Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Imprumuturile din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman - Alecsandra Ciocarlan
![Imprumuturile din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman - Alecsandra Ciocarlan [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/imprumuturile-din-turca-in-dialectele-aroman-si-meglenoroman-cu-raportare-la-dialectul-dacoroman-274556.jpg "Imprumuturile din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman - Alecsandra Ciocarlan [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Alecsandra Ciocarlan
Editia: I
Pagini: 374
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1636-0
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062816360
Cod Produs:
9786062816360
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Prezentul volum este rodul cercetarii intreprinse in cadrul scolii doctorale a Universitatii din Bucuresti.
Originalitatea lucrarii consta in folosirea materialului pus la dispozitie de monografiile dialectale, care nu a fost valorificat pana in prezent, pentru o cercetare constrativ-comparativa a dialectelor dacoroman, romana si meglenoroman. Pe parcursul lucrarii motivatia devine foarte importanta pentru raporturile lingvistice romano-turce, pentru influenta imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman.
Perspectiva spatiala asupra imprumuturilor din turca in dialectele aromana si meglenoroman, vorbite in spatiul balcanic, a fost conturata pe baza analizei Atlasului lingvistic al dialectului aromana, vol. I, autor Nicolae Saramandu, editor Manuela Nevaci. Pentru lucrarea de fata am analizat 18 harti. Din diversitatea lexicala cartografiata pe harti, am demonstrat unitatea limbii romane la nivelul dialectului aroman si am putut crea o imagine detaliata cu privire la distributia geografica a imprumuturilor din turca pe intreaga retea, ce inglobeaza 61 de puncte de ancheta.
Autoarea
Originalitatea lucrarii consta in folosirea materialului pus la dispozitie de monografiile dialectale, care nu a fost valorificat pana in prezent, pentru o cercetare constrativ-comparativa a dialectelor dacoroman, romana si meglenoroman. Pe parcursul lucrarii motivatia devine foarte importanta pentru raporturile lingvistice romano-turce, pentru influenta imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman.
Perspectiva spatiala asupra imprumuturilor din turca in dialectele aromana si meglenoroman, vorbite in spatiul balcanic, a fost conturata pe baza analizei Atlasului lingvistic al dialectului aromana, vol. I, autor Nicolae Saramandu, editor Manuela Nevaci. Pentru lucrarea de fata am analizat 18 harti. Din diversitatea lexicala cartografiata pe harti, am demonstrat unitatea limbii romane la nivelul dialectului aroman si am putut crea o imagine detaliata cu privire la distributia geografica a imprumuturilor din turca pe intreaga retea, ce inglobeaza 61 de puncte de ancheta.
Autoarea
-
Imprumuturile din turca in dialectele aroman şi meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman
Descarca
ALECSANDRA CIOCARLAN
Lista abrevieri / 7
Argument / 9
CAPITOLUL I RAPORTURILE LINGVISTICE ROMANO‑TURCE. STADIUL ACTUAL AL CERCETARII / 15
I.1. Definitii. Conceptualizari / 15
I.1.1. Contactul lingvistic si factorii extralingvistici favorizatori / 15
I.1.2. Imprumutul – marca a raporturilor lingvistice / 18
I.1.3. Reversul imprumutului cultural / 24
I.1.4. Calcul lingvistic si imprumutul. Definitie. Clasificari / 26
I.2. Imprumutul din turca in dialectele aroman si meglenoroman – marca a contactului lingvistic. Aspecte teoretice / 30
I.2.1. Domeniile lexicale analizate in dialectul aroman / 30
I.2.2. Domeniile lexicale analizate in dialectul meglenoroman / 35
CAPITOLUL II ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND VARIANTELE SEMANTICE IN DIALECTELE AROMAN, DACOROMAN SI MEGLENOROMAN, LA NIVEL LEXICAL / 42
II.1. Domeniile lexicale / 42
II.2. Analiza contrastiv ‑ comparativa a imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman, in domeniile armata, constructii, gastronomie si vestimentatie / 43
II.2.1. Domeniul ‘ARMATA’ / 43
II.2.2. Domeniul ‘CONSTRUCTII’ / 95
II.2.3. Domeniul ‘GASTRONOMIE’ / 151
II.2.4. Domeniul ‘VESTIMENTATIE’ / 193
II.3. Concluzii statistice / 235
CAPITOLUL III IMPRUMUTURILE DIN LIMBA TURCA IN DIALECTUL AROMAN DIN PERSPECTIVA GEOGRAFIEI LINGVISTICE / 239
III.1. Imprumuturile din limba turca din perspectiva geografiei lingvistice pe baza ALAR 1 / 239
III.2. Descrierea Atlasului lingvistic al dialectului aroman, vol. I, [ALAR] / 240
III.3. Reteaua de ancheta in ALAR / 242
III.4. Hartile din ALAR I cu imprumuturi din limba turca / 243
III.4.1. Harta 5. CUCUI [62] / 243
III.4.2. Harta 24. CHEL [92] / 246
III.4.3. Harta 35. OCHELARI [114] / 250
III.4.4. Harta 37. ORB [117] / 253
III.4.5. Harta 38. CHIOR [119] / 255
III.4.6. Harta 39. SASIU [121] / 257
III.4.7. Harta 42. ALBEATA [125] / 261
III.4.8. Harta 53. CERCEL [137] / 264
III.4.9. Harta 68. BATISTA [156] / 266
III.4.10. Harta 95. GALAGIE [228] / 269
III.4.11. Harta 125. BARBIER [262] / 272
III.4.12. Harta 128. SPAN [265] / 274
III.4.13. Harta 168. COCOASA [309] / 276
III.4.15. Harta 169. COCOSAT [310] / 279
III.4.16. Harta 180. RINICHI [322] / 283
III.4.13. Harta 184. CIUNG [327] / 286
III.4.17. Harta 255. PASTILA [453] / 290
III.4.18. Harta 268. UIMA [453] / 293
CONCLUZII / 297
ANEXE / 302
Anexa I. Analiza comparata privind variantele semantice in dialectele aroman si dacoroman, pentru cuvintele de origine turca / 302
Anexa II. Tabele: Analiza contrastiv ‑ comparativa a dialectelor, pe domenii / 304
II.1. Domeniul ‘ARMATA’ / 304
II.2. Domeniul ‘CONSTRUCTII’ / 315
II.3. Domeniul ‘GASTRONOMIE’ / 326
II.4. Domeniul ‘VESTIMENTATIE’ / 337
Anexa III. Tabel – Rezultate ancheta 347
Anexa IV. Tabel – Termeni patrunsi in dialectele aroman si meglenoroman, din turca din alte limbi / 359
Transcrierea fonetica / 363
BIBLIOGRAFIE / 367
Argument / 9
CAPITOLUL I RAPORTURILE LINGVISTICE ROMANO‑TURCE. STADIUL ACTUAL AL CERCETARII / 15
I.1. Definitii. Conceptualizari / 15
I.1.1. Contactul lingvistic si factorii extralingvistici favorizatori / 15
I.1.2. Imprumutul – marca a raporturilor lingvistice / 18
I.1.3. Reversul imprumutului cultural / 24
I.1.4. Calcul lingvistic si imprumutul. Definitie. Clasificari / 26
I.2. Imprumutul din turca in dialectele aroman si meglenoroman – marca a contactului lingvistic. Aspecte teoretice / 30
I.2.1. Domeniile lexicale analizate in dialectul aroman / 30
I.2.2. Domeniile lexicale analizate in dialectul meglenoroman / 35
CAPITOLUL II ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND VARIANTELE SEMANTICE IN DIALECTELE AROMAN, DACOROMAN SI MEGLENOROMAN, LA NIVEL LEXICAL / 42
II.1. Domeniile lexicale / 42
II.2. Analiza contrastiv ‑ comparativa a imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman, in domeniile armata, constructii, gastronomie si vestimentatie / 43
II.2.1. Domeniul ‘ARMATA’ / 43
II.2.2. Domeniul ‘CONSTRUCTII’ / 95
II.2.3. Domeniul ‘GASTRONOMIE’ / 151
II.2.4. Domeniul ‘VESTIMENTATIE’ / 193
II.3. Concluzii statistice / 235
CAPITOLUL III IMPRUMUTURILE DIN LIMBA TURCA IN DIALECTUL AROMAN DIN PERSPECTIVA GEOGRAFIEI LINGVISTICE / 239
III.1. Imprumuturile din limba turca din perspectiva geografiei lingvistice pe baza ALAR 1 / 239
III.2. Descrierea Atlasului lingvistic al dialectului aroman, vol. I, [ALAR] / 240
III.3. Reteaua de ancheta in ALAR / 242
III.4. Hartile din ALAR I cu imprumuturi din limba turca / 243
III.4.1. Harta 5. CUCUI [62] / 243
III.4.2. Harta 24. CHEL [92] / 246
III.4.3. Harta 35. OCHELARI [114] / 250
III.4.4. Harta 37. ORB [117] / 253
III.4.5. Harta 38. CHIOR [119] / 255
III.4.6. Harta 39. SASIU [121] / 257
III.4.7. Harta 42. ALBEATA [125] / 261
III.4.8. Harta 53. CERCEL [137] / 264
III.4.9. Harta 68. BATISTA [156] / 266
III.4.10. Harta 95. GALAGIE [228] / 269
III.4.11. Harta 125. BARBIER [262] / 272
III.4.12. Harta 128. SPAN [265] / 274
III.4.13. Harta 168. COCOASA [309] / 276
III.4.15. Harta 169. COCOSAT [310] / 279
III.4.16. Harta 180. RINICHI [322] / 283
III.4.13. Harta 184. CIUNG [327] / 286
III.4.17. Harta 255. PASTILA [453] / 290
III.4.18. Harta 268. UIMA [453] / 293
CONCLUZII / 297
ANEXE / 302
Anexa I. Analiza comparata privind variantele semantice in dialectele aroman si dacoroman, pentru cuvintele de origine turca / 302
Anexa II. Tabele: Analiza contrastiv ‑ comparativa a dialectelor, pe domenii / 304
II.1. Domeniul ‘ARMATA’ / 304
II.2. Domeniul ‘CONSTRUCTII’ / 315
II.3. Domeniul ‘GASTRONOMIE’ / 326
II.4. Domeniul ‘VESTIMENTATIE’ / 337
Anexa III. Tabel – Rezultate ancheta 347
Anexa IV. Tabel – Termeni patrunsi in dialectele aroman si meglenoroman, din turca din alte limbi / 359
Transcrierea fonetica / 363
BIBLIOGRAFIE / 367
Argumentele pentru a cunoaste si studia imprumuturile turcesti, la nivel lexical, in dialectele aroman si meglonoroman, cu raportare la dialectul dacoroman sunt multiple si variate, intre care le amintim pe cele mai importante:
- Cel spatial teritorial: Limba romana si variantele ei dialectale sunt utilizate pe spatii intinse, atat in interiorul cat si de‑a lungul granitelor, in toate tarile vecine, cat si in zone mai indepartate de Romania. Contactul direct cu limba turca sau indirect prin intermediul limbilor balcanice a facilitat patrunderea imprumuturilor din turca in dialectele limbii romane, in procent diferit.
- Cel stiintific: Cercetarea contrastiv‑comparativa privind influenta turca, la nivel lexical, asupra dialectelelor dacoroman, aroman si meglonoroman, prezinta interes multiplu intrucat permite o privire de ansamblu asupra imaginii limbii romane actuale si a variantelor ei dialectale surprinse in monografii dialectale, dar si in cercetarea pe teren pusa la dispozitie de doamna profesoara Manuela Nevaci. Cele doua surse de informare vor asigura echilibrul compozitional si informational al lucrarii.
Componentele avute in vedere, prima teoretica, a doua aplicata, ne‑au condus la realizarea obiectivului principal al tezei: modul, perioada si masura in care turca osmanlie si‑a manifestat influenta asupra dialectelor dacoroman, aroman si meglenoroman si urmele lasate de aceasta influenta in lexicul actual al celor trei dialecte, incluzand aici si modificarile de sens, pe care cuvintele si expresiile de origine turca din dialectele dacoroman, aroman si meglenoroman le‑au suferit pe parcursul timpului pana in contemporaneitate. Prin atingerea obiectivului principal se va realiza identificarea trasaturilor lexicale comune, celor trei dialecte, datorate influentei limbii turce dar si a particularitatilor care le individualizeaza.
Motivatia: Dobrogea, asa cum afirma Gustav Weigand, este un mozaic dialectal, fapt ce permite o bogatie a materialului de studiu propus, in regiunea Dobrogei fiind foarte frecvent contactul lingvistic dar si bilingvismul. Informatorii, vorbitori ai dialectelor romanesti sud‑dunarene sunt diglosici, iar populatia vorbitoare nativa de limba turca este bilingva.
„Contactul lingvistic presupune o situatie de comunicare ce determina utilizarea alternativa de catre anumite grupuri sau indivizi a doua limbi diferite (cf. DSL s.v.). Contactul este sursa bilingvismului de grup sau individual.” (Nevaci 2013: 115) Frecventa contactului lingvistic depinde de „actiunea unor factori extralingvistici: zona geografica, natura populatiei (indigena sau imigrata, rurala sau urbana), specificul cultural al grupului, varsta, statutul social, ocupatia vorbitorilor” (Weinreich 1953: 54). In cazul aromanilor. factorul care a contribuit cel mai mult la sporirea contactului lingvistic a fost cu siguranta cel geografic, deoarece „spatiul in care au trait in timpul Imperiului otoman acopera astazi teritorii din nordul Greciei, Albania, Republica Macedonia de Nord, Bulgaria”, lucru care a favorizat ca aromanii din tarile balcanice sa fie cel putin bilingvi. [...] „in majoritatea cazurilor aromanii sunt multilingvi (vorbesc dialectul matern, inteleg sau/si vorbesc romana literara, vorbesc limba tarii in care traiesc si inca o limba balcanica)”. (cf. Nevaci 2013: 115)
Cadrul teoretic propus este reprezentat de cercetarea atlaselor lingvistice si a monografiilor dialectale.
Originalitatea demersului consta in folosirea materialului pus la dispozitie de monografiile dialectale, care nu a fost valorificat pana in prezent, pentru o cercetare contrastiv‑comparativa a dialectelor dacoroman, aroman si meglenoroman. Culegerile de texte dialectale, publicate recent, ofera, prin materialul inedit, un corpus bogat pentru demersul nostru stiintific, asa cum este Nicolae Saramandu, Aromana vorbita in Dobrogea. Texte dialectale si glosar, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2007 sau textele dialectale din Manuela Nevaci, Identitate romaneasca in context balcanic, Bucuresti, 2013; Manuela Nevaci (coord.), Concordante lingvistice balcano‑romanice in dialectele romanesti sud‑dunarene, Bucuresti, 2018.
De asemenea, perspectiva spatiala asupra imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman, vorbite in spatiul balcanic, analiza realizata pe baza Altasului lingvistic al dialectului aroman, vol.I, autor Nicolae Saramandu, editor Manuela Nevaci, Bucuresti, editura Academiei Romane, 2014, permite, pentru prima data o inventariere si o cercetare profunda, amanuntita, pe graiuri, a turcismelor in dialectul aroman.
Structura Tezei:
Capitolul I. Raporturile lingvistice romano‑turce, stadiul actual al cercetarii.
In aceasta prima sectiune a tezei, ne propunem sa conturam cateva repere legate de rezumarea principalelor surse bibliografice, cu privire la stadiul actual al cercetarilor, in ceea ce priveste raporturile lingvistice romano‑turce. Teoriile cu privire la rolul imprumuturilor lexicale si modalitatile de preluare/formare a acestora vor fi si ele analizate in capitolul intai.
Capitolul II. Analiza comparativa privind variantele semantice in dialectele aroman, dacoroman si meglenoroman, la nivel lexical
Cel de‑al doilea capitol inglobeaza prima parte a cercetarii, realizata pe baza dictionarelor si a textelor dialectale. Acest capitol, impreuna cu capitolul al treilea, incearca sa raspunda la dezideratul tezei, acela de a reliefa intr‑un mod comprehensiv, mecanismele lingvistice, perioada si masura in care limba turca si‑a manifestat influenta in cele trei dialecte.
In capitolul al doilea am realizat analiza contrastiv‑comparativa a imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman. In realizarea analizei ne‑am raportat inclusiv la dictionarele limbii turce contemporane pentru a observa capacitatea de conservare a dialectelor in raport cu limba donatoare, a carei dinamica evolutiva este cu mult accelerata, fata de aceea a dialectelor.
Imprumuturile din capitol sunt clasificate in urmatoarele domenii: armata, constructii gastronomie si vestimentatie.
In cele ce urmeaza vom discuta despre motivele alegerii fiecarui domeniu in parte.
