Inainte de toate, consider ca este necesar sa aduc la cunostinta cititorilor cartii intitulata „Libertatea de Constiinta si Libertatea de Religie. Regimul Juridic al Organizatiilor Religioase din Romania. Norme legale, jurisprudenta, consideratii si evaluari”, faptul ca autorul ei, domnul dr. Dragos Penca, a abordat o tematica de stringenta actualitate in peisajul cercetarii academice romanesti, prin care a adus o contributie meritorie la definirea si precizarea statutului juridic al Cultelor religioase din tara noastra.
Rezultatul muncii sale de cercetare stiintifica, care a presupus o pregatire si o abordare interdisciplinara (teologica, juridica, canonica si istorica), i‑a oferit autorului posibilitatea sa redacteze o lucrare de referinta privind regimul juridic al unor Culte religioase din Romania.
Multitudinea de lucrari consultate, analiza si evaluarea lor in conformitate cu normele prevazute de metodologia muncii de cercetare stiintifica si staruinta Domniei sale de‑a aduce o reala contributie in domeniul ecleziologico‑canonico‑juridic si ecleziologico‑statutar i‑au permis sa ne prezinte o lucrare unica, in felul ei, atat in domeniul teologic, cat si in cel juridic, de unde si convingerea noastra ca cititorul avizat va aprecia aceasta contributie sui‑generis a autorului ei.
Avem de altfel convingerea ca domnul dr. Dragos Penca se va impune in peisajul literaturii de specialitate si cu alte lucrari de referinta, care vor evidentia si aportul primei Scoli de Teologie ortodoxa, din arealul romanesc, fiindca, intr‑adevar, la Tomis (Constanta) – metropola culturala si spirituala a neamului romanesc – s‑au format si au activat si unii dintre primii carturari crestini, ca de exemplu Ioan Casian, si Dionisie Exiguus, care s‑au dovedit a fi nu doar unii dintre ctitorii culturii si spiritualitatii europene, ci si ferventi promotori ai unitatii crestine ecumenice.
Dorinta personala a domnului dr. Dragos Penca – de tipul unei „pium desiderium” (dorinte pioase) – s‑a materializat in chip fericit prin aceasta carte, care vadeste ca autorul ei are intr‑adevar nu numai o solida pregatire teologica, ci si una juridica. De altfel, profesia de jurist i‑a permis sa cerceteze si sa comenteze nu numai textul legislatiei unor Culte (legislatia canonica, Statute, Regulamente etc.), ci si jurisprudenta din tara noastra si din Europa, din textul careia Domnia sa a evidentiat multe elemente de noutate, care in literatura de specialitate erau necunoscute sau prea putin cunoscute.
Apreciez si faptul ca Domnia sa nu a ramas tributar unor texte exegetice ale diferitilor autori consultati, ci, indiferent de prestigiul sau orientarea lor doctrinala, le‑a examinat intai de toate prin prisma prevederilor normelor legislatiei de stat si a celei canonice si statutare ale Cultelor religioase din tara noastra, si apoi le‑a evaluat afirmatiile.
De asemenea, am remarcat si faptul ca, pentru Domnia sa, referintele bibliografice ale unor teologi ortodocsi, romano-catolici, protestanti sau neoprotestanti sunt doar o sursa de informatie secundara, fiindca primul izvor sau sursa fundamentala a fost Sfanta Scriptura, izvorul comun al cunoasterii lui Dumnezeu si al lucrurilor divine.
Constient de acest lucru, domnul dr. Dragos Penca a examinat mai intai textul Sfintei Scripturi, izvorul principal si al oricarei legislatii crestine, si apoi a cercetat textul canonic si textul Statutelor cultelor religioase, si, in cazul in care unele dintre acestea nu au avut legislatie canonica, autorul a apelat la ecleziologia Statutelor respective, iar – ca termen de comparatie – la ecleziologia Bisericilor „istorice”, asa dupa cum le denumeste legiuitorul, adica la Biserica Ortodoxa si la Biserica Romano-Catolica.
Tinem de asemenea sa invederam faptul ca autorul cartii a adus o contributie de exceptie si in privinta precizarii si explicitarii naturii ecleziologico‑canonice si juridice a regimului juridic al respectivelor culte religioase, care i‑a cerut o munca de cercetare asidua a textului unor lucrari cu continut inter si pluridisciplinar redactate de autori din tara si din strainatate.
Aprecierile mele asupra acestei carti pot fi deci chintesentiate in trei enunturi:
a) Cartea Domniei sale abordeaza o tematica a carei actualitate, importanta si necesitate a fost explicitata si invederata cu prisosinta chiar de autorul ei in paginile acesteia;
b) Diversele metode de cercetare folosite l‑au ajutat pe autor sa se familiarizeze atat cu interpretarea textelor legislative, cat si cu evaluarea textului doctrinar (jurisprudential), ceea ce i‑a permis o evaluare critica, dar obiectiva, a regimului juridic al respectivelor Culte religioase;
c) Dreptul la libertatea de religie a fost raportat nu numai la dreptul la libertatea religioasa – prevazut atat de Constitutia tarii si de Legea nr. 489/2006, cat si de normele legislatiei internationale, din sfera careia a fost invederata cu pregnanta legislatia Uniunii Europene, – ci si la dreptul la libertate al Cultelor religioase.
As dori sa precizez insa si faptul ca rezultatele muncii sale de cercetare stiintifica – concretizate in paginile acestei carti – ma indreptatesc cu prisosinta sa‑l indemn pe domnul dr. Dragos Penca sa continue aprofundarea tematicii acestui subiect privind regimul juridic al Cultelor religioase, pentru a putea astfel oferi atat literaturii de specialitate, de limba romana, cat si slujitorilor si teologilor Cultelor religioase din tara noastra, alte contributii stiintifice notorii si meritorii.
Concluzionand, imi face placere sa afirm ca lucrarea de pionierat a domnului dr. Dragos Penca are darul de‑a se impune in literatura de specialitate ca o carte indispensabila oricarui jurist sau om de cultura care doreste sa cunoasca regimul juridic al Cultelor religioase din Romania, si, prin acesta, si modul in care Cultele religioase din tara noastra isi exercita dreptul la libertatea religioasa, prevazut atat de textul constitutional (cf. Art. 29 din Constitutia Romaniei), cat si de Legea Cultelor (Legea nr. 489/2006).
Nu in ultimul rand, am incredintarea ca aceasta carte va fi una „de capatai”, adica un fel de „vade mecum” pentru orice teolog in formare (student, masterand sau doctorand) din orice Biserica sau Cult din tara noastra, si ca va fi utila si pentru cei de dincolo de frontierele ei, fie ei teologi, juristi, istorici etc.
Profesor Emeritus D.H.C. Nicolae V. Dura
Universitatea Ovidius din Constanta