Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Protectia mediului inconjurator. Aplicarea directivelor europene de catre instantele judecatoresti din Romania, Volumul I - Dragos Calin, Roxana-Maria Calin

-7%
55,00 Lei 51,15 Lei

ISBN: 978-606-28-1482-3

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062814823

Anul publicării: 2022

Editia: I

Pagini: 392

Editura: Editura Universitara

Autor: Dragos Calin, Roxana Maria Calin

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062814823 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)
Lucrarea este extrem de utila atat pentru asociatiile de mediu si pentru cetatenii implicati, cat si pentru judecatori, procurori sau avocati, tematica vizata nemaiputand fi neglijata in facultatile de drept sau in dezbaterile publice. 
De altfel, participarea publicului la procesul de luare a deciziilor administrative este un element important pentru a garanta ca autoritatea ia o decizie pe cea mai buna baza posibila. Cetatenii pot sa protejeze mediul intr‑un mod mai eficace daca au posibilitatea de a se baza pe cei trei „piloni” ai Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (Conventia de la Aarhus). 

Autorii
  • Protectia mediului inconjurator. Aplicarea directivelor europene de catre instantele judecatoresti din Romania, Volumul I

    Descarca
DRAGOS CALIN, judecator, Curtea de Apel Bucuresti
ROXANA MARIA CALIN, judecator, Tribunalul Bucuresti

Cateva precizari introductive  / 5

I. Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane  / 13

1. Limitele maxime admisibile de incarcare a apelor. Legiuitorul ofera emitentului autorizatiei posibilitatea de a stabili valori admisibile mai mici decat cele prevazute in tabel (Inalta Curte de Casatie si Justitie ‑ Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr.2093 din 21 mai 2018, ECLI:RO:ICCJ:2018:002.002093, definitiva) / 13

II. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica / 20

1. Trimitere preliminara. Conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica. Capturarea si transportul unui specimen de animal salbatic din specia canis lupus (Judecatoria Zarnesti, incheierea din 15 noiembrie 2018; Curtea de Justitie a Uniunii Europene, hotararea din 11 iunie 2020, cauza C‑88/19, Alianta pentru combaterea abuzurilor, ECLI:EU:C:2020:458)  / 20

2. In privinta ariilor protejate (situri „Natura 2000”), amenajamentele silvice reprezinta informatii publice care nu pot fi declarate clasificate (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 2091 din 16 mai 2019, ECLI:RO:CABUC:2019:024.002091, definitiva)  / 39

3. Autoritatile nationale competente autorizeaza o activitate supusa evaluarii numai dupa ce constata ca activitatea respectiva este lipsita de efecte negative asupra integritatii sitului mentionat (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 2284 din 12 iunie 2019, ECLI:RO:CABUC:2019:024.002284, definitiva)  / 58

4. Exceptie de nelegalitate respinsa intrucat nu rezulta ca padurea va fi inlaturata de pe terenurile respective, singura modificare fiind inlocuirea treptata a arborilor maturi, care cedeaza spatiul generatiei tinere, iar procesul de exploatare a padurilor echivaland cu regenerarea padurilor prin transferul intre generatii, productia de masa lemnoasa fiind un rezultat al acestui transfer (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 640 din 23 octombrie 2019, definitiva)  / 83

5. Includerea zonei in care se realizeaza proiectul in cadrul Sitului „Natura 2000” implica schimbarea situatiei juridice a acesteia din perspectiva protectiei mediului si da nastere unor noi obligatii in sarcina autoritatilor din aceasta perspectiva, chiar daca aceasta modificare este ulterioara avizului de mediu (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 5378 din 14 decembrie 2017, ECLI:RO:CABUC:2017:024.005378, definitiva)  / 98

6. Declasificarea unui acord petrolier clasific drept „secret de serviciu”. Accesul liber la informatiile de interes public. Organism social interesat (Curtea de Apel Timisoara ‑ Sectia de contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr.10 din 16 ianuarie 2018, ECLI:RO:CATIM: 2018:010.000010)  / 112

7. Procedura de stabilire a derogarilor de la masurile de protectie a speciilor de flora si fauna salbatice. Solicitarea avizului administra-torului/custodelui ariei naturale protejate (Curtea de Apel Constanta ‑ Sectia a II‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 67 din 1 aprilie 2021, ECLI:RO:CACTA:2021:016.000067)  / 137

8. Dreptul UE obliga la realizarea unei evaluari complete si efective a efectelor pe care le‑ar putea avea asupra siturilor „Natura 2000” atat planurile ce privesc gestionarea acestor arii speciale de conservare, cat si planurile care nu au o legatura directa cu sau nu sunt necesare pentru gestionarea siturilor, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria (Tribunalul Bucuresti ‑ Sectia a II‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 2993 din 15 iulie 2020, ECLI:RO:TBBUC: 2020:007.002993)  / 149

9. Comunicarea conditiilor specifice ce trebuie respectate pentru desfasurarea de exploatare forestiera in aria naturala protejata. Interesul acordat in privinta starii de conservare si existentei speciilor si habitatelor protejate (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 685 din 3 august 2020, ECLI:RO:CABUC:2020:185.000685)  / 163

10. Suspendarea executarii unui act administrativ. Paguba iminenta. Posibilitatea realizarii de lucrari silvice in zone sensibile care pun in pericol starea de conservare si existenta speciilor si habitatelor protejate (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 588 din 18 septembrie 2019, ECLI:RO:CABUC:2019: 186.000588, definitiva)  / 172

11. Suspendarea executarii actului administrativ. Neindeplinirea obligatiei de consultare (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 1303 din 5 decembrie 2019, ECLI:RO:CABUC:2019:186.001303, definitiva)  / 176

12. Planurile de gestionare si taiere a padurii ce nu sunt necesare sau direct legate de gestionarea ariei protejate creeaza prezumtia ca prezinta un risc semnificativ de a aduce atingere obiectivelor de conservare a ariei protejate precum si speciilor habitatelor si pasarilor din interiorul acestora (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 1080 din 24 mai 2021, definitiva)  / 186

13. Punerea in pericol a patrimoniul national natural din aria protejata, facand si obiectul protectiei dreptului fundamental la un mediu sanatos si echilibrat, reprezinta o incalcare a interesului national (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 1409 din 13 decembrie 2019, ECLI:RO:CABUC:2019:186.001409, definitiva)  / 194

14. Prezenta ursilor in arealul uman genereaza o stare extrema de pericol, insa o astfel de situatie nu justifica luarea masurii uciderii animalelor fara o dovada concreta ca nu a existat o metoda alternativa acceptabila pentru inlaturarea starii de pericol (Curtea de Apel Constanta ‑ Sectia a II‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 181 din 16 decembrie 2020, ECLI:RO:CACTA:2020:016.000181)  / 201

15. Odata delegata competenta de parcurgere a etapei de incadrare a planului sau programului in procedura evaluarii de mediu, in mod evident autoritatea careia i s‑a incredintat delegarea are posibilitatea adoptarii oricareia din deciziile finale ale acestei proceduri, inclusiv aceea conform careia nu este necesara evaluarea de mediu prin emiterea unui aviz de mediu (Curtea de Apel Timisoara ‑ Sectia contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 715 din 18 mai 2021, ECLI:RO:CATIM:2021: 016.000715, definitiva)  / 218

III. Directiva 94/62/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele si deseurile de ambalaje  / 271

1. Recuperarea si reciclarea deseurilor. Introducere pe piata nationala a unor produse ambalate si a unor ambalaje, fara interventie asupra acestora (Curtea de Apel Pitesti ‑ Sectia a II‑a civila, de contencios administrativ si fiscal, incheierea din 2 februarie 2017; Curtea de Justitie a Uniunii Europene, hotararea din 15 martie 2018, cauza C‑104/17, SC Cali Esprou SRL, ECLI:EU:C:2018:188)  / 271

IV. Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei / 288

1. Emiterea autorizatiei de construire a unei hidrocentrale. Lipsa oricarei dovezi asupra pretinsei distrugeri a habitatelor si speciilor protejate de pe suprafata ariilor protejate (Tribunalul Bucuresti ‑ Sectia a II‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 2939 din 14 iulie 2020, ECLI:RO:TBBUC:2020:007.002939, definitiva)  / 288

2. Obligarea Administratiei Bazinale de Apa de a monta instalatii de masurare a debitelor aval de captarea debitelor uzinate ale centralei hidroelectrice (Tribunalul Dambovita ‑ Sectia a II‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 443 din 6 mai 2016, ECLI:RO:TBDBO: 2016:005.000443)  / 306

3. Amenajare hidroenergetica. Tertii persoane vatamate intr‑un drept al lor sau intr‑un interes legitim se gasesc in imposibilitatea obiectiva de a cunoaste existenta unui act administrativ adresat altui subiect de drept (Curtea de Apel Cluj ‑ Sectia a III‑a de contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 232 din 27 septembrie 2018, ECLI:RO:CACLJ: 2018:048.000232)  / 315

4. Ecosistemul acvatic este influentat nu doar de calitatea apei uzinate, ci si de o serie de modificari fizice produse prin utilizarea apei in cadrul hidrocentralei care afecteaza, prin simpla sa existenta, curgerea si debitul apei naturale (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a IX‑a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 1189 din 14 iulie 2020, ECLI:RO:CABUC:2020:178.001189, definitiva)  / 325

5. Centralele hidroelectrice de mica putere se incadreaza in notiunea de instalatii supuse autorizarii sau notificarii, care sunt folosite pentru prelevari de apa de suprafata sau subterana ori pentru evacuari in receptori naturali, respectiv in notiunea de „unitate de productie” (Tribunalul Dambovita ‑ Sectia a II‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 488 din 9 martie 2017, ECLI:RO:TBDBO:2017:005. 000488)  / 337

6. Amenajare microhidrocentrala. Evaluarea impactului asupra mediului (Curtea de Apel Alba Iulia ‑ Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 3663 din 28 iunie 2018, definitiva)  /345

7. Includerea Marii Negre ca sursa de apa pentru utilizarea careia operatorii economici sunt obligati la plata contributiei stabilita prin hotarare de guvern (Inalta Curte de Casatie si Justitie ‑ Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr.671 din 13 februarie 2014, definitiva)  / 360

V. Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind raspunderea pentru mediul inconjurator in legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse mediului  / 363

1. Principiul „poluatorul plateste” are in vedere situatia in care o entitate, in realizarea obiectului sau de activitate, cauzeaza daune mediului inconjurator, situatie in care este raspunzatoare pentru acestea si trebuie sa ia masurile de reparare sau de prevenire necesare si sa suporte toate costurile aferente, vizand astfel activitatile profesionale care prezinta un risc pentru sanatatea umana sau pentru mediu (Curtea de Apel Bucuresti ‑ Sectia a VIII‑a contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 53 din 21 ianuarie 2021, ECLI:RO:CABUC:2021:185.000053)  / 363

VI. Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului / 372

1. S‑ar putea vorbi despre o interpretare neconforma a dreptului UE daca prin acesta s‑ar fi impus „caracterul obligatoriu pentru autoritatea de resort de mediu a punctelor de vedere exprimate de autoritatile vizate” iar instanta nationala, interpretand actul de transpunere, ar fi ajuns la concluzia ca punctele de vedere respective au doar valoare consultativa sau ca ele nici nu trebuie sa existe ci este necesar doar ca autoritatile interesate si publicul sa aiba posibilitatea de a formula astfel de puncte de vedere (Curtea de Apel Oradea ‑ Sectia a II‑a civila, de contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 400 din 17 iulie 2020, ECLI:RO:CAORA: 2020:008.000400, definitiva)  / 372

Lista abrevierilor si acronimelor utilizate / 389

Prezentele volume realizeaza o selectie a catorva zeci de hotarari judecatoresti pronuntate in ultimii ani in Romania care aplica directivele Uniunii Europene emise in domeniul protectiei mediului inconjurator.
Lucrarea este extrem de utila atat pentru asociatiile de mediu si pentru cetatenii implicati, cat si pentru judecatori, procurori sau avocati, tematica vizata nemaiputand fi neglijata in facultatile de drept sau in dezbaterile publice. 
De altfel, participarea publicului la procesul de luare a deciziilor administrative este un element important pentru a garanta ca autoritatea ia o decizie pe cea mai buna baza posibila. Cetatenii pot sa protejeze mediul intr‑un mod mai eficace daca au posibilitatea de a se baza pe cei trei „piloni” ai Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (Conventia de la Aarhus). 
In cazul in care investitiile masive in infrastructura (autostrazi, piste de curse, cai ferate, retele de apa si canalizare, instalatii de gestionare a deseurilor etc.) necesare in viitorul apropiat nu sunt planificate, integrate si evaluate in mod corespunzator, conectivitatea habitatelor va fi amenintata. 
Printre obstacolele specifice pentru punerea in aplicare a infrastructurilor ecologice se numara intelegerea limitata a modului in care functioneaza ecosistemele naturale, ceea ce se traduce prin capacitatea limitata de a concepe proiecte de infrastructuri ecologice, lipsa unor cifre si exemple privind atat beneficiile socioeconomice, cat si cele de mediu pentru a convinge factorii de decizie cu privire la oportunitatile investitiilor in infrastructurile ecologice, lipsa unei mentalitati a planificarii prealabile si utilizarea incorecta a proceselor de amenajare integrata a teritoriului.
Prezentele volume ajuta cititorul, il introduc in terminologie, tematica, posibile solutii.
Interventiile asupra hotararilor au fost reduse si au constat in indreptarea tacita a unor erori minore, in uniformizarea pe cat posibil a unor referinte si in remedierea unor formulari mai putin reusite, iar notele de subsol sunt menite sa aduca cateva precizari. Am inlocuit acolo unde a fost posibil referirile facute la coduri cu abrevieri incluse in lista enumerata la sfarsitul volumului: C.civ., C.fisc., C.pen., C.pr.civ., C.pr.fisc., C.pr.pen..
Demersul este sustinut de Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane si de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania (FJR).

Dragos CALIN
Roxana Maria CALIN

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!