Una dintre cele mai mari satisfactii ale unui istoric o reprezinta lucrul cu documentul autentic, nepublicat, neexplorat si neinterpretat de altcineva pana la el. Putem spune, astazi, cand scriem aceste randuri, ca am reusit prin natura temei pe care am abordat‑o, sa simtim aceasta multumire si datorita ei, sa facem publica munca noastra de mai bine de zece ani.
Familia Filipescu din Drajna, Prahova, a fost una dintre marile familii boieresti ale Vaii Teleajenului, poate chiar cea mai importanta, dovada stand constructiile existente si astazi care, daca n‑ar fi fost semnificative, poate ar fi disparut, asa cum a fost soarta atator altora. Unul dintre urmasii familiei, Dumitru Kretzulescu Warthiadi a lasat posteritatii un scurt istoric al familiei al carui exponent a fost, centrand atentia, cu precadere, asupra castelului de la Drajna si al domeniului de pe Valea Teleajenului. Motivatia acestei scrieri va fi devoalata cititorului in paginile lucrarii de fata.
Manuscrisul poate fi consultat la Institutul National al Patrimoniului, unde a fost dus dupa o sedere indelungata la Biblioteca Academiei Romane. In arhiva Institutului, cercetatorul se poate simti ca intr‑o camera a comorilor, iar lectura documentului in acel cadru, a fost memorabila. Dorim sa multumim pe aceasta cale custozilor Institutului, gratie carora am putut da spre publicare manuscrisul, pe care l‑am achizitionat in format online, pentru a putea fi consultat mai usor si de alti iubitori ai muzei Clio.
In prima parte a acestei lucrari, am realizat o prezentare a familiei Filipescu din Drajna, din cele mai vechi timpuri cunoscute, pana astazi, referindu‑ne si la manuscris si actualizand fotografiile existente in paginile documentului, alb‑negru, cu unele color, mai ales pentru exteriorul castelului si pentru intrarea acestuia. Totodata, acest capitol face parte din lucrarea de doctorat Microistoria Vaii Teleajenului vazuta prin elitele sociale, coordonata de prof.univ. dr. Laurentiu Vlad, in cadrul programului Scolii Doctorale a Facultatii de Istorie, Universitate din Bucuresti. Cartea a aparut la Ploiesti, Editura Karta Graphic, in anul 2019.
A doua parte, o constituie un articol prezentat intr‑o revista indexata in baze de date internationale din anul 2015, Codrii Cosminului, in care am publicat materialul prezentat in limba engleza si pe care, poate, un viitor calator strain care ajunge in Drajna, va cunoaste o parte din istoria acestui loc fermecator.
Introducerea acestei parti nu a fost intamplatoare, mai ales ca, zona, prin istoria ei bogata, merita o vizibilitate sporita, lucrarea putand constitui, fara a avea totusi aceasta pretentie, un mini‑ghid al istoriei moderne drajnene.
Cartea de fata a aparut ca urmare a bunavointei edilului comunei Drajna, doamna Violeta Gontea. Tot dumneaei, tinand cont de istoria bogata a localitatii, a reusit, prin fonduri europene, sa renoveze si sa readuca la viata moara de apa, constructie a familiei Filipescu. Am inserat cateva imagini ale constructiei, precum si cateva date tehnice.
Ultima parte o constituie manuscrisul propriu‑zis. Se impun cateva precizari. La recomandarea domnului Constantin Manolache, primul cititor al acestei lucrari, scrierea dactilografiata, asa cum a fost ea scanata la I.N.P. nu poate fi lizibila, mai ales in cazul publicarii. In acest sens, pentru a pastra totusi documentul original, am tehnoredactat cele 45 de file, pastrand totusi grafia si exprimarea originala a autorului, asa cum se scria in anii '50 ai secolului trecut.
Am adaugat acestor pagini si o bibliografie orientativa, strict la tema de fata.
Probabil ca multi se vor intreba, desi am justificat mai sus importanta acestei lucrari, care este folosul aparitiei a inca unei carti de istorie locala, sau si mai bine, de istorie in general?! Ei bine, argumentul il constituie faptul ca invatam si citim istorie pentru a ne largi orizonturile, pentru a vedea mai multe perspective asupra unui subiect si pentru a ne putea in felul acesta dezvolta propriul sistem de gandire.
Mai mult, Marguerite Yourcenar, istoric francez, scria, la finele secolului trecut, despre importanta istoriei in viata societatii, urmatoarele: (redam citatul in forma sa, pentru a putea observa profunzimea cuvantului si frumusetea stilulul) „Cand pomenim despre dragostea pentru trecut, trebuie sa luam seama ca, in fapt, e vorba de dragostea de viata, viata apartine mai mult trecutului decat prezentului. Prezentul e intotdeauna un moment prea scurt, chiar cand plenitudinea lui face sa ni se para etern. Cand iubesti viata, iubesti trecutul fiindca acesta este prezentul asa cum a supravietuit el in amintirile oamenilor. Ceea ce nu inseamna ca trecutul ar fi o varsta de aur: ca si prezentul, el este deopotriva neindurator, superb sau brutal ori pur si simplu oarecare.” Credem ca aceasta abordare realista si intelegere profunda a trecutului ar trebui sa ne ghideze pasii in orice investigatie istorica, pentru ca istoria face parte din esenta umana.