Captivanta poveste a expeditiei lui Fridtjof Nansen catre Polul Nord (1893-1896)
Fridtjof Nansen a fost un explorator, om de stiinta, diplomat si umanitarist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1922. In 1888, a condus expeditia care a realizat prima traversare a Groenlandei interioare. Cu adevarat faimos a devenit dupa ce, in timpul expeditiei sale catre Polul Nord, a ajuns pana la 86°14’ latitudine nordica, un record pentru acea epoca. In jurnalul de fata, Fridtjof Nansen face o prezentare detaliata si captivanta a expeditiei sale catre Polul Nord. Observatiile stiintifice se intrepatrund cu notele de jurnal si sunt completate de fotografii si desene. Mai mult decat atat, tanarul explorator descrie cele mai profunde trairi care l-au marcat pe taramurile temute ale Nordului inghetat.
Cel de-al doilea volum descrie palpitanta calatorie de cincisprezece luni cu saniile intreprinsa de Fridtjof Nansen si de locotenentul Johansen, apoi deriva navei Fram si revenirea in Norvegia, in august 1896. In primul volum, Nansen povestise inceputul expeditiei si aventurile navei Fram, care a fost prinsa in gheturile Nordului, pana in toamna anului 1894, cand s-au facut pregatirile pentru calatoria cu saniile spre Polul Nord.
Dupa ce pornisera la drum pe un teren necunoscut, cei doi au ajuns mai aproape de Polul Nord decat orice explorator de pana atunci. Acolo unde inainte se presupunea ca se afla o manta de gheata rezistenta, nemiscata si masiva, echipa condusa de Nansen a descoperit o intindere de gheata in continua fragmentare si miscare. Se considera ca bazinul polar este plin de apa rece, a carei temperatura nu depaseste -1,5 grade Celsius. Noile masuratori au demonstrat, insa, spre surprinderea tuturor, ca dincolo de apa rece exista apa mai calda, care uneori atinge temperaturi de pana la 1 grad Celsius. Pe deasupra, aceasta apa s-a dovedit a fi mai sarata decat se presupunea ca ar fi apa din bazinul polar. Dincolo de descoperirile stiintifice, expeditia la Polul Nord i-a invatat pe exploratori o lectie de viata foarte importanta - cu putine resurse se pot realiza foarte multe – inspirandu-i sa isi aprofundeze cercetarile in regiuni care pana la acel moment au fost considerate inaccesibile.
Jurnalul este format din 9 capitole. Concluzia cuprinde rezultatele expeditiei polare norvegiene si tabele cu temperaturile medii lunare si perioadele continue cu temperaturi sub – 40 de grade Celsius. Lucrarea cuprinde si o anexa de 4 capitole dedicate relatarii capitanului Otto Sverdrup despre deriva navei Fram, incepand cu 14 martie 1895.
Aventura incepe cu:
Jurnalul expeditiei spre Polul Nord Vol. 1
Fridtjof Nansen a fost un explorator, om de stiinta, diplomat si filantrop norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1922. S-a nascut pe 10 octombrie 1861 si in tinerete s-a remarcat in competitiile sportive de ski si patinaj. In 1888, a condus expeditia care a realizat prima traversare a Groenlandei interioare. Cu adevarat faimos a devenit dupa ce, in timpul expeditiei sale catre Polul Nord (1893-1896), a ajuns pana la 86°14’ latitudine nordica, un record pentru acea epoca. La intoarcerea in Norvegia, in august 1896, dupa deriva navei Fram, Nansen si-a incetat activitatea de explorator. Dar tehnicile sale de calatorie si inovatiile in ceea ce priveste dotarile si echipamentul au stat la baza pregatirii urmatoarelor generatii de exploratori ai Arcticii si Antarcticii. Dupa 1896, Nansen s-a specializat in domeniul oceanografiei si a participat la numeroase expeditii de cercetare in Atlanticul de Nord. Ca cetatean norvegian de vaza, in 1905 a sustinut un discurs in favoarea desprinderii Norvegiei de Suedia. Intre 1906 si 1908 a fost reprezentantul Norvegiei la Londra si a luat parte la negocierile pentru tratatul de independenta al tarii sale. In ultima parte a vietii, Nansen s-a dedicat activitatii la Liga Natiunilor. In 1922 a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace datorita implicarii sale in ajutorarea victimelor Primului razboi mondial. Printre initiativele sale se numara introducerea pasaportului Nansen pentru persoane fara cetatenie, un act care a fost recunoscut de peste 50 de tari. Pana la moartea sa, pe 13 mai 1930, a lucrat in favoarea refugiatilor. La Liga Natiunilor a fost instituit atunci Biroul International Nansen pentru Refugiati, cu scopul de a continua munca lui. In 1938, acest birou a primit Premiul Nobel pentru Pace. Astazi, numeroase locatii geografice poarta numele sau: Bazinul Nansen si Creasta Nansen-Gakkel in Oceanul Arctic, Muntele Nansen in regiunea Yukon din Canada, Muntele Nansen, Muntele Fridtjof Nansen si Insula Nansen, toate in Antarctica.
Captivanta poveste a expeditiei lui Fridtjof Nansen catre Polul Nord (1893-1896)
Fridtjof Nansen a fost un explorator, om de stiinta, diplomat si umanitarist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1922. In 1888, a condus expeditia care a realizat prima traversare a Groenlandei interioare. Cu adevarat faimos a devenit dupa ce, in timpul expeditiei sale catre Polul Nord, a ajuns pana la 86°14’ latitudine nordica, un record pentru acea epoca. In jurnalul de fata, Fridtjof Nansen face o prezentare detaliata si captivanta a expeditiei sale catre Polul Nord. Observatiile stiintifice se intrepatrund cu notele de jurnal si sunt completate de fotografii si desene. Mai mult decat atat, tanarul explorator descrie cele mai profunde trairi care l-au marcat pe taramurile temute ale Nordului inghetat.
Cel de-al doilea volum descrie palpitanta calatorie de cincisprezece luni cu saniile intreprinsa de Fridtjof Nansen si de locotenentul Johansen, apoi deriva navei Fram si revenirea in Norvegia, in august 1896. In primul volum, Nansen povestise inceputul expeditiei si aventurile navei Fram, care a fost prinsa in gheturile Nordului, pana in toamna anului 1894, cand s-au facut pregatirile pentru calatoria cu saniile spre Polul Nord.
Dupa ce pornisera la drum pe un teren necunoscut, cei doi au ajuns mai aproape de Polul Nord decat orice explorator de pana atunci. Acolo unde inainte se presupunea ca se afla o manta de gheata rezistenta, nemiscata si masiva, echipa condusa de Nansen a descoperit o intindere de gheata in continua fragmentare si miscare. Se considera ca bazinul polar este plin de apa rece, a carei temperatura nu depaseste -1,5 grade Celsius. Noile masuratori au demonstrat, insa, spre surprinderea tuturor, ca dincolo de apa rece exista apa mai calda, care uneori atinge temperaturi de pana la 1 grad Celsius. Pe deasupra, aceasta apa s-a dovedit a fi mai sarata decat se presupunea ca ar fi apa din bazinul polar. Dincolo de descoperirile stiintifice, expeditia la Polul Nord i-a invatat pe exploratori o lectie de viata foarte importanta - cu putine resurse se pot realiza foarte multe – inspirandu-i sa isi aprofundeze cercetarile in regiuni care pana la acel moment au fost considerate inaccesibile.
Jurnalul este format din 9 capitole. Concluzia cuprinde rezultatele expeditiei polare norvegiene si tabele cu temperaturile medii lunare si perioadele continue cu temperaturi sub – 40 de grade Celsius. Lucrarea cuprinde si o anexa de 4 capitole dedicate relatarii capitanului Otto Sverdrup despre deriva navei Fram, incepand cu 14 martie 1895.
Aventura incepe cu:
Jurnalul expeditiei spre Polul Nord Vol. 1