Primul dintre domeniile alese este domeniul armata, deoarece armata a reprezentat mereu un factor de importanta capitala pentru politica expansionista a imperiului otoman, motiv pentru care a considerat imperios necesar ca toti barbatii din teritoriile aflate sub ocupatie sa faca armata. In acest fel, aromanii au intrat in contact cu sistemul militar turcesc; un sistem nou pentru ei, intrucat aromanii nu au avut niciodata armata proprie, permanenta. O posibila explicatie a absentei organizarii propriei armate este oferita de insusi modul de trai al aromanilor, pastori transhumanti din cele mai vechi timpuri. Acest aspect este dublat de constiinta apartenentei la romanitate (cf. Nevaci 2013: 234). Indiferent de coordonatele geografice, aromanii au constiinta ca apartin unui trunchi comun al romanitatii, asa cum arata (Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Sextil Puscariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coseriu).
Contactul cu noua realitate a dus la nevoia de a o denumi. Asadar imprumuturile apartinand campului lexical al armatei au fost imprumuturi necesare; intrate in sistemul limbii ca neologisme. Astazi ele au devenit arhaisme, fiind inlocuite.
Dinamica limbii reflecta realitatea socio‑economica existenta. Odata cu disparitia puternicului imperiu, influenta turco‑osmanlie se diminueaza treptat, fapt ce permite manifestarea diferitelor influente lingvistice locale.
Constructiile, cel de‑al doilea domeniu de care ne‑am ocupat, a fost ales deoarece am considerat ca influentele arhitecturale sunt cele care persista cel mai mult in timp. Imprumuturile din acest domeniu se pot imparti in diverse categorii: unelte si materiale pentru constructii, cladiri de interes public, parti componente ale unei case, camere cu diferite utilizari, anexe gospodaresti, dar si elemente decorative.
Al treilea domeniu spre care ne‑am indreptat atentia este cel gastronomic. Majoritatea cuvintelor care au rezistat si s‑au impus cu necesitate apartin domeniului gastronomic, deoarece atunci cand s‑au importat retetele culinare, s‑a pastrat numele produsului, serviciului sau sarbatorii la care erau consumate. De exemplu, cuvantul bairam a fost preluat initial cu sensul original de ‘sarbatoare religioasa musulmana’, dupa care sensul a cunoscut o extindere catre orice gen de petrecere laica. Acelasi fenomen de extindere a avut loc si pentru dulciurile servite cu ocazia bairamurilor, baclavalele. Dulciurile pregatite cu multa indemanare si rabdare de gospodinele aromance sunt servite, in zilele noastre, la orice ritual de trecere (nunti, botezuri, cununii) din viata aromanilor. Un posibil motiv al popularitatii de care se bucurau in trecut preparatele bucatariei turcesti, pe langa savoarea deosebita, a fost acela al diversificarii alimentatiei, care pentru pastorul aroman era alcatuita in principal din hrana uscata, in special pita (placinta).
Vestimentatia, ultimul domeniu de care ne‑am ocupat, a fost si domeniul care ne‑a rezervat cele mai mari surprize. Contrar asteptarilor si a modei mereu schimbatoare, un numar neasteptat de cuvinte s‑a pastrat pana in zilele noastre. De la accesorii vestimentare feminine, la haine folosite de ambele sexe sau doar de catre barbati, toate se regasesc in lista domeniului.
Pentru stabilirea gradului de folosire a cuvintelor din dialectul aroman, inventariate in acest capitol, am realizat o ancheta socio‑lingvistica, in localitatea Cogealac, cu trei generatii de vorbitori (batran ‑ 80 ani, adult ‑ 60 ani si tanar ‑ 40 ani) si am coroborat datele obtinute pe parcursul anchetei cu cele din bibliografia de specialitate. Intrebarile din ancheta au vizat recunoasterea cuvantului, iar pentru actualizarea in vorbire le‑am solicitat folosirea cuvantului in enunturi.
Capitolul III. Imprumuturile din limba turca in dialectul aroman din perspectiva geografiei lingvistice aduce o noua perspectiva asupra interpretarii imprumuturilor lexicale prezente pe hartile lingvistice. Motivatia devine foarte importanta pentru raporturile lingvistice romano‑turce, pentru influenta imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman. Pentru a reusi in acest demers ne‑am propus sa identificam ariile lexicale din hartile puse la dispozitie de Atlasul lingvistic al dialectului aroman, volumul I, care ne ofera date suficiente pentru o prezentare complexa si amanuntita a structurii dialectale, a dialectului aroman. Studierea hartilor din atlas ne ajuta sa stabilim ariile care conserva cuvintele mostenite si ariile inovatoare, care integreaza imprumuturile din turca sau din alte limbi balcanice (in special greaca), astfel incat sa avem o viziune clara si coerenta asupra raspandirii geografice si utilizarii imprumuturilor din limba turca, in raport cu alte imprumuturi si cu ariile conservatoare care pastreaza cuvinte mostenite, acolo unde este cazul.
Pentru lucrarea de fata am analizat 18 harti. Din diversitatea lexicala cartografiata pe harti, am demonstrat unitatea limbii romane la nivelul dialectului aroman si am putut crea o imagine detaliata cu privire la distributia geografica a imprumuturilor din turca pe intreaga retea, ce inglobeaza 61 de puncte de ancheta.
- Cel spatial teritorial: Limba romana si variantele ei dialectale sunt utilizate pe spatii intinse, atat in interiorul cat si de‑a lungul granitelor, in toate tarile vecine, cat si in zone mai indepartate de Romania. Contactul direct cu limba turca sau indirect prin intermediul limbilor balcanice a facilitat patrunderea imprumuturilor din turca in dialectele limbii romane, in procent diferit.
- Cel stiintific: Cercetarea contrastiv‑comparativa privind influenta turca, la nivel lexical, asupra dialectelelor dacoroman, aroman si meglonoroman, prezinta interes multiplu intrucat permite o privire de ansamblu asupra imaginii limbii romane actuale si a variantelor ei dialectale surprinse in monografii dialectale, dar si in cercetarea pe teren pusa la dispozitie de doamna profesoara Manuela Nevaci. Cele doua surse de informare vor asigura echilibrul compozitional si informational al lucrarii.
Componentele avute in vedere, prima teoretica, a doua aplicata, ne‑au condus la realizarea obiectivului principal al tezei: modul, perioada si masura in care turca osmanlie si‑a manifestat influenta asupra dialectelor dacoroman, aroman si meglenoroman si urmele lasate de aceasta influenta in lexicul actual al celor trei dialecte, incluzand aici si modificarile de sens, pe care cuvintele si expresiile de origine turca din dialectele dacoroman, aroman si meglenoroman le‑au suferit pe parcursul timpului pana in contemporaneitate. Prin atingerea obiectivului principal se va realiza identificarea trasaturilor lexicale comune, celor trei dialecte, datorate influentei limbii turce dar si a particularitatilor care le individualizeaza.
Motivatia: Dobrogea, asa cum afirma Gustav Weigand, este un mozaic dialectal, fapt ce permite o bogatie a materialului de studiu propus, in regiunea Dobrogei fiind foarte frecvent contactul lingvistic dar si bilingvismul. Informatorii, vorbitori ai dialectelor romanesti sud‑dunarene sunt diglosici, iar populatia vorbitoare nativa de limba turca este bilingva.
„Contactul lingvistic presupune o situatie de comunicare ce determina utilizarea alternativa de catre anumite grupuri sau indivizi a doua limbi diferite (cf. DSL s.v.). Contactul este sursa bilingvismului de grup sau individual.” (Nevaci 2013: 115) Frecventa contactului lingvistic depinde de „actiunea unor factori extralingvistici: zona geografica, natura populatiei (indigena sau imigrata, rurala sau urbana), specificul cultural al grupului, varsta, statutul social, ocupatia vorbitorilor” (Weinreich 1953: 54). In cazul aromanilor. factorul care a contribuit cel mai mult la sporirea contactului lingvistic a fost cu siguranta cel geografic, deoarece „spatiul in care au trait in timpul Imperiului otoman acopera astazi teritorii din nordul Greciei, Albania, Republica Macedonia de Nord, Bulgaria”, lucru care a favorizat ca aromanii din tarile balcanice sa fie cel putin bilingvi. [...] „in majoritatea cazurilor aromanii sunt multilingvi (vorbesc dialectul matern, inteleg sau/si vorbesc romana literara, vorbesc limba tarii in care traiesc si inca o limba balcanica)”. (cf. Nevaci 2013: 115)
Cadrul teoretic propus este reprezentat de cercetarea atlaselor lingvistice si a monografiilor dialectale.
Originalitatea demersului consta in folosirea materialului pus la dispozitie de monografiile dialectale, care nu a fost valorificat pana in prezent, pentru o cercetare contrastiv‑comparativa a dialectelor dacoroman, aroman si meglenoroman. Culegerile de texte dialectale, publicate recent, ofera, prin materialul inedit, un corpus bogat pentru demersul nostru stiintific, asa cum este Nicolae Saramandu, Aromana vorbita in Dobrogea. Texte dialectale si glosar, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2007 sau textele dialectale din Manuela Nevaci, Identitate romaneasca in context balcanic, Bucuresti, 2013; Manuela Nevaci (coord.), Concordante lingvistice balcano‑romanice in dialectele romanesti sud‑dunarene, Bucuresti, 2018.
De asemenea, perspectiva spatiala asupra imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman, vorbite in spatiul balcanic, analiza realizata pe baza Altasului lingvistic al dialectului aroman, vol.I, autor Nicolae Saramandu, editor Manuela Nevaci, Bucuresti, editura Academiei Romane, 2014, permite, pentru prima data o inventariere si o cercetare profunda, amanuntita, pe graiuri, a turcismelor in dialectul aroman.
Structura Tezei:
Capitolul I. Raporturile lingvistice romano‑turce, stadiul actual al cercetarii.
In aceasta prima sectiune a tezei, ne propunem sa conturam cateva repere legate de rezumarea principalelor surse bibliografice, cu privire la stadiul actual al cercetarilor, in ceea ce priveste raporturile lingvistice romano‑turce. Teoriile cu privire la rolul imprumuturilor lexicale si modalitatile de preluare/formare a acestora vor fi si ele analizate in capitolul intai.
Capitolul II. Analiza comparativa privind variantele semantice in dialectele aroman, dacoroman si meglenoroman, la nivel lexical
Cel de‑al doilea capitol inglobeaza prima parte a cercetarii, realizata pe baza dictionarelor si a textelor dialectale. Acest capitol, impreuna cu capitolul al treilea, incearca sa raspunda la dezideratul tezei, acela de a reliefa intr‑un mod comprehensiv, mecanismele lingvistice, perioada si masura in care limba turca si‑a manifestat influenta in cele trei dialecte.
In capitolul al doilea am realizat analiza contrastiv‑comparativa a imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman. In realizarea analizei ne‑am raportat inclusiv la dictionarele limbii turce contemporane pentru a observa capacitatea de conservare a dialectelor in raport cu limba donatoare, a carei dinamica evolutiva este cu mult accelerata, fata de aceea a dialectelor.
Imprumuturile din capitol sunt clasificate in urmatoarele domenii: armata, constructii gastronomie si vestimentatie.
In cele ce urmeaza vom discuta despre motivele alegerii fiecarui domeniu in parte.
Primul dintre domeniile alese este domeniul armata, deoarece armata a reprezentat mereu un factor de importanta capitala pentru politica expansionista a imperiului otoman, motiv pentru care a considerat imperios necesar ca toti barbatii din teritoriile aflate sub ocupatie sa faca armata. In acest fel, aromanii au intrat in contact cu sistemul militar turcesc; un sistem nou pentru ei, intrucat aromanii nu au avut niciodata armata proprie, permanenta. O posibila explicatie a absentei organizarii propriei armate este oferita de insusi modul de trai al aromanilor, pastori transhumanti din cele mai vechi timpuri. Acest aspect este dublat de constiinta apartenentei la romanitate (cf. Nevaci 2013: 234). Indiferent de coordonatele geografice, aromanii au constiinta ca apartin unui trunchi comun al romanitatii, asa cum arata (Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Sextil Puscariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coseriu).
Contactul cu noua realitate a dus la nevoia de a o denumi. Asadar imprumuturile apartinand campului lexical al armatei au fost imprumuturi necesare; intrate in sistemul limbii ca neologisme. Astazi ele au devenit arhaisme, fiind inlocuite.
Dinamica limbii reflecta realitatea socio‑economica existenta. Odata cu disparitia puternicului imperiu, influenta turco‑osmanlie se diminueaza treptat, fapt ce permite manifestarea diferitelor influente lingvistice locale.
Constructiile, cel de‑al doilea domeniu de care ne‑am ocupat, a fost ales deoarece am considerat ca influentele arhitecturale sunt cele care persista cel mai mult in timp. Imprumuturile din acest domeniu se pot imparti in diverse categorii: unelte si materiale pentru constructii, cladiri de interes public, parti componente ale unei case, camere cu diferite utilizari, anexe gospodaresti, dar si elemente decorative.
Al treilea domeniu spre care ne‑am indreptat atentia este cel gastronomic. Majoritatea cuvintelor care au rezistat si s‑au impus cu necesitate apartin domeniului gastronomic, deoarece atunci cand s‑au importat retetele culinare, s‑a pastrat numele produsului, serviciului sau sarbatorii la care erau consumate. De exemplu, cuvantul bairam a fost preluat initial cu sensul original de ‘sarbatoare religioasa musulmana’, dupa care sensul a cunoscut o extindere catre orice gen de petrecere laica. Acelasi fenomen de extindere a avut loc si pentru dulciurile servite cu ocazia bairamurilor, baclavalele. Dulciurile pregatite cu multa indemanare si rabdare de gospodinele aromance sunt servite, in zilele noastre, la orice ritual de trecere (nunti, botezuri, cununii) din viata aromanilor. Un posibil motiv al popularitatii de care se bucurau in trecut preparatele bucatariei turcesti, pe langa savoarea deosebita, a fost acela al diversificarii alimentatiei, care pentru pastorul aroman era alcatuita in principal din hrana uscata, in special pita (placinta).
Vestimentatia, ultimul domeniu de care ne‑am ocupat, a fost si domeniul care ne‑a rezervat cele mai mari surprize. Contrar asteptarilor si a modei mereu schimbatoare, un numar neasteptat de cuvinte s‑a pastrat pana in zilele noastre. De la accesorii vestimentare feminine, la haine folosite de ambele sexe sau doar de catre barbati, toate se regasesc in lista domeniului.
Pentru stabilirea gradului de folosire a cuvintelor din dialectul aroman, inventariate in acest capitol, am realizat o ancheta socio‑lingvistica, in localitatea Cogealac, cu trei generatii de vorbitori (batran ‑ 80 ani, adult ‑ 60 ani si tanar ‑ 40 ani) si am coroborat datele obtinute pe parcursul anchetei cu cele din bibliografia de specialitate. Intrebarile din ancheta au vizat recunoasterea cuvantului, iar pentru actualizarea in vorbire le‑am solicitat folosirea cuvantului in enunturi.
Capitolul III. Imprumuturile din limba turca in dialectul aroman din perspectiva geografiei lingvistice aduce o noua perspectiva asupra interpretarii imprumuturilor lexicale prezente pe hartile lingvistice. Motivatia devine foarte importanta pentru raporturile lingvistice romano‑turce, pentru influenta imprumuturilor din turca in dialectele aroman si meglenoroman cu raportare la dialectul dacoroman. Pentru a reusi in acest demers ne‑am propus sa identificam ariile lexicale din hartile puse la dispozitie de Atlasul lingvistic al dialectului aroman, volumul I, care ne ofera date suficiente pentru o prezentare complexa si amanuntita a structurii dialectale, a dialectului aroman. Studierea hartilor din atlas ne ajuta sa stabilim ariile care conserva cuvintele mostenite si ariile inovatoare, care integreaza imprumuturile din turca sau din alte limbi balcanice (in special greaca), astfel incat sa avem o viziune clara si coerenta asupra raspandirii geografice si utilizarii imprumuturilor din limba turca, in raport cu alte imprumuturi si cu ariile conservatoare care pastreaza cuvinte mostenite, acolo unde este cazul.
Pentru lucrarea de fata am analizat 18 harti. Din diversitatea lexicala cartografiata pe harti, am demonstrat unitatea limbii romane la nivelul dialectului aroman si am putut crea o imagine detaliata cu privire la distributia geografica a imprumuturilor din turca pe intreaga retea, ce inglobeaza 61 de puncte de ancheta.
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Argoul in limba romana actuala - Daniela Eugenia Vodita
Limba romana pentru studentii straini. Teste si exercitii
Commercial Correspondence - Corespondenta comerciala in limba engleza
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
Zmei, draci si strigoi. Eseuri de hermeneutica a basmului popular romanesc
Gramatica aplicata a limbii ruse. Flexiunea nominala - Gabriel-Andrei Stan
Franceza fara profesor + 2 CD-uri audio - Gaelle Graham
Limba engleza fara profesor - Dan Dutescu
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro