La intrebarea „de ce s-ar cuveni retradus un anume text literar?” (mai ales daca este vorba despre bucati clasice, subsumate canonului literaturii universale) au incercat sa raspunda zeci de teoreticieni si de practicieni din domeniu – mai mult sau mai putin convingator. Lawrence Venuti sustine ca „Traducerea, ca orice practica culturala, implica crearea de valori, lingvistice si literare, religioase si politice, comerciale si educationale, dupa caz. (…) Traducerea este o inscriptionare a textului strain cu inteligibilitati si interese care sunt fundamental interne. (…) Retraducerile constituie un caz special, deoarece valorile pe care le creeaza sunt susceptibile sa fie de doua ori interne, determinate nu numai de valorile interne pe care traducatorul le inscrie in textul strain, dar si de valorile inscrise intr-o versiune anterioara”. Consideram ca implicatiile didactice ale unui text, chiar si ale unei modeste traduceri literare, pot schita si o dimensiune culturala. In foarte mare masura, daca incerci sa faci o antologie, oricat de scurta, dintr-un clasic al literaturii universale, asta inseamna tot un act de cultura – chiar si, sa zicem, minimal. Invitam, asadar, pe cititor sa ne urmeze in periplul lirico-dramatic shakespearian cuprins in acest mic volum, urmand, in linii mari, traseul sugerat de geniala poezie ironic-evocatoare a lui Marin Sorescu, intitulata chiar Shakespeare.
Nascut in 6 iulie 1961, in Pitesti – unde domiciliaza si in prezent.
Este licentiat in filologie – limba franceza si limba engleza, Institutul de Invatamant Superior din Pitesti, in anul 1985. Profesor de limba engleza si franceza – 1985-1990: la scoli din judetele Teleorman (Videle) si Arges (Pitesti, Colibasi. Definitivare in invatamant: 1988 – Universitatea Bucuresti, Facultatea de limbi Straine.
Asistent universitar la Universitatea din Pitesti – din 1 oct. 1990 pana in febr. 1996. Lector universitar drd. – din 1995 pana in 2004. Preda cursuri si seminarii de limba engleza (LEC, curs pratic, traductologie, cursuri optionale, ILE). Doctor in domeniul Filologie (Lexicologie – domeniul anglo-roman), Universitatea din Bucuresti – Facultatea de Litere, 2004. Conferentiar universitar dr. – din 2004 pana in prezent. Doctor abilitat in domeniul Filologie – din 2020, la Scoala doctorala (Stiinte Umaniste – domeniul Filologie), Universitatea din Pitesti.
Participare la mai multe programe de formare continua si proiecte europene. Membru al ESSE, CRIFST, SRS si AJTR. Autor si coautor a peste 50 de carti si manuale – de exemplu: Handbook of English Phonetics and Phonology, Editura Fundatiei „Romania de Maine”, Bucuresti, 1999, Contemporary English Lexicology – with an Outline History of English (coautor), Editura Universitatii din Pitesti, 2002, English Literature and Civilization – Beginnings to Bunyan (coautor), Editura Universitatii din Pitesti, 2004, Structura etimologica a vocabularului neologic (cu speciala referire la anglicismele din limba romana), Editura Universitatii din Pitesti, 2004, Communication, LAP Lambert Academic Publishing, Saarbrücken, 2015, Syntheses of Anglo-Romanian Lexicology, Lexicography and Contrastivity, Editura Sitech, Craiova, 2018, Translation Matters, Editura Sitech, Craiova, 2018.
Autor si coautor a peste 120 de articole stiintifice. Autor a mai multe traduceri si a doua carti de literatura. Vag (titlul original Fuzzy Sets, de Constantin Virgil Negoita), Editura Paralela 45, Pitesti, 2003, Conspiratia cibernetica · Implicari (titlul original Cybernetic Conspiracy · Implications), de Constantin Virgil Negoita (in vol. Impotriva lui Mango), Editura Paralela 45, 2004, Ivor Porter (1913-2012). An Englishman in Romanian History / Ivor Porter (1913-2012). Un englez in istoria Romaniei. Editie bilingva, traducere de Constantin Manea, Editura Institutului Cultural Roman, 2013, Dracula’s Code (traducere de Constantin Manea; titlul original: Codul lui Dracula, de Stefan Gaitanaru), Editura Tiparg, 2015, Cei doi tineri din Verona, de William Shakespeare, traducere de Constantin Manea, Editura Universatii Babes-Bolyai din Cluj, 2021, Sonnets / Sonete, de William Shakespeare, traducere de Constantin Manea, Editura Institutului European, Iasi, 2022, Epitropul, de Anthony Trollope, traducere de Constantin Manea, Editura Contra Mundum, Bucuresti, 2022.
La intrebarea „de ce s-ar cuveni retradus un anume text literar?” (mai ales daca este vorba despre bucati clasice, subsumate canonului literaturii universale) au incercat sa raspunda zeci de teoreticieni si de practicieni din domeniu – mai mult sau mai putin convingator. Lawrence Venuti sustine ca „Traducerea, ca orice practica culturala, implica crearea de valori, lingvistice si literare, religioase si politice, comerciale si educationale, dupa caz. (…) Traducerea este o inscriptionare a textului strain cu inteligibilitati si interese care sunt fundamental interne. (…) Retraducerile constituie un caz special, deoarece valorile pe care le creeaza sunt susceptibile sa fie de doua ori interne, determinate nu numai de valorile interne pe care traducatorul le inscrie in textul strain, dar si de valorile inscrise intr-o versiune anterioara”. Consideram ca implicatiile didactice ale unui text, chiar si ale unei modeste traduceri literare, pot schita si o dimensiune culturala. In foarte mare masura, daca incerci sa faci o antologie, oricat de scurta, dintr-un clasic al literaturii universale, asta inseamna tot un act de cultura – chiar si, sa zicem, minimal. Invitam, asadar, pe cititor sa ne urmeze in periplul lirico-dramatic shakespearian cuprins in acest mic volum, urmand, in linii mari, traseul sugerat de geniala poezie ironic-evocatoare a lui Marin Sorescu, intitulata chiar Shakespeare.
www.editurauniversitara.ro