Dreptul bizantin si receptarea lui in Pravilele tiparite, in Țările Române, din secolul al XVII-lea - Catalina Mititelu

Cine este catusi de putin familiarizat cu Istoria dreptului romanesc si-a putut da lesne seama ca paginile acesteia sunt lacunare indeosebi in privinta Dreptului bizantin si a receptarii sale in Tarile Romane.

Aceste lacune sunt datorate in mare parte si faptului ca unii autori ai Studiilor si Manualelor de Istoria dreptului romanesc nu dispun si de un registru de cunostinte cu caracter interdisciplinar.

De altfel, acestia nu au putut face dovada ca sunt familiarizati nu numai cu dreptul bizantin si cu cel canonic, dar nici cu istoria culturii juridice, de sorginte romana si bizantina, si, desigur, cu atat mai putin cu procesul receptarii legislatiei nomocanonice, bizantine, in Tarile Romane.

Determinat si de aceste constatari, am cercetat intai de toate - cu atentie sporita - textul celor trei Pravile tiparite in limba romana in secolul al XVII-lea, si anume, Pravila de la Govora, Pravila de la Iasi si Pravila de la Targoviste, care raman monumentele exponentiale ale culturii juridice medievale romanesti. Apoi, am lecturat cu asiduitate textul unor studii si lucrari care au abordat acest subiect, al caror continut am cautat sa-l examinez si sa-l evaluez in spiritul impus de munca de cercetare stiintifica, adica „sine ira et studio”, in scopul invederat de a aduce o contributie efectiva si reala la cunoasterea procesului de receptare a dreptului bizantin, in Tarile Romane, prin intermediul celor trei Pravile. 

In secolul al XVII-lea, cultura romaneasca isi gaseste forme noi de manifestare. Acum se alcatuiesc Cronicile in graiul tarii si apar si primele Legiuiri tiparite in limba romana, care atesta preocuparile Legiuitorilor Tarii pentru o mai buna organizare a principalelor institutii ale Statului, si, in general, al societatii romanesti. 

Pravilele tiparite din secolul al XVII-lea, care dau expresie invederata societatii romanesti din acea perioada, raman - alaturi de Cronici si de alte izvoare istorice - nu numai documente pretioase ale trecutului istoric romanesc, ci si marturii ale culturii juridice romanesti.

Fie ca au aparut la Govora, la Iasi sau la Targoviste, aceste Colectii de legiuiri nomocanonice au potentat gandirea si cultura juridica romaneasca, invederand totodata si rolul limbii romane in afirmarea acesteia intr-o epoca in care limba slavona era inca limba Cancelariei domnesti si limba liturgica a Bisericii neamului romanesc.

Pravila de la Govora, Cartea romaneasca de invatatura si Indreptarea legii au marcat si inceputurile Scolii de Drept romanesc, de sorginte bizantina, astfel incat aparitia primelor cursuri de drept la Colegiul latin de la Iasi si Colegiul din Bucuresti, fondate de domnii Vasile Lupu si Matei Basarab, nu au facut decat sa sporeasca interesul general pentru cunoasterea si aplicarea Dreptului bizantin (laic si ecleziastic).

In dorinta de a infatisa cat mai veridic posibil etapele procesului de receptare a dreptului bizantin in Tarile Romane, am facut trimiteri nu numai la textul celor trei Pravile, tiparite in limba romana in secolul al XVII-lea, ci si la unele Colectii de legiuiri bizantine, de stat sau bisericesti, care au circulat in limba greaca sau slavona, sau au fost copiate, traduse ori tiparite in limba romana. 

De asemenea, pentru identificarea izvoarelor acestor Pravile, nu ne-am limitat doar la informatiile documentare furnizate de lucrarile de specialitate, ci am intreprins si un studiu comparativ al textului unor Nomocanoane.

Din rezultatul analizei hermeneutice a textului celor trei Pravile, s-a putut constata si faptul ca procesul de receptare al Dreptului bizantin nu s-a rezumat doar la o traducere tale-quale a textului legislatiei bizantine (laice si ecleziastice), fiindca textul acesteia a fost adeseori remaniat, completat si parafrazat de alcatuitorii acestor Nomocanoane, si, in fine, si adaptat la realitatile socio-politice si religios-culturale din Tarile Romane din epoca respectiva. 

Aceasta realitate a fost invederata si de Predosloviile celor trei Pravile tiparite in limba romana, alcatuite de vrednicii carturari ai Tarilor Romane din vremea respectiva, si anume, Mitropolitul Teofil al Tarii Romanesti, Mitropolitul Varlaam al Tarii Moldovei si Mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti, care au facut de altfel si obiectul unei examinari si al unei evaluari cu caracter interdisciplinar. 

Pentru literatura juridica romaneasca, abordarea tematicii acestui subiect, intr-un demers al unei munci de cercetare stiintifica cu caracter inter si pluridisciplinar, are totodata darul sa aduca o contributie substantiala si in domeniul Istoriei dreptului romanesc, in care specialisti familiarizati atat in domeniul juridic si canonic, cat si in cel istoric si teologic, sunt din ce in ce mai putini.  

Preliminarii /9

I.Dreptul bizantin si receptarea lui in spatiul danubiano-pontico-carpatin /12

1. Evaluari si precizari privind procesul de receptare a Dreptului bizantin la nord de Dunare /12
2. Etapele procesului de receptarea a Dreptului bizantin in Tarile Romane/29

II. Pravilele Tiparite in limba romana, in secolul al XVII-lea, in Tarile Romane /68

A.Pravila de la Govora. Izvoare si continut/69

B.Cartea Romaneasca de invatatura (Iasi, 1646). Izvoare si continut/93

C.Indreptarea legii (Targoviste, 1652). Izvoare si continut/100

In loc de Concluzii /118

Bibliografie generala /122