Doi mari roboti-inventatori ai viitorului se provoaca unul pe altul cu aparatele nascocite: construiesc cand un Electrobard producator de poezii pe banda, cand un instrument de dezindragostit sau o masina care creeaza neant si fac experimente pe sute de microlumi in cautarea Fericirii Universale.
Intr-un melanj alegoric de basm si fabula moderna, aventurile robotilor nasc o adevarata epopee, acoperind marile teme ale omenirii: nasterea, dragostea si moartea, binele si raul. Pe cat de distopice, pe atat de ludice si pe cat de specifice in tarele denuntate, pe atat de universal valabile, povestirile din Ciberiada se caracterizeaza printr-o inventivitate uimitoare. Sensurile stratificate il incita pe cititor sa le deplieze si sa le sondeze, insa fara vreo garantie de a le epuiza.
Lumea viitorului nu e cea mai frumoasa si nici cea mai buna. Intalnim aici avaritia si narcisismul, violenta si demagogia, absurditatea si pacatul birocratiei. Printr-o fina, dar muscatoare ironie, Lem avertizeaza asupra pericolelor hipertehnologizarii, indemnand la meditatia profunda asupra rostului vietii, limitelor cunoasterii si complexitatii naturii umane.
Informatii conformitate produs
Stanisław Lem, unul dintre cei mai importanti scriitori de science-fiction din toate timpurile, s-a nascut pe 12 septembrie 1921 in Lvov (pe atunci in Polonia, azi in Ucraina). In 1940, din cauza razboiului si a originilor evreiesti ale familiei sale, a fost nevoit sa isi intrerupa studiile de medicina abia incepute. A lucrat o vreme ca mecanic auto si sudor.
A debutat in anul 1948 cu romanul Omul de pe Marte, aparut in foileton. In 1951 a publicat Astronautii, insa abia din 1961 s-a bucurat de popularitate, odata cu aparitia romanului Solaris, tradus in zeci de limbi si ecranizat de trei ori, cea mai cunoscuta fiind pelicula regizorului rus Andrei Tarkovski, premiata la Cannes. Volumul de povestiri Ciberiada (1965) i-a adus consacrarea literara. Printre celelalte volume importante ale sale se numara Edificiul nebuniei absolute, Norul lui Magellan, Jurnale astrale, Eden, Intoarcerea din stele, Glasul Domnului, Catarul.
Doi mari roboti-inventatori ai viitorului se provoaca unul pe altul cu aparatele nascocite: construiesc cand un Electrobard producator de poezii pe banda, cand un instrument de dezindragostit sau o masina care creeaza neant si fac experimente pe sute de microlumi in cautarea Fericirii Universale.
Intr-un melanj alegoric de basm si fabula moderna, aventurile robotilor nasc o adevarata epopee, acoperind marile teme ale omenirii: nasterea, dragostea si moartea, binele si raul. Pe cat de distopice, pe atat de ludice si pe cat de specifice in tarele denuntate, pe atat de universal valabile, povestirile din Ciberiada se caracterizeaza printr-o inventivitate uimitoare. Sensurile stratificate il incita pe cititor sa le deplieze si sa le sondeze, insa fara vreo garantie de a le epuiza.
Lumea viitorului nu e cea mai frumoasa si nici cea mai buna. Intalnim aici avaritia si narcisismul, violenta si demagogia, absurditatea si pacatul birocratiei. Printr-o fina, dar muscatoare ironie, Lem avertizeaza asupra pericolelor hipertehnologizarii, indemnand la meditatia profunda asupra rostului vietii, limitelor cunoasterii si complexitatii naturii umane.