Reconstituind legatura pierduta dintre drept si fundamentul sau ontologic, cartea propune o reintoarcere la esentele profunde ale umanitatii. Modernitatea, prin exaltarea individualismului si a formalismului juridic, a indepartat dreptul de radacinile sale existentiale, reducandu-l la un mecanism rece si abstract. Dar dreptul ar trebui sa fie o expresie vie a „Binelui ontologic”, acea forta unificatoare care transcende simpla normativitate si reglementeaza relatiile umane pe baza unei coexistente armonioase. Drepturile omului, astfel reconfigurate, nu mai sunt doar revendicari individuale, ci devin manifestari ale unei legaturi sacre intre individ si comunitate, intre sine si alteritate. Cartea invita la o reconstructie a dreptului ca spatiu de dialog si comuniune, unde normele devin punti catre intelegere si solidaritate. Este un apel la educatie interdisciplinara si deschidere filosofica, prin care juristii si ganditorii sa reinvie adevarata misiune a dreptului: aceea de a inradacina in societate nu doar ordine, ci si sens, nu doar reguli, ci si valori care sa reflecte plenitudinea conditiei umane. In aceasta lumina, drepturile omului devin o chemare catre „a fi impreuna cu ceilalti” intr-o lume mai justa si mai umana.
Cuprinsul lucrarii
Lucrarea „Filosofia drepturilor omului: O critica a modernitatii” este structurata in trei parti principale, fiecare abordand aspecte distincte ale drepturilor omului in contextul modern. Partea I, intitulata „Libertati si provocari. Drepturile omului in contextul modernitatii”, exploreaza granitele drepturilor fundamentale, securitatea juridica si independenta justitiei, precum si substantialitatea drepturilor omului. Partea a II-a, „In cautarea echilibrului: Critica fundamentelor drepturilor omului din prima generatie”, analizeaza relativismul si universalismul, tensiunea dintre drept si drepturile omului, si impactul legii ca sursa unica a dreptului. Partea a III-a, „Efectivitatea drepturilor omului: intre ideal si realitate”, se concentreaza pe discrepanta dintre declaratii si practica cotidiana a drepturilor omului.
Puncte forte
Aceasta lucrare se distinge prin abordarea sa comprehensiva si critica a filosofiei drepturilor omului in contextul modernitatii. Structura sa logica si bine organizata permite o analiza aprofundata, progresand de la fundamentele conceptuale catre aplicatiile practice. Punctele forte includ examinarea multidimensionala a subiectului, imbinand perspective filosofice, juridice si sociale, precum si atentia acordata tensiunii dintre idealurile drepturilor omului si realitatea lor practica.
Public tinta
Cartea ofera o perspectiva echilibrata, analizand atat fundamentele teoretice, cat si provocarile contemporane, facand-o relevanta atat pentru mediul academic – studenti si cadre didactice –, cat si pentru practicienii din domeniul drepturilor omului.
Informatii conformitate produs
Diana Danisor
S-a nascut in Segarcea, judetul Dolj, si este profesor universitar doctor habilitat la Facultatea de Drept a Universitatii din Craiova, fosta sefa a Departamentului de Limbi Moderne Aplicate al Universitatii din Craiova. De asemenea, este membru asociat al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania. Parcursul sau academic este impresionant, avand licente in filologie (specializarea franceza-romana, obtinuta in 1995 la Universitatea din Craiova) si in drept (2002, Universitatea din Craiova), precum si doua doctorate: unul in filologie (2004) si unul in drept (2015). Cu o cariera bogata, Diana Danisor s-a remarcat prin contributiile sale atat in domeniul filologiei, cat si al dreptului, fiind un cercetator si un profesionist dedicat. Experienta sa extinsa include participarea in multiple echipe de cercetare, precum si fondarea a patru organizatii stiintifice. A fost implicata in 13 granturi de cercetare si a organizat 9 conferinte nationale si internationale, demonstrandu-si competenta in colaborarea interdisciplinara. Pe plan editorial, a activat ca membru in echipele editoriale a sase reviste stiintifice si a publicat 25 de carti la edituri din tara si din strainatate, dintre care 20 in calitate de autor, si mai mult de 70 de articole. Este, de asemenea, autoarea a peste 45 de traduceri din limbile romana si franceza. Activitatea sa prolifica este recunoscuta pe plan international, cu un numar impresionant de citari si numeroase lucrari in biblioteci si baze de date internationale.
Gheorghe Danisor
S-a nascut in satul Padea, judetul Dolj. Studii: Licentiat in drept al Facultatii de Drept a Universitatii din Iasi (1972), doctor in drept al Universitatii din Bucuresti (2001).
Activitate: Jurist, filosof, eseist si poet, profesor emerit al Facultatii de Drept a Universitatii din Craiova, conducator de doctorat, titular al disciplinelor Teoria generala a dreptului si Filosofia dreptului, Gheorghe Danisor impune in fiecare etapa a activitatii sale standarde profesionale ridicate si mobilizeaza energiile creatoare pentru a rezolva problemele puse de drept, filosofie si societate in general. Este membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, membru de onoare al Academiei de Stiinte Juridice din Romania, cercetator I la Institutul de Cercetari „C.S. Nicolaescu-Plopsor” al Academiei Romane, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, presedinte de onoare al Asociatiei Culturale „Noul Literator” din Craiova si presedinte al Asociatiei Culturale „Constantin Radulescu-Motru” din Craiova.
Publicatii: Desfasoara o activitate prodigioasa in domeniul filosofiei dreptului si al filosofiei politice, cu 34 de carti si peste 100 de articole in domeniu. Lucrarile sale, recunoscute prin premii acordate de Academia Romana, Uniunea Juristilor din Romania si Uniunea Scriitorilor din Romania, au fost citate in peste 300 de lucrari si sunt prezente in biblioteci nationale si internationale de prestigiu, precum si in bazele de date internationale, demonstrand impactul si relevanta cercetarii sale in comunitatea stiintifica globala.