Ce este nihilismul si de ce continua el sa marcheze in profunzime lumea contemporana? Dincolo de interpretarile care il reduc la o criza a adevarului, a valorilor sau a credintei, aceasta carte propune o teza radical diferita: nihilismul este, in esenta sa, ruptura relatiei cu Celalalt – om, societate, natura, divin.
Pornind de la aceasta ipoteza, volumul ofera o ampla genealogie a nihilismului in istoria filosofiei occidentale, de la sofistica antica si marile sinteze clasice, prin crizele medievale ale universaliilor, ruptura moderna inaugurata de subiectivismul cartezian si pana la formele radicale ale nihilismului din modernitatea tarzie si postmodernitate. Fiecare moment de destramare a sensului este analizat in paralel cu tentativele filosofice de reintemeiere, evidentiind un ritm intern al gandirii: deconstructie si reconstructie.
Contributia originala a lucrarii consta in propunerea unei solutii ontologice proprii la problema nihilismului: justitia, inteleasa nu in sens juridic sau moral restrans, ci ca principiu fundamental de re-legare a fiintei. In acest cadru, justitia devine expresia unei ordini relationale care face posibila coerenta lumii, dialogul autentic si refacerea sensului. Pe aceasta baza se contureaza conceptul de „filosofie aspirationala”, o viziune integratoare ce reuneste dimensiunile etica, sociala si metafizica intr-o arhitectura unitara a sensului.
Adresata cercetatorilor si studentilor avansati in filosofie, precum si tuturor celor interesati de problema sensului, aceasta carte nu ofera doar o analiza a nihilismului, ci propune un model teoretic coerent pentru depasirea lui, reafirmand posibilitatea unei lumi locuibile pentru om.
Din cuprins
Intre aparenta si adevar: primul cerc al reconstructiei
De la deconstructia elenistica la criza medievala a universaliilor
Modernitatea: fractura subiectului si tentativele de reconstructie a sensului
Nihilismul modern si tentativele de reconstructie a sensului. De la prabusirea fundamentelor la reconfigurarea umanului
Depasirea nihilismului: de la diagnosticul modern la reconstructia relatiei si a justitiei
Puncte forte
abordare originala a nihilismului, centrata pe relatia cu Celalalt, care aduce o perspectiva noua in dezbaterea contemporana
analiza ampla si coerenta a evolutiei nihilismului, de la filosofia antica pana la postmodernitate
propune un concept inovator, „filosofia aspirationala”, ca model de reconstructie a sensului
integrare interdisciplinara a dimensiunilor etice, sociale si metafizice intr-un cadru unitar
relevanta si actuala, adresata cititorilor interesati de sens, identitate si crizele lumii contemporane
Informatii conformitate produs
S-a nascut in satul Padea, judetul Dolj. Studii: Licentiat in drept al Facultatii de Drept a Universitatii din Iasi (1972), doctor in drept al Universitatii din Bucuresti (2001).
Activitate: Jurist, filosof, eseist si poet, profesor emerit al Facultatii de Drept a Universitatii din Craiova, conducator de doctorat, titular al disciplinelor Teoria generala a dreptului si Filosofia dreptului, Gheorghe Danisor impune in fiecare etapa a activitatii sale standarde profesionale ridicate si mobilizeaza energiile creatoare pentru a rezolva problemele puse de drept, filosofie si societate in general. Este membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, membru de onoare al Academiei de Stiinte Juridice din Romania, cercetator I la Institutul de Cercetari „C.S. Nicolaescu-Plopsor” al Academiei Romane, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, presedinte de onoare al Asociatiei Culturale „Noul Literator” din Craiova si presedinte al Asociatiei Culturale „Constantin Radulescu-Motru” din Craiova.
Publicatii: Desfasoara o activitate prodigioasa in domeniul filosofiei dreptului si al filosofiei politice, cu 34 de carti si peste 100 de articole in domeniu. Lucrarile sale, recunoscute prin premii acordate de Academia Romana, Uniunea Juristilor din Romania si Uniunea Scriitorilor din Romania, au fost citate in peste 300 de lucrari si sunt prezente in biblioteci nationale si internationale de prestigiu, precum si in bazele de date internationale, demonstrand impactul si relevanta cercetarii sale in comunitatea stiintifica globala.