Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
De la Primavara araba la razboi civil. Evolutia conflictului din Siria - Alina Diana Brumar
![De la Primavara araba la razboi civil. Evolutia conflictului din Siria - Alina Diana Brumar [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/de-la-primavara-araba-la-razboiul-civil-evolutia-conflictului-din-siria-917767.jpg "De la Primavara araba la razboi civil. Evolutia conflictului din Siria - Alina Diana Brumar [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Alina Diana Brumar
Editia: I
Pagini: 196
Anul publicării: 2022
ISBN: 978-606-28-1558-5
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062815585
Cod Produs:
9786062815585
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Cartea de fata reprezinta o sinteza a celor mai importante evenimente care au modelat cursul razboiului civil din Siria. Imediat dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, natiunile arabe, ale caror relatii au oscilat intre prietenie si animozitate, au creat o organizatie care sa faciliteze cooperarea dintre ele, Liga Araba. Aceasta organizatie regionala a fost cea care a facut primele demersuri in vederea solutionarii conflictului din Siria inca din etapa in care acesta era privit ca o simpla criza pe lista lunga de revolte care au tulburat pacea si stabilitatea regiunii. Mai tarziu, Organizatia Natiunilor Unite a fost promotorul mai multor planuri de pace care, rand pe rand, au esuat. Este lumea araba rezistenta la mediere sau este pur si simplu condusa de politicieni megalomani?
Vom vedea cum marile puteri si-au inchis ambasadele si au mizat pe stingerea rapida a conflictului, dar, din nefericire, starea de incertitudine s-a prelungit. Cartea analizeaza, de asemenea, posibilitatea unui nou ”Razboi Rece”, lumea impartindu-se din nou in doua: statele care au denuntat regimul Assad pentru brutalitatea cu care si-a tratat proprii cetateni si statele prietene, care au sprijinit regimul de la Damasc in lupta cu opozitia.
Vom vedea cum marile puteri si-au inchis ambasadele si au mizat pe stingerea rapida a conflictului, dar, din nefericire, starea de incertitudine s-a prelungit. Cartea analizeaza, de asemenea, posibilitatea unui nou ”Razboi Rece”, lumea impartindu-se din nou in doua: statele care au denuntat regimul Assad pentru brutalitatea cu care si-a tratat proprii cetateni si statele prietene, care au sprijinit regimul de la Damasc in lupta cu opozitia.
-
De la Primavara araba la razboi civil. Evolutia conflictului din Siria
Descarca
ALINA DIANA BRUMAR
Introducere / 9
Capitolul I. Scurta istorie a Siriei / 13
Capitolul II. Contextul izbucnirii razboiului / 23
2.1. Situatia din Orientul Mijlociu / 23
2.2. Primavara Araba / 32
2.3. Religia si structura etnica / 34
2.4. Situatia socio‑economica / 40
Capitolul III. Perioada 2011‑2013 si post‑2013 / 44
Capitolul IV. Anul 2013 in evolutia conflictului / 52
Capitolul V. Actori implicati / 61
5.1. Puteri regionale si extraregionale implicate in conflict / 62
5.1.1. Statele Unite ale Americii / 62
5.1.2. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord / 64
5.1.3. Republica Franceza / 66
5.1.4. Regatul Arabiei Saudite / 68
5.1.5. Statele din Golf / 75
5.1.6. Republica Turcia / 84
5.1.7. Federatia Rusa / 86
5.1.8. Republica Islamica Iran / 95
5.1.9. Republica Irak / 97
5.1.10. Afganistan / 99
5.2. Actori non‑statali / 99
5.2.1. Hezbollah / 99
5.2.2. Statul Islamic din Irak si Siria (ISIS) / 106
5.2.3. Frontul al‑Nusra / 111
Capitolul VI. Drumul catre pace / 114
6.1. Motivatia partilor cand aleg traseul non-violent si alternativele fortelor implicate / 114
6.2. Obiective, strategii si mediatori / 120
6.3. Implicarea Consiliului de Securitate ONU / 144
6.4. Rezultatul procesului de pace / 155
Concluzii /167
Bibliografie / 175
Capitolul I. Scurta istorie a Siriei / 13
Capitolul II. Contextul izbucnirii razboiului / 23
2.1. Situatia din Orientul Mijlociu / 23
2.2. Primavara Araba / 32
2.3. Religia si structura etnica / 34
2.4. Situatia socio‑economica / 40
Capitolul III. Perioada 2011‑2013 si post‑2013 / 44
Capitolul IV. Anul 2013 in evolutia conflictului / 52
Capitolul V. Actori implicati / 61
5.1. Puteri regionale si extraregionale implicate in conflict / 62
5.1.1. Statele Unite ale Americii / 62
5.1.2. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord / 64
5.1.3. Republica Franceza / 66
5.1.4. Regatul Arabiei Saudite / 68
5.1.5. Statele din Golf / 75
5.1.6. Republica Turcia / 84
5.1.7. Federatia Rusa / 86
5.1.8. Republica Islamica Iran / 95
5.1.9. Republica Irak / 97
5.1.10. Afganistan / 99
5.2. Actori non‑statali / 99
5.2.1. Hezbollah / 99
5.2.2. Statul Islamic din Irak si Siria (ISIS) / 106
5.2.3. Frontul al‑Nusra / 111
Capitolul VI. Drumul catre pace / 114
6.1. Motivatia partilor cand aleg traseul non-violent si alternativele fortelor implicate / 114
6.2. Obiective, strategii si mediatori / 120
6.3. Implicarea Consiliului de Securitate ONU / 144
6.4. Rezultatul procesului de pace / 155
Concluzii /167
Bibliografie / 175
Orientul Mijlociu este una dintre cele mai semnificative regiuni ale lumii datorita situatiei sale geopolitice si a resurselor de petrol si gaze naturale. Politica interna a regiunii este concentrata pe dispute etnice, ideologice si teritoriale. La aceste dispute se adauga competitia pentru suprematie regionala, actorii non‑statali si fortele externe, prin interventii straine directe sau indirecte. In ultimul deceniu, cea mai mare parte a conflictelor grave din lume au izbucnit in Orientul Mijlociu, cum ar fi cele din Irak, Siria sau Yemen. Asa cum am spus, Orientul Mijlociu are o pozitie geografica si strategica unica, astfel ca marile puteri au incercat dintotdeauna sa‑si promoveze interesele in regiune. Aici, orice conflict inter si intra‑statal are potentialul de a rasturna echilibrul regional de putere, dar si de a afecta stabilitatea mondiala. Din aceste motive, zona a fost in centrul preocuparilor globale in special dupa cel de‑al Doilea Razboi Mondial, atunci cand afacerile regionale au fost tulburate de implicarea unor actori externi importanti.
In Siria nu pot fi ignorate problemele de fond ale disputei si nici multitudinea de actori care s‑au implicat in cei zece ani de razboi si care au alimentat conflictul. Razboiul civil din Siria poate fi privit din mai multe perspective. Pentru o mare parte din comunitatea internationala, acest conflict poate parea pur politic: cetatenii lupta pentru a‑si castiga libertatea impotriva unei dictaturi mostenite si corupte. Pentru fundamentalisti poate parea un razboi religios, rebelii fiind cei care lupta pentru islam si in numele lui Allah. Pentru statele puternice precum Arabia Saudita sau Iranul, razboiul este pur strategic, ele incearca astfel sa isi mentina si sa isi extinda dominatia in regiune.
Astfel, scopul acestei lucrari este de a face o analiza a razboiului civil din Siria, folosindu‑ma de actiunile principalilor actori implicati, dar si de deciziile comunitatii internationale. Obiectivele studiului sunt: intelegerea istoriei recente a Siriei si a marilor schimbari care au modelat tara; analiza situatiei din Orientul Mijlociu inainte de izbucnirea Primaverii Arabe; identificarea principalelor elemente care au caracterizat politica siriana si pe cea a marilor puteri inainte si dupa august 2013; analiza atacului cu arme chimice din august 2013 si cum a schimbat acesta cursul conflictului; definirea politicii actorilor statali si non‑statali implicati in conflict si a obiectivelor acestora; descrierea celor doua procese de pace – Procesul Geneva sub tutela ONU si Procesul Astana sub tutela Rusiei, Turciei si Iranului.
De‑a lungul acestei lucrari am reusit sa identific cateva momente pe care le‑am putut considera „puncte cheie” in cercetarea mea. Lucrarea are la baza metoda de cercetare deductiva deoarece am studiat mai intai situatia regionala, aici fiind unul dintre punctele cheie fara de care razboiul civil nu ar putea fi inteles pe deplin si impactul pe care structura etnica si religioasa a Siriei l‑a avut asupra desfasurarii conflictului. La acestea se adauga situatia socio‑economica din tara incepand cu anul 2000, odata cu venirea la putere a lui Bashar al‑Assad, tanarul caruia oamenii i‑au acordat increderea ca va aduce reformele mult dorite. Structura etnica si cea religioasa a Siriei au fost reprezentate grafic, fiecare printr‑o diagrama de tip sectoare circulare, realizata in Microsoft Excel. Datele au fost preluate de pe site‑ul IndexMundi, insa veridicitatea lor a fost verificata si pe CIA Factbook. De asemenea, un alt grafic se regaseste in ultima parte a lucrarii, reprezentand numarul total al persoanelor refugiate dupa tara de azil, realizat tot in Microsoft Excel. Pentru acest grafic datele au fost preluate de la Inaltul Comisariat pentru Refugiati al ONU. La acestea se adauga o reprezentare grafica cu localizarea refugiatilor, unde mi‑am dorit sa scot in evidenta preferintele refugiatilor, foarte putini dintre ei aleg sa locuiasca in tabere. De‑a lungul cercetarii am folosit si metoda analizei hartilor tematice in special pentru a intelege situatia de pe teren. Desi liniile frontului nu s‑au schimbat de aproximativ un an, asa cum sustine trimisul special pentru Siria, Geir Pederson, inainte de acest calm relativ, in cei 10 ani de conflict, armata regimului a pierdut teritoriu atat in fata rebelilor, cat si in fata gruparilor teroriste. Ulterior, cu ajutor extern, regimul a reusit sa recupereze mare parte din teritoriu. Astfel, pentru a intelege dinamica regionala si schimbarea raporturilor de forte de pe teren a fost nevoie de o analiza a modului in care principalii actori implicati s‑au deplasat pe teren, recuperand si pierzand teritoriu.
Un alt moment pe care l‑am considerat „cheie” pentru intelegerea si, mai ales, evolutia conflictului este august 2013. Am decis sa dedic un capitol distinct acestui moment deoarece armele chimice indreptate impotriva civililor in Siria au reprezentat un factor sensibil pentru comunitatea internationala din 2013 incoace. In Siria s‑au implicat foarte multi actori regionali si internationali, tocmai de aceea multi analisti considera ca neimplicarea acestora ar fi grabit sfarsitul razboiului cu acelasi deznodamant sau poate cu unul diferit. Marile puteri europene s‑au aliat cu statele din Golf pentru a sustine opozitia, in timp ce Rusia si Iranul s‑au aratat de neinduplecat in sustinea regimului Assad. Daca luam in calcul si pozitia Chinei din Consiliul de Securitate, dar si urarile lui Xi Jinping pentru realegerea lui Bashar al‑Assad, Beijingul s‑ar putea dovedi un partener de nadejde al Damascului. Pentru a analiza reactiile actorilor la inceputul crizei si dupa cativa ani am folosit metoda comparativa. Aici ma refer in special la acele state a caror politica s‑a schimbat de‑a lungul timpului, fie a devenit mai directa si mai agresiva, fie s‑a temperat. Implicarea directa a Rusiei in 2015, dar mai ales pozitia statelor de la Golf: Arabia Saudita si‑a moderat agresivitatea fata de Damasc, iar Emiratele Arabe Unite si Bahrain au reluat relatiile diplomatice stabile cu regimul impotriva caruia au luptat tacit.
Rezultatul procesului de pace ne aduce in fata altor momente cheie pentru intelegerea cursului conflictului si pentru a reusi sa facem cateva reflectii pentru viitor: Geir Pederson este optimist, insa cunoaste foarte bine regiunea si stie ca orice foc de paie s‑ar putea transforma repede intr‑un incendiu de proportii. De asemenea, aflam de aici ca lumea se confrunta cu o mare criza a refugiatilor, dar si pozitia trio‑ului Astana din 2021. La toate acestea se adauga alegerile prezidentiale din Siria, care nu au fost supravegheate de ONU si implicit nu sunt in concordanta cu rezolutia 2254 a UNSC.
In Siria nu pot fi ignorate problemele de fond ale disputei si nici multitudinea de actori care s‑au implicat in cei zece ani de razboi si care au alimentat conflictul. Razboiul civil din Siria poate fi privit din mai multe perspective. Pentru o mare parte din comunitatea internationala, acest conflict poate parea pur politic: cetatenii lupta pentru a‑si castiga libertatea impotriva unei dictaturi mostenite si corupte. Pentru fundamentalisti poate parea un razboi religios, rebelii fiind cei care lupta pentru islam si in numele lui Allah. Pentru statele puternice precum Arabia Saudita sau Iranul, razboiul este pur strategic, ele incearca astfel sa isi mentina si sa isi extinda dominatia in regiune.
Astfel, scopul acestei lucrari este de a face o analiza a razboiului civil din Siria, folosindu‑ma de actiunile principalilor actori implicati, dar si de deciziile comunitatii internationale. Obiectivele studiului sunt: intelegerea istoriei recente a Siriei si a marilor schimbari care au modelat tara; analiza situatiei din Orientul Mijlociu inainte de izbucnirea Primaverii Arabe; identificarea principalelor elemente care au caracterizat politica siriana si pe cea a marilor puteri inainte si dupa august 2013; analiza atacului cu arme chimice din august 2013 si cum a schimbat acesta cursul conflictului; definirea politicii actorilor statali si non‑statali implicati in conflict si a obiectivelor acestora; descrierea celor doua procese de pace – Procesul Geneva sub tutela ONU si Procesul Astana sub tutela Rusiei, Turciei si Iranului.
De‑a lungul acestei lucrari am reusit sa identific cateva momente pe care le‑am putut considera „puncte cheie” in cercetarea mea. Lucrarea are la baza metoda de cercetare deductiva deoarece am studiat mai intai situatia regionala, aici fiind unul dintre punctele cheie fara de care razboiul civil nu ar putea fi inteles pe deplin si impactul pe care structura etnica si religioasa a Siriei l‑a avut asupra desfasurarii conflictului. La acestea se adauga situatia socio‑economica din tara incepand cu anul 2000, odata cu venirea la putere a lui Bashar al‑Assad, tanarul caruia oamenii i‑au acordat increderea ca va aduce reformele mult dorite. Structura etnica si cea religioasa a Siriei au fost reprezentate grafic, fiecare printr‑o diagrama de tip sectoare circulare, realizata in Microsoft Excel. Datele au fost preluate de pe site‑ul IndexMundi, insa veridicitatea lor a fost verificata si pe CIA Factbook. De asemenea, un alt grafic se regaseste in ultima parte a lucrarii, reprezentand numarul total al persoanelor refugiate dupa tara de azil, realizat tot in Microsoft Excel. Pentru acest grafic datele au fost preluate de la Inaltul Comisariat pentru Refugiati al ONU. La acestea se adauga o reprezentare grafica cu localizarea refugiatilor, unde mi‑am dorit sa scot in evidenta preferintele refugiatilor, foarte putini dintre ei aleg sa locuiasca in tabere. De‑a lungul cercetarii am folosit si metoda analizei hartilor tematice in special pentru a intelege situatia de pe teren. Desi liniile frontului nu s‑au schimbat de aproximativ un an, asa cum sustine trimisul special pentru Siria, Geir Pederson, inainte de acest calm relativ, in cei 10 ani de conflict, armata regimului a pierdut teritoriu atat in fata rebelilor, cat si in fata gruparilor teroriste. Ulterior, cu ajutor extern, regimul a reusit sa recupereze mare parte din teritoriu. Astfel, pentru a intelege dinamica regionala si schimbarea raporturilor de forte de pe teren a fost nevoie de o analiza a modului in care principalii actori implicati s‑au deplasat pe teren, recuperand si pierzand teritoriu.
Un alt moment pe care l‑am considerat „cheie” pentru intelegerea si, mai ales, evolutia conflictului este august 2013. Am decis sa dedic un capitol distinct acestui moment deoarece armele chimice indreptate impotriva civililor in Siria au reprezentat un factor sensibil pentru comunitatea internationala din 2013 incoace. In Siria s‑au implicat foarte multi actori regionali si internationali, tocmai de aceea multi analisti considera ca neimplicarea acestora ar fi grabit sfarsitul razboiului cu acelasi deznodamant sau poate cu unul diferit. Marile puteri europene s‑au aliat cu statele din Golf pentru a sustine opozitia, in timp ce Rusia si Iranul s‑au aratat de neinduplecat in sustinea regimului Assad. Daca luam in calcul si pozitia Chinei din Consiliul de Securitate, dar si urarile lui Xi Jinping pentru realegerea lui Bashar al‑Assad, Beijingul s‑ar putea dovedi un partener de nadejde al Damascului. Pentru a analiza reactiile actorilor la inceputul crizei si dupa cativa ani am folosit metoda comparativa. Aici ma refer in special la acele state a caror politica s‑a schimbat de‑a lungul timpului, fie a devenit mai directa si mai agresiva, fie s‑a temperat. Implicarea directa a Rusiei in 2015, dar mai ales pozitia statelor de la Golf: Arabia Saudita si‑a moderat agresivitatea fata de Damasc, iar Emiratele Arabe Unite si Bahrain au reluat relatiile diplomatice stabile cu regimul impotriva caruia au luptat tacit.
Rezultatul procesului de pace ne aduce in fata altor momente cheie pentru intelegerea cursului conflictului si pentru a reusi sa facem cateva reflectii pentru viitor: Geir Pederson este optimist, insa cunoaste foarte bine regiunea si stie ca orice foc de paie s‑ar putea transforma repede intr‑un incendiu de proportii. De asemenea, aflam de aici ca lumea se confrunta cu o mare criza a refugiatilor, dar si pozitia trio‑ului Astana din 2021. La toate acestea se adauga alegerile prezidentiale din Siria, care nu au fost supravegheate de ONU si implicit nu sunt in concordanta cu rezolutia 2254 a UNSC.
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Sub semnul ”Luminilor”. Din istoria generatiei de la 1821
Epoca pasoptista in marturii franceze. Studii
Evocari istorice. 1821-1918 - Nicolae Isar
Kogaion. Cercetari multidisciplinare la sanctuarele dacice din Muntii Orastiei
Istoria moderna a romanilor 1774/1784 - 1918
Lebedele salbatice. Trei fiice ale Chinei. Editia a III-a - Jung Chang
Primul Razboi Mondial 1914-1918. Editia a II-a - Vyvyen Brendon
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro