, pe care incercam sa l batatorim, este inca insuficient pregatit si inteles in Romania. Lipsesc traditiile, abunda lacunele in informare, predomina informatiile vechi sau cele obtinute din surse secundare si tertiare. Aceasta conduce, din pacate, la abordari dominate de un descriptivism primitiv care utilizeaza o terminologie vaga. De aceea s a impus, de la inceput, precizarea unui obiect si a unei metode proprii prin definirea clara a teritoriului care urmeaza a fi explorat.
Speranta noastra de autor si profesor este indreptata spre consumatorul de informatie, in primul rand, studentii facultatilor din aria stiintelor Pamantului si ale vietii, profesorilor din invatamantul preuniversitar din aceleasi domenii, precum si tuturor doritorilor de cunoastere a naturii generoase a acestei mari.
Dorim ca noile cunostinte despre Marea Neagra sa patrunda in manuale, inlaturand in acest fel aberatiile care abunda mai ales in legatura cu circulatia de suprafata si de adancime, cu structura chimica si fizica a acvatoriului sau cu relieful si morfogeneza bazinului.
Dorim, de asemenea, sa invitam cititorii la lecturi cat mai intinse, la cercetarea de teren si laborator.
Sa nu uitam ca ne aflam in mileniul III, ca avem la dispozitie comori de informatie in biblioteci si pe numeroasele situri de pe INTERNET.
Sa nu uitam ca avem acces direct la cea mai interesanta mare din Oceanul Planetar, ca putem observa natura ei generoasa, indiferent de pozitia noastra, elev, student, profesor, cercetator specialist in unul sau altul dintre domeniile oceanografiei.
Sa nu uitam ca Marea Neagra, ca orice mare din Oceanul Planetar, are imperioasa nevoie de protectie. Putem contribui fiecare dintre noi la actiunea generoasa de ocrotire a MARII, dar mai intai, trebuie sa o cunoastem. Un prim pas consta in deschiderea si parcurgerea acestei carti, in amplificarea intrebarilor asupra unor parti mai putin cunoscute sau explicate, in aprofundarea unor aspecte prin lectura surselor bibliografice.
Autorul, convins de dificultatile realizarii unei sinteze de acest gen, sta la dispozitia cititorilor, fiind recunoscator pentru orice sugestie de natura a imbunatati continutul lucrarii. Asteptam o critica deschisa, tehnica, atat din partea specialistilor, cat si din partea cititorilor mai putin familiarizati cu problemele oceanografiei si ale geografiei marine.
Autorul
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Hazarde si riscuri naturale
Cartografie geografica - Florin Achim
Sisteme informatice geografice in cartografie si cadastru
Geografia Statelor Asiei
Esential in meteorologie si climatologie
Geomorfologie
Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie
Geografia turismului - Iuliana Pop
Proiectarea si implementarea Sistemelor Informatice Geografice
Geodezia si Sistemele Informatice Geografice
Geografia turismului. Metode de analiza in turism - Aurel Gheorghilas
TERRA. Casa vietii
Geografie economica mondiala. Note de curs - Petronela-Sonia Nedea
Romania. Subcarpatii. Volumul 4
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro