Lupul de mare, tiparit pentru prima data in 1904, este unul dintre romanele care s-a bucurat inca de la aparitie de un succes formidabil, fiind tradus in aproape treizeci de limbi. A cucerit in foarte scurt timp intreaga lume si a facut obiectul mai multor ecranizari.
Romanul prezinta aventurile prin care trece tanarul critic literar Humphrey van Weyden, dupa ce, in urma unui naufragiu, este salvat de un vas plecat la vanatoare de foci. Salvarea lui insa se transforma intr-o lupta pentru supravietuire. Capitanul vasului, Lup Larsen, om autoritar si crud, inzestrat cu o inteligenta iesita din comun si cu o exceptionala forta fizica, il umileste si il terorizeaza numindu-l ajutor de bucatar, apoi carmaci, cu toate ca acesta nu avea cunostinte de navigatie. Van Weyden invata treptat „sa stea pe propriile picioare”, iar capitanul va fi in cele din urma doborat de o boala care-l macina.
Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (n.12 ianuarie 1876, San Francisco - d.22 noiembrie 1916, Glen Ellen, California), scriitor si jurnalist american. Este unul dintre cei mai cunoscuti scriitori americani. Opera lui, constand in special din romane, are ca subiect existenta cruda, salbatica si spiritul de revolta si aventura. Eroii sai, manati de o forta fizica si morala supraumana, sunt antrenati intr-o lupta brutala pentru supravietuire.
Lupul de mare, tiparit pentru prima data in 1904, este unul dintre romanele care s-a bucurat inca de la aparitie de un succes formidabil, fiind tradus in aproape treizeci de limbi. A cucerit in foarte scurt timp intreaga lume si a facut obiectul mai multor ecranizari.
Romanul prezinta aventurile prin care trece tanarul critic literar Humphrey van Weyden, dupa ce, in urma unui naufragiu, este salvat de un vas plecat la vanatoare de foci. Salvarea lui insa se transforma intr-o lupta pentru supravietuire. Capitanul vasului, Lup Larsen, om autoritar si crud, inzestrat cu o inteligenta iesita din comun si cu o exceptionala forta fizica, il umileste si il terorizeaza numindu-l ajutor de bucatar, apoi carmaci, cu toate ca acesta nu avea cunostinte de navigatie. Van Weyden invata treptat „sa stea pe propriile picioare”, iar capitanul va fi in cele din urma doborat de o boala care-l macina.