Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
ISBN: 978-973-749-988-2
Anul publicării: 2011
Ediția: II
Pagini: 166
Editura: Editura Universitară
Autor: Daniel-Mihail Sandru
INTRODUCERE
Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii
Aculturatie juridica si „lex mercatoria”. Despre fenomenul transnational intr-o epoca globalizanta
Globalizarea este un fenomen economic, tehnic si financiar dar care are impact asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra dreptului. In epoca clasica a dreptului, Statul era singurul suveran care edicta reguli de drept. Aceasta regula s-a modificat prin globalizarea (mondializarea) „legislatiei”:
Institutiile globalizarii
Exista o noua structura economica mondiala care modifica sistemele clasice de drept. Efectul principal al acestei aculturatii juridice (se discuta despre americanizarea dreptului francez si despre continentalizarea dreptului englez) conduce la o noua legislatie, in care trasaturile definitorii ale unui sistem nu se mai regasesc, in – aproape – nici un domeniu.
Domeniile dreptului comertului international in care globalizarea produce efecte Institutiile regionale sau mondiale primesc din ce in ce mai multe competente, pe care le impart cu statele membre, avand posibilitatea sa decida in litigii de natura internationala (Curtea de Justitie a Uniunii Europeane – in cadrul UE, respectiv, Organismul de Reglementare a Diferendelor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului).
Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international
Dreptul comertului international este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre subiectele comertului international si care prezinta caracter de comercialitate si internationalitate. Franta a avut ideea de a propune (in cadrul sesiunii UNCITRAL de la New York din 1970) o Conventie-cadru referitoare la dreptul comertului international insa propunerea nu a fost dezbatuta niciodata. Continutul dreptului comertului international este format de normele materiale proprii dar si norme de drept material care apartin altor domenii (de exemplu, dreptul procesual civil – arbitrajul comercial; dreptul civil – contractele; dreptul comercial – actele de comert etc).
Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international
Principiile dreptului comertului international:
Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international
Obiectul dreptului comertului international este dat de urmatoarele trasaturi:
Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept
Dreptul comercial
Dreptul comertului international reglementeaza raporturi juridice asemanatoare cu cele de drept comercial (au un caracter patrimonial si comercial) dar in dreptul comertului international sunt aplicabile normele nationale numai atunci cand acestea sunt lex causae. In cele mai multe cazuri, dreptul comertului international reglementeaza raporturile juridice prin norme proprii, specifice (de exemplu: conventii internationale, uzante internationale).
Drept procesual civil
Dreptul comertului international contine si trimiteri la normele de procedura civila. Astfel, in Regulile de procedura arbitrala prevede ca „prezentele Reguli se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana in masura in care acestea sunt compatibile cu arbitrajul si cu natura comerciala a litigiilor” (art. 79).
Dreptul international privat.
Legaturile cele mai puternice sunt cu dreptul international privat. La inceput, un capitol al acestei discipline, dreptul comertului international a devenit in timp o disciplina autonoma. In literatura de specialitate se discuta despre caracterul compozit al dreptului comertului international, precum si de faptul ca majoritatea autorilor il trateaza dintr-un punct de vedere national. Dreptul international privat este definit de norma conflictuala – care lipseste in dreptul comertului international.
Dreptul international public
Deosebirea cea mai importanta fata de ramura publica a dreptului international este acea ca subiectele au pozitii juridice diferite. In timp ce in dreptul comertului international raporturile sunt de egalitate juridica, in dreptul international public statele (principalele subiecte) actioneaza ca puteri suverane.
Dreptul comertului international
Descarca
INTRODUCERE
Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii
Aculturatie juridica si „lex mercatoria”. Despre fenomenul transnational intr-o epoca globalizanta
Globalizarea este un fenomen economic, tehnic si financiar dar care are impact asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra dreptului. In epoca clasica a dreptului, Statul era singurul suveran care edicta reguli de drept. Aceasta regula s-a modificat prin globalizarea (mondializarea) „legislatiei”:
Institutiile globalizarii
Exista o noua structura economica mondiala care modifica sistemele clasice de drept. Efectul principal al acestei aculturatii juridice (se discuta despre americanizarea dreptului francez si despre continentalizarea dreptului englez) conduce la o noua legislatie, in care trasaturile definitorii ale unui sistem nu se mai regasesc, in – aproape – nici un domeniu.
Domeniile dreptului comertului international in care globalizarea produce efecte Institutiile regionale sau mondiale primesc din ce in ce mai multe competente, pe care le impart cu statele membre, avand posibilitatea sa decida in litigii de natura internationala (Curtea de Justitie a Uniunii Europeane – in cadrul UE, respectiv, Organismul de Reglementare a Diferendelor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului).
Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international
Dreptul comertului international este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre subiectele comertului international si care prezinta caracter de comercialitate si internationalitate. Franta a avut ideea de a propune (in cadrul sesiunii UNCITRAL de la New York din 1970) o Conventie-cadru referitoare la dreptul comertului international insa propunerea nu a fost dezbatuta niciodata. Continutul dreptului comertului international este format de normele materiale proprii dar si norme de drept material care apartin altor domenii (de exemplu, dreptul procesual civil – arbitrajul comercial; dreptul civil – contractele; dreptul comercial – actele de comert etc).
Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international
Principiile dreptului comertului international:
Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international
Obiectul dreptului comertului international este dat de urmatoarele trasaturi:
Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept
Dreptul comercial
Dreptul comertului international reglementeaza raporturi juridice asemanatoare cu cele de drept comercial (au un caracter patrimonial si comercial) dar in dreptul comertului international sunt aplicabile normele nationale numai atunci cand acestea sunt lex causae. In cele mai multe cazuri, dreptul comertului international reglementeaza raporturile juridice prin norme proprii, specifice (de exemplu: conventii internationale, uzante internationale).
Drept procesual civil
Dreptul comertului international contine si trimiteri la normele de procedura civila. Astfel, in Regulile de procedura arbitrala prevede ca „prezentele Reguli se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana in masura in care acestea sunt compatibile cu arbitrajul si cu natura comerciala a litigiilor” (art. 79).
Dreptul international privat.
Legaturile cele mai puternice sunt cu dreptul international privat. La inceput, un capitol al acestei discipline, dreptul comertului international a devenit in timp o disciplina autonoma. In literatura de specialitate se discuta despre caracterul compozit al dreptului comertului international, precum si de faptul ca majoritatea autorilor il trateaza dintr-un punct de vedere national. Dreptul international privat este definit de norma conflictuala – care lipseste in dreptul comertului international.
Dreptul international public
Deosebirea cea mai importanta fata de ramura publica a dreptului international este acea ca subiectele au pozitii juridice diferite. In timp ce in dreptul comertului international raporturile sunt de egalitate juridica, in dreptul international public statele (principalele subiecte) actioneaza ca puteri suverane.
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro