Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Regimul juridic al drepturilor omului in Uniunea Europeana - Adriana-Maria Sandru
![Regimul juridic al drepturilor omului in Uniunea Europeana - Adriana-Maria Sandru [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/regimul-juridic-al-drepturilor-omului-in-uniunea-europeana-227-3566.jpg "Regimul juridic al drepturilor omului in Uniunea Europeana - Adriana-Maria Sandru [1]")
ISBN: 978-606-28-0822-8
DOI: 10.5682/9786062808228
Anul publicării: 2018
Editia: I
Pagini: 166
Editura: Editura Universitara
Autor: Adriana-Maria Sandru
Cod Produs:
9786062808228
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Fundamentarea protectiei drepturilor omului in Comunitatea Europeana si, mai recent, in Uniunea Europeana a beneficiat de aportul important si constant al Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene.
Protectia drepturilor omului s-a realizat pe calea pandectista, prin interpretarile integratoare, pronuntate de CJCE, cele mai multe dintre acestea in intrebari preliminare – in cadrul dialogului dintre instante europeana si instantele nationale. Indirect, instantele nationale au avut un rol important, intrucat au obligat CJCE sa aprofundeze si sa pronunte hotarari, in cele mai multe dintre acestea utilizand metoda teleologica de interpretare.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene evidentiaza o prima etapa, etapa in care, surprinzator, apar primele semne ale unei concurente judiciare internationale. Curtea Europeana a Drepturilor Omului – institutie recunoscuta si cu o practica substantiala, consolidata in acest domeniu – a fost, si este, reperul fata de care CJCE s-a situat in pronuntarea hotararilor sale.
O prima incercare de eliminare a unor discrepante intre interpretarile celor doua Curti a fost aderarea CE la CEDO. Prin avizul sau, CJCE a respins aceasta posibilitate, desi, intr-o oarecare contradictie cu propriile hotarari, in care este invocata Conventia Europeana a Drepturilor Omului si hotararile Curtii.
Tratatul de la Lisabona, de reforma institutionala si a competentelor Uniunii propune aderarea UE la CEDO fara sa fi prevazute multe detalii juridice, de ordin tehnic si fara a lasa rezolvata o problema importanta, de nerezolvat aproape, a ierarhiei instantelor internationale (mai precis, a normelor juridice).
Drepturile omului in Uniunea Europeana se prezinta in acest moment, drept un domeniu in schimbare, prin trecerea de la CE la UE – in perspectiva intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona. In acelasi timp, ultimii ani au indicat mutatii interesante si importante in domeniul drepturilor omului in cadrul pilonului al treilea, evidentiat, nu atat prin legislatie europeana cat mai ales prin hotararile CJCE.
Implicatiile juridice si politice ale recursului la propria jurisdictie in materia drepturilor omului, accesul la subsidiar, si uneori interpretabil, la dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, poate impulsiona procesul declansat in 2000, prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – un document fara valoare juridica obligatorie (pana in prezent) si destul de stufos.
Tratatul de la Lisabona impune obligativitatea dispozitiilor Cartei in sistemul european si ne pune in fata unei dileme cu privire la dualitatea interpretarilor celor doua Curti (CJCE si CEDO) in domeniul drepturilor omului.
Protectia drepturilor omului s-a realizat pe calea pandectista, prin interpretarile integratoare, pronuntate de CJCE, cele mai multe dintre acestea in intrebari preliminare – in cadrul dialogului dintre instante europeana si instantele nationale. Indirect, instantele nationale au avut un rol important, intrucat au obligat CJCE sa aprofundeze si sa pronunte hotarari, in cele mai multe dintre acestea utilizand metoda teleologica de interpretare.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene evidentiaza o prima etapa, etapa in care, surprinzator, apar primele semne ale unei concurente judiciare internationale. Curtea Europeana a Drepturilor Omului – institutie recunoscuta si cu o practica substantiala, consolidata in acest domeniu – a fost, si este, reperul fata de care CJCE s-a situat in pronuntarea hotararilor sale.
O prima incercare de eliminare a unor discrepante intre interpretarile celor doua Curti a fost aderarea CE la CEDO. Prin avizul sau, CJCE a respins aceasta posibilitate, desi, intr-o oarecare contradictie cu propriile hotarari, in care este invocata Conventia Europeana a Drepturilor Omului si hotararile Curtii.
Tratatul de la Lisabona, de reforma institutionala si a competentelor Uniunii propune aderarea UE la CEDO fara sa fi prevazute multe detalii juridice, de ordin tehnic si fara a lasa rezolvata o problema importanta, de nerezolvat aproape, a ierarhiei instantelor internationale (mai precis, a normelor juridice).
Drepturile omului in Uniunea Europeana se prezinta in acest moment, drept un domeniu in schimbare, prin trecerea de la CE la UE – in perspectiva intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona. In acelasi timp, ultimii ani au indicat mutatii interesante si importante in domeniul drepturilor omului in cadrul pilonului al treilea, evidentiat, nu atat prin legislatie europeana cat mai ales prin hotararile CJCE.
Implicatiile juridice si politice ale recursului la propria jurisdictie in materia drepturilor omului, accesul la subsidiar, si uneori interpretabil, la dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, poate impulsiona procesul declansat in 2000, prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – un document fara valoare juridica obligatorie (pana in prezent) si destul de stufos.
Tratatul de la Lisabona impune obligativitatea dispozitiilor Cartei in sistemul european si ne pune in fata unei dileme cu privire la dualitatea interpretarilor celor doua Curti (CJCE si CEDO) in domeniul drepturilor omului.
-
Regimul juridic al drepturilor omului in Uniunea Europeana
Descarca
Adriana-Maria Sandru
CAPITOLUL I. INSTRUMENTE JURIDICE EUROPENE DE PROTECTIE A DREPTURILOR OMULUI / 13
Sectiunea 1. Protectia drepturilor omului in sistemul Consiliului Europei / 13
1. Curtea Europeana a Drepturilor Omului / 14
2. Comitetul de Experti Independenti / 16
Sectiunea 2. Protectia drepturilor omului in cadrul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa / 16
1. Relevanta actiunilor OSCE in domeniul drepturilor omului / 16
2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa / 19
CAPITOLUL II. EVOLUTIA PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI IN COMUNITATILE EUROPENE/UNIUNEA EUROPEANA / 21
Sectiunea 1. Progresul inregistrat in afirmarea drepturilor omului in tratatele comunitare / 21
1. Precizari prealabile / 21
2. Tratatele de instituire a Comunitatilor Europene / 21
3. Actul Unic European / 23
4. Tratatul privind Uniunea Europeana / 24
5. Tratatul de la Amsterdam / 28
6. Tratatul de la Lisabona / 30
Sectiunea 2. Pilonul al treilea al Uniunii Europene si protectia drepturilor omului / 32
Sectiunea 3. Legislatia comunitara secundara – importanta si directii specifice / 41
Sectiunea 4. Evolutiajurisprudentei comunitare in materia drepturilor omului / 41
Sectiunea 5. Evolutii recente / privind Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene / 54
CAPITOLUL III.VOCATIA UNIUNII EUROPENE DE PROTEJARE A DREPTURILOR OMULUI / 57
Sectiunea 1. De la libertati la drepturi fundamentale („Constitutia economica”) / 57
Sectiunea 2. Libera circulatie a persoanelor / 62
Sectiunea 3. Libertatea de stabilire / 74
Sectiunea 4. Mentinerea suprematiei dreptului comunitar asupra dispozitiilor / constitutionale in materia protectiei drepturilor omului / 77
Sectiunea 5. Protectia jurisdictionala a drepturilor omului / 84
1. Rolul persoanelor fizice in declansarea controlului jurisictional al CJCE in cazul incalcarii drepturilor fundamentale / 84
2. Absenta/Restrangerea posibilitatii persoanelor fizice de a declansa controlul jurisdictional al CJCE in cazul incalcarii drepturilor fundamentale / 91
Sectiunea 6. Protectia nejurisdictionala a drepturilor omului / 93
1. Controlul cu caracter politic / 93
2. Controlul fara caracter politic / 95
Sectiunea 7. Importanta drepturilor omului in relatiile externe ale Comunitatii si Uniunii / 97
CAPITOLUL IV. RAPORTUL DINTRE DREPTUL COMUNITAR SI CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI / 100
Sectiunea 1. Aderarea CE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
1. Scurt istoric / 100
2. Importanta si efectele Avizului 2/1994 / 100
Sectiunea 2. Interpretarea si aplicarea dreptului de catre cele doua Curti: concurenta sau complementaritate? / 102
1. Precizari prealabile / 102
2. Notiunea de inviolabilitate a domiciliului in viziunea celor doua Curti / 103
3. Libertatea de exprimare in interpretarea celor doua Curti / 104
4. Raportul dintre instantele nationale si cele doua Curti europene / 106
5. CEDO se pronunta cu privire la dreptul comunitar / 107
6. Ierarhia normelor juridice sau ierarhia valorilor? / 109
Sectiunea 3. Aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului / 110
1. Istoricul aderarii CE la CEDO / 110
2. Motivele aderarii CE/UE la CEDO / 110
3. Solutionarea problemei in contextul Tratatului de la Lisabona / 111
CAPITOLUL V. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE
A UNIUNII EUROPENE (CDFUE) / 114
Sectiunea 1. Precizari prealabile. Istoric / 114
Sectiunea 2. Domeniul de aplicare / 118
1. Precizari prealabile. Aplicabilitatea dispozitiilor Cartei / 118
2. Intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor / 118
3. Nivelul de protectie / 119
4. Interzicerea abuzului de drept / 119
Sectiunea 3. Structura Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene / 120
1. Preambulul Cartei / 120
2. Demnitatea / 121
3. Libertatile / 125
4. Egalitatea / 131
5. Solidaritatea / 135
6. Drepturile cetatenilor / 138
7. Justitia / 139
Sectiunea 4. Forta juridica a CDFUE / 141
1. Forta juridica si valoarea politica / 141
2. Adoptarea Cartei in cadrul Tratatului de la Lisabona / 142
CAPITOLUL VI. DREPTURILE OMULUI IN ROMANIA - IN CALITATE DE STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE / 145
Sectiunea 1. Raportul dintre dreptul intern si protectia internationala a drepturilor omului / 145
Sectiunea 2. Intrebarile preliminare referitoare la protectia drepturilor omului in cadrul UE. Studiu de caz – Romania / 150
CONCLUZII / 154
BIBLIOGRAFIE / 156
Sectiunea 1. Protectia drepturilor omului in sistemul Consiliului Europei / 13
1. Curtea Europeana a Drepturilor Omului / 14
2. Comitetul de Experti Independenti / 16
Sectiunea 2. Protectia drepturilor omului in cadrul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa / 16
1. Relevanta actiunilor OSCE in domeniul drepturilor omului / 16
2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa / 19
CAPITOLUL II. EVOLUTIA PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI IN COMUNITATILE EUROPENE/UNIUNEA EUROPEANA / 21
Sectiunea 1. Progresul inregistrat in afirmarea drepturilor omului in tratatele comunitare / 21
1. Precizari prealabile / 21
2. Tratatele de instituire a Comunitatilor Europene / 21
3. Actul Unic European / 23
4. Tratatul privind Uniunea Europeana / 24
5. Tratatul de la Amsterdam / 28
6. Tratatul de la Lisabona / 30
Sectiunea 2. Pilonul al treilea al Uniunii Europene si protectia drepturilor omului / 32
Sectiunea 3. Legislatia comunitara secundara – importanta si directii specifice / 41
Sectiunea 4. Evolutiajurisprudentei comunitare in materia drepturilor omului / 41
Sectiunea 5. Evolutii recente / privind Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene / 54
CAPITOLUL III.VOCATIA UNIUNII EUROPENE DE PROTEJARE A DREPTURILOR OMULUI / 57
Sectiunea 1. De la libertati la drepturi fundamentale („Constitutia economica”) / 57
Sectiunea 2. Libera circulatie a persoanelor / 62
Sectiunea 3. Libertatea de stabilire / 74
Sectiunea 4. Mentinerea suprematiei dreptului comunitar asupra dispozitiilor / constitutionale in materia protectiei drepturilor omului / 77
Sectiunea 5. Protectia jurisdictionala a drepturilor omului / 84
1. Rolul persoanelor fizice in declansarea controlului jurisictional al CJCE in cazul incalcarii drepturilor fundamentale / 84
2. Absenta/Restrangerea posibilitatii persoanelor fizice de a declansa controlul jurisdictional al CJCE in cazul incalcarii drepturilor fundamentale / 91
Sectiunea 6. Protectia nejurisdictionala a drepturilor omului / 93
1. Controlul cu caracter politic / 93
2. Controlul fara caracter politic / 95
Sectiunea 7. Importanta drepturilor omului in relatiile externe ale Comunitatii si Uniunii / 97
CAPITOLUL IV. RAPORTUL DINTRE DREPTUL COMUNITAR SI CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI / 100
Sectiunea 1. Aderarea CE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
1. Scurt istoric / 100
2. Importanta si efectele Avizului 2/1994 / 100
Sectiunea 2. Interpretarea si aplicarea dreptului de catre cele doua Curti: concurenta sau complementaritate? / 102
1. Precizari prealabile / 102
2. Notiunea de inviolabilitate a domiciliului in viziunea celor doua Curti / 103
3. Libertatea de exprimare in interpretarea celor doua Curti / 104
4. Raportul dintre instantele nationale si cele doua Curti europene / 106
5. CEDO se pronunta cu privire la dreptul comunitar / 107
6. Ierarhia normelor juridice sau ierarhia valorilor? / 109
Sectiunea 3. Aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului / 110
1. Istoricul aderarii CE la CEDO / 110
2. Motivele aderarii CE/UE la CEDO / 110
3. Solutionarea problemei in contextul Tratatului de la Lisabona / 111
CAPITOLUL V. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE
A UNIUNII EUROPENE (CDFUE) / 114
Sectiunea 1. Precizari prealabile. Istoric / 114
Sectiunea 2. Domeniul de aplicare / 118
1. Precizari prealabile. Aplicabilitatea dispozitiilor Cartei / 118
2. Intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor / 118
3. Nivelul de protectie / 119
4. Interzicerea abuzului de drept / 119
Sectiunea 3. Structura Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene / 120
1. Preambulul Cartei / 120
2. Demnitatea / 121
3. Libertatile / 125
4. Egalitatea / 131
5. Solidaritatea / 135
6. Drepturile cetatenilor / 138
7. Justitia / 139
Sectiunea 4. Forta juridica a CDFUE / 141
1. Forta juridica si valoarea politica / 141
2. Adoptarea Cartei in cadrul Tratatului de la Lisabona / 142
CAPITOLUL VI. DREPTURILE OMULUI IN ROMANIA - IN CALITATE DE STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE / 145
Sectiunea 1. Raportul dintre dreptul intern si protectia internationala a drepturilor omului / 145
Sectiunea 2. Intrebarile preliminare referitoare la protectia drepturilor omului in cadrul UE. Studiu de caz – Romania / 150
CONCLUZII / 154
BIBLIOGRAFIE / 156
Fundamentarea protectiei drepturilor omului in Comunitatea Europeana si, mai recent, in Uniunea Europeana a beneficiat de aportul important si constant al Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene.
Protectia drepturilor omului s-a realizat pe calea pandectista, prin interpretarile integratoare, pronuntate de CJCE, cele mai multe dintre acestea in intrebari preliminare – in cadrul dialogului dintre instante europeana si instantele nationale. Indirect, instantele nationale au avut un rol important, intrucat au obligat CJCE sa aprofundeze si sa pronunte hotarari, in cele mai multe dintre acestea utilizand metoda teleologica de interpretare.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene evidentiaza o prima etapa, etapa in care, surprinzator, apar primele semne ale unei concurente judiciare internationale. Curtea Europeana a Drepturilor Omului – institutie recunoscuta si cu o practica substantiala, consolidata in acest domeniu – a fost, si este, reperul fata de care CJCE s-a situat in pronuntarea hotararilor sale.
O prima incercare de eliminare a unor discrepante intre interpretarile celor doua Curti a fost aderarea CE la CEDO. Prin avizul sau, CJCE a respins aceasta posibilitate, desi, intr-o oarecare contradictie cu propriile hotarari, in care este invocata Conventia Europeana a Drepturilor Omului si hotararile Curtii.
Tratatul de la Lisabona, de reforma institutionala si a competentelor Uniunii propune aderarea UE la CEDO fara sa fi prevazute multe detalii juridice, de ordin tehnic si fara a lasa rezolvata o problema importanta, de nerezolvat aproape, a ierarhiei instantelor internationale (mai precis, a normelor juridice).
Drepturile omului in Uniunea Europeana se prezinta in acest moment, drept un domeniu in schimbare, prin trecerea de la CE la UE – in perspectiva intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona. In acelasi timp, ultimii ani au indicat mutatii interesante si importante in domeniul drepturilor omului in cadrul pilonului al treilea, evidentiat, nu atat prin legislatie europeana cat mai ales prin hotararile CJCE.
Implicatiile juridice si politice ale recursului la propria jurisdictie in materia drepturilor omului, accesul la subsidiar, si uneori interpretabil, la dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, poate impulsiona procesul declansat in 2000, prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – un document fara valoare juridica obligatorie (pana in prezent) si destul de stufos.
Tratatul de la Lisabona impune obligativitatea dispozitiilor Cartei in sistemul european si ne pune in fata unei dileme cu privire la dualitatea interpretarilor celor doua Curti (CJCE si CEDO) in domeniul drepturilor omului.
Protectia drepturilor omului s-a realizat pe calea pandectista, prin interpretarile integratoare, pronuntate de CJCE, cele mai multe dintre acestea in intrebari preliminare – in cadrul dialogului dintre instante europeana si instantele nationale. Indirect, instantele nationale au avut un rol important, intrucat au obligat CJCE sa aprofundeze si sa pronunte hotarari, in cele mai multe dintre acestea utilizand metoda teleologica de interpretare.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene evidentiaza o prima etapa, etapa in care, surprinzator, apar primele semne ale unei concurente judiciare internationale. Curtea Europeana a Drepturilor Omului – institutie recunoscuta si cu o practica substantiala, consolidata in acest domeniu – a fost, si este, reperul fata de care CJCE s-a situat in pronuntarea hotararilor sale.
O prima incercare de eliminare a unor discrepante intre interpretarile celor doua Curti a fost aderarea CE la CEDO. Prin avizul sau, CJCE a respins aceasta posibilitate, desi, intr-o oarecare contradictie cu propriile hotarari, in care este invocata Conventia Europeana a Drepturilor Omului si hotararile Curtii.
Tratatul de la Lisabona, de reforma institutionala si a competentelor Uniunii propune aderarea UE la CEDO fara sa fi prevazute multe detalii juridice, de ordin tehnic si fara a lasa rezolvata o problema importanta, de nerezolvat aproape, a ierarhiei instantelor internationale (mai precis, a normelor juridice).
Drepturile omului in Uniunea Europeana se prezinta in acest moment, drept un domeniu in schimbare, prin trecerea de la CE la UE – in perspectiva intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona. In acelasi timp, ultimii ani au indicat mutatii interesante si importante in domeniul drepturilor omului in cadrul pilonului al treilea, evidentiat, nu atat prin legislatie europeana cat mai ales prin hotararile CJCE.
Implicatiile juridice si politice ale recursului la propria jurisdictie in materia drepturilor omului, accesul la subsidiar, si uneori interpretabil, la dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, poate impulsiona procesul declansat in 2000, prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – un document fara valoare juridica obligatorie (pana in prezent) si destul de stufos.
Tratatul de la Lisabona impune obligativitatea dispozitiilor Cartei in sistemul european si ne pune in fata unei dileme cu privire la dualitatea interpretarilor celor doua Curti (CJCE si CEDO) in domeniul drepturilor omului.
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Mobbingul. Hartuirea la locul de munca. Culegere de jurisprudenta
Contencios fiscal. Curs selectiv - Raluca Laura Dornean Paunescu
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